1,225 matches
-
spre bucătărie, unde Mihaela, bucătăreasa, pe cît de scurtă și de grasă, pe atît de ageră, se învîrte pe lîngă plită, întreținîndu-se cu șoferul, care soarbe dintr-o cană plină cu cafea aburindă. Încă trei jumătăți de pui spune Ovidiu intrînd. Dacă mai pică o cursă seara asta, rîde spre Andrei oameni ne-am făcut. Sultana intră ca o vijelie, călcînd apăsat, îndreptîndu-se spre frigider. Puii ăștia doi, arată bucătăresei după ce-i speli bine, îi fierbi și-abia apoi îi rumenești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
nou în spatele barului și lovește o clapă a interfonului: Doinița... Da, tata se aude vocea fetei. Vino jos puțin, te rog! Închide interfonul lovind o altă clapă și se întoarce la fotoliu, așezîndu-se adînc, așteptînd. Cînd o vede pe Doina intrînd, îi face semn cu degetul să se apropie. Ce-i, tata? întreabă fata mirată. Să-mi arăți, te rog, ca acum șaisprezece-șaptesprezece ani, unde pupă tata fata. Tata, te rog! se apără Doina, roșind, uitîndu-se stingheră în pămînt. Vezi, spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
am văzut spune unul din mecanici. Cornea trimite pe cîțiva să-l caute pe Bogdan și așteaptă, încălzindu-se la soba în care au fost grămădite capete de scîndură de la ambalajul aparaturii sosite pentru secție. Neața, dom' maistru! salută Bogdan intrînd. Caut o altă trusă de sudură, că a mea-i veche și-s stricate capetele mici... Unde lucrezi? îl ia la sigur Cornea. Păi..., cum, nu știți? Au crăpat două trasee în Zona Întîi... Sigur?! Aud atîția! face Cornea un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
oameni o caută, apoi, impunîndu-și să fie tare, a mers să deschidă: Sărut mîinile! Am învățat că la oraș sînt sonerii a surîs bărbatul aflat în prag -, dar latina încă nu s-a prins de mine a continuat el gluma, intrînd. Vedeți ce bine ne împăcăm a arătat spre copilul din brațele sale, mic cît o păpușă, cu ochii mari, speriați, îndesat cu totul în gulerul brumăriu al aceleiași haine din șiac de acum trei ani. "Dumnezeule, exiști cu adevărat?! Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Ne spînzură Săteanu. Da'-i știut, dom' șef, ce te mai frămînți? Drumul ăsta dă mereu probleme, că-i numai între maluri. Nu-s nici parazăpezi peste tot. Iar ăsta! exclamă șeful, arătînd prin ușa de sticlă. Bună ziua! salută Vlad intrînd. Aș vrea să știu dacă a sosit... Cursa rapidă! exclamă șeful autogării, ridicînd brațele spre cer. Înnebunesc, domnule, înnebunesc! Vine, sigur că vine. Chiar discutam cu tovarășul arată spre șofer să meargă în ajutorul autofrezei. Vine, dar nu mai devreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Hristos, că mă-nfurii, zău! desface larg brațele președintele, apropiindu-se. O să creadă că pe scenă e mai rău ca la un cămin cultural. Ce, el n-a văzut?! răspunde Săveanu. Nu, n-a văzut surîde președintele. L-am zărit intrînd în sală la sfîrșit și bine a făcut. Știe el ce face: o piesă trebuie s-o vezi la premieră, cînd sala reacționează la replici, la joc, iar actorii joacă mai bine tocmai datorită acestei reacții. Nu-l lua în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
serios, a încercat de multe ori să îi găsească o imagine cât mai aspectuoasă, dar n-a reușit să fie mulțumit. A coborât din trecătoare pentru odihnă și a mers la o ceainărie din apropiere. Când ospătarul l-a văzut intrând, l-a întâmpinat fericit, cu prosopul pe umăr, cum făcea de obicei. Marginea prosopului a atins puțin masa lăsând o urmă de apă. Văzând-o, Xiao Xian a exclamat: "Extraordinar! Extraordinar". Urma de apă arăta precum caracterul "întâi", dar mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
să danseze și el alături de Xiang Zhuang, pentru a-l apăra pe cel aflat în primejdie. Zhang Liang, dându-și seama de situația critică, a ieșit și l-a chemat pe generalul Fan Kuai în cortul unde avea loc petrecerea. Intrând înarmat cu scutul și sabia, Fan Kuai i-a spus mânios lui Xiang Yu: "Armata noastră a cucerit Xianyang. Dar Liu Bang nu s-a declarat suveran și v-a așteptat să veniți. Dumneavoastră nu l-ați evidențiat pentru ce
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
lui Ceaușescu, ai partidului unic și economiei de stat. E, de asemenea, greu de crezut că America ne va aduce leacul pentru corupție și va întrona dreptatea socială câtă vreme zisa corupție tocmai a dinamitat hălci enorme din economia SUA, intrând și în Casa Albă. De fapt, speranța celor mai mulți e că vin, în sfârșit, americanii și bagă niște bani în România, că o să avem toți locuri de muncă bine plătite sau măcar un hamburger de persoană. E o opțiune mai degrabă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
lume interlopă, deși pe coridoarele ei Întunecoase și tăcute te puteai Întîlni cu vreun corupător de minore sau cu vreun falsificator de bani Încă necondamnat. În această lume, Îți petreceai timpul (căci trebuia să ți-l petreci Într-un fel) intrînd dimineața În vreun cinematograf, alături de alți oameni În fulgarin, iar seara stînd acasă și citind, pînă tîrziu, Magazinul de rarități al lui Dickens. La Început, Rowe fusese indignat și uluit la gîndul că cineva Încercase să-l asasineze: crima era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
ar da vina pe membrii comisiei... — Acum, vă las Între patru ochi, zise doctorul. — E și el aici? Vrei să spui ea... 3 Digby se temuse că va da ochii cu Întregul său trecut. De aceea, răsuflă ușurat cînd văzu intrînd pe ușă o fetișcană necunoscută, firavă și nostimă, cu părul roșcat - o fetiță prea mică pentru a-ți rămîne În memorie. Era sigur că n-avea de ce să se teamă de ea. Deși avea sentimentul că politețea e deplasată, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
acte sexuale imaginare întreținute, cu imensă bună-cuviință și atenție, pe șoldurile pătate de sânge ale acelei tinere femei care zăcea în mașină, și avându-i ca protagoniști pe membrii acelui public de spectatori, dintre care fiecare, pășind în față și intrând în compartimentul distrus al limuzinei, îi introducea penisul în vagin, inseminând infinitele posibilități pe care mariajul dintre violență și dorință le-ar fi făcut să înflorească. În jurul meu, pe Western Avenue și de-a lungul ambelor rampe ale podului rutier
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
să-ți refolosești membrele și ochii, te afli într-un birou al unui comisariat de poliție sau al unei cazărmi. Gradați în uniforme te fotografiază din față și din profil, îți iau amprentele digitale. Un ofițer strigă: - Alfonsina! O vezi intrând pe Gertrude-Ingrid-Corinna, în uniformă și ea, care-i întinde ofițerului un dosar cu documente de semnat. Între timp, tu îți continui periplul de la un birou la altul: un agent ia în păstrare documentele tale, un altul banii, un al treilea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
roșu. Resemnare amestecată cu ușurare obosită. Cora, doar un tub de piele, cu câte un orificiu la fiecare capăt. Un sentiment groaznic, dar a ajutat-o să-și facă un plan. În ziua următoare, la lucru, n-o vede nimeni intrând în camera probelor. Acolo unde sunt cuțite mirosind a sânge și Superglue, pe care le poate lua oricine. Deja se formează o coadă în fața biroului ei. Așteaptă cu toții ca vreun detectiv să aducă înapoi unul dintre copii. Oricare. Amândoi arată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
găsi dedesubt. OK, nu intra În panică, Mar garet Bates, și-a zis, nu te pierde, poți să te stăpânești! — Mick, a strigat ea cu jumătate de glas, dă-mi o mână de ajutor! Parcă pregăteai masa, a zis el intrând În bucătărie. — Da, dar... a exclamat ea și i-a arătat dezordinea din jur. Habar n-am ce să fac! Mie nici nu mi-e foame, dar trebuie să-l hrănesc pe băiatul ăsta. — E-n regulă, a zis el
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
câștigate pentru sine, ca într-o zi oarecare, într-un loc anodin, o stație de autobuz, să zicem, să aibă vedenia delirantă, halucinantă a trecerii timpului, să vadă niște chipuri de oameni necunoscuți, unii oprindu-se în dreptul atelierului foto, alții intrând în cofetăria de peste drum, o forfotă obișnuită ce apărea în ochii ei ca o goană, o urmărire atroce, niște secvențe rulate succesiv, amețitor, o femeie borțoasă, un bărbat cu șapca trasă peste sprâncene, îmbătrânind acolo, sub ochii ei rapid, dezgustător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
unde... ești un om frumos, și tu, mi-a fost dor de tine, m-ai chemat, spune el, și spre seară mă simt de parcă aș fi venit în delegație și nevasta nu știe, hai, vorbește cu ea la telefon, zic intrând în baie, totuși ai venit la mine, m-ai chemat. L-am chemat, hei! i-am spus eu foarte târziu în noaptea aceea cu lună când ploua groaznic, zi-mi și mie ce-i asta, e sau nu e, atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
fac mereu o mișcare Înainte, asemenea șahiștilor de clasă, cum pe vremuri era și Grațian. Înțelegea Însă În același timp că Iolanda trăise starea de acum a lui Petru, cu o seară Înainte, În Restaurantul Gării vechi unde o zărise intrând să-și cumpere țigări, În drum spre casă, dusă pe gânduri, singură, Înfrigurată. Astăzi Însă era cu totul altă femeie: vie, caldă, energică, tandră sau ironică, voluntară sau bovarică și toate astea se văzură Într-o plimbare de zece minute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
asculta distrată povestea asta cu ochelarii fermecați pe care o mai auzise de atâtea ori Încât nici nu se mai mira de harul lor. Asemenea ochelari erau mai rari chiar decât viorile Stradivarius, dacă nu cumva unici a zis ea intrând În joc la fel ca și Márton Marghit. Chiar dacă Îi purtaseră și alți membri ai familiei lui, doar el știa developa la secundă imaginile stocate de-a lungul timpului În memoria transparentă a lentilelor ca pe un disc dur, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
ludens. "Să-ți cumpăr o pereche de cizme, dacă nu-mi permit o insulă". Mă văd, dacă nu deschid ochii, în trenul legănîndu-se ca o barcă. De-o parte și de alta, o panglică roșie, lată, fluturînd, curgînd, șerpuind. Ba intrînd sub roți, ba depărtîndu-se. Macii de iunie. Revoltător de roșii și de mulți. La întors, am așteptat reluarea spectacolului, dar plouase și nu mai rămăsese nimic din ei și din petalele lor. Doar cîțiva, ici-colo. Mototoliți, zdrențuiți, scuturați. "Premiera-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
suedez. Aș fi liniștit, acolo. Ar începe o nouă viață. Nu m-am mișcat de pe scaun. De ce inerția asta absurdă? La gândul de a părăsi vila, cântăream o mie de kilograme. Pe ușa pe care o lăsasem întredeschisă, îl văzui intrând pe Biscuit. Cu o vioiciune uimitoare pentru volumul său, sări pe birou și se tolăni pe repertoarul deschis. Pricepui că nu se va mișca de acolo prea curând. Animalele ne comunică mesaje. Acesta nu era ambiguu; dacă rămâi, uite ce-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
-Ai lua-o la sănătoasa? -Mi-aș salva viața plecând? -Să zicem că da. Ridică din umeri. -Nu simt îndeajuns urgența situației. Luai un aer grav. -Sigrid, îți garantez: dacă nu fugim în noaptea asta, mâine vom fi morți. Râse. -Chiar intrând în ficțiunea dumitale, nu reușesc să-mi fie teamă. Existența mea contează așa de puțin. Faptul că s-ar putea să mor îmi este indiferent. -Și dacă mor eu? -Îmi spun că știi ce faci. Glumea, ori pricepuse că avertismentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
Mina îi așteaptă deja în fața intrării înfofolită într-o haină groasă, cu căptușeală de lînă. Alături are un geamantan mare cu închizători cu cheiță, și pe umăr poartă o poșetă din piele. — Pute de-ți rupe nasul, zice Monte Cristo intrînd ultimul în closet, trăgînd după el ușa, asigurîndu-se că e bine închisă. — Nici pe budă nu mai poți sta fără să fii deranjat, se aude înfundat vocea lu Picioruș de Ghips din celălalt capăt al încăperii. — Recunosc că a fost
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
se aud și pașii Părințelului care se desprinde ca o fantomă de grupul celorlalți care se calcă pe picioare fără să-și dea seama. Să nu vă-nchipuiți că ăsta e un adăpost sigur, spune Curistul. Oricine ne-a văzut intrînd aici s-ar putea năpusti asupra noastră să ne măcelărească. Am putea fi foarte ușor confundați cu teroriștii bine plătiți puși în slujba Piticului. Mai ales că sîntem cu toții înarmați, adaugă, pipăindu-și pistolul automat care-i atîrnă la șold
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
puteau printr-o organizare minuțioasă să fie transformate în tot atîtea amenințări serioase la adresa orînduirii tiranice. Deci în mod obișnuit nu ar fi trebuit să aibă mari dificultăți în recrutarea unui grup de studenți care să fie dispuși să riște intrînd într-o organizație subversivă care să activeze după același tipar steril după care o făceau și altele. Dacă însă avea un plan mai răsărit, trebuia să se aștepte la situații neprevăzute, să-și ia toate măsurile de precauție, să depună
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]