1,564 matches
-
poate fi localizată sau difuză și se poate asocia cu bicuspidie aortică, în 50-80% din cazuri, dilatație anevrismală a aortei pre sau poststenotic sau anevrisme cerebrale, identificate la 10% din subiecții cu această malformație și asociate cu risc de hemoragie intracraniană (67, 68, 69, 70, 71). Dacă nu se asociază și cu alte malformații (cu excepția bicuspidiei aortice), leziunea este denumită ,,coarctație simplă”, iar dacă este acompaniată de alte defecte este considerată ,,coarctație complexă”. Pentru coarctația simplă, leziunea este adesea identificată în
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
in vivo, prin captarea 133Xe sau PET (18F 2 deoxiglucoză), rezultând valori în domeniul 10 200 ml/100g/min. Factorii mecanici care influențează debitul sanguin cerebral sunt similari cu cei din alte teritorii, adăugându-se influența compresivă a presiunii tisulare (intracraniană), în cavitate rigidă, de unde influența deosebită a modificărilor presiunii venoase. La creșterea presiunii intracraniene peste 33 mm Hg, debitul sanguin scade, iar ischemia stimulează centrul vasomotor, cu creșterea compensatoare a presiunii arteriale (fenomen Cushing). Controlul local este similar cu alte
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
10 200 ml/100g/min. Factorii mecanici care influențează debitul sanguin cerebral sunt similari cu cei din alte teritorii, adăugându-se influența compresivă a presiunii tisulare (intracraniană), în cavitate rigidă, de unde influența deosebită a modificărilor presiunii venoase. La creșterea presiunii intracraniene peste 33 mm Hg, debitul sanguin scade, iar ischemia stimulează centrul vasomotor, cu creșterea compensatoare a presiunii arteriale (fenomen Cushing). Controlul local este similar cu alte țesuturi, dar cu o contribuție proeminentă a CO2 (pH-mediată) și o autoreglare importantă. Creșterea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
atriul drept, existând variații de presiune și de distribuție a sângelui în funcție de poziția corpului. Marile sectoare ale circulației venoase sistemice sunt: supradiafragmatic, abdominal și al membrelor inferioare. In ortostatism sectorul supradiafragmatic se caracterizează presiune redusă, care scade cu înalțimea. Venele intracraniene (sinusuri venoase), acoperite de dura mater, prezintă calibru invariabil, iar fluctuațiile de presiune sunt legate de presiunea lichidului celfalo rahidian. In sectorul venos intratoracic au loc variații ale presiunii corespunzătoare ciclului respirator și modificărilor de poziție. In sectorul abdominal: volumul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
in vivo, prin captarea 133Xe sau PET (18F 2 deoxiglucoză), rezultând valori în domeniul 10 200 ml/100g/min. Factorii mecanici care influențează debitul sanguin cerebral sunt similari cu cei din alte teritorii, adăugându-se influența compresivă a presiunii tisulare (intracraniană), în cavitate rigidă, de unde influența deosebită a modificărilor presiunii venoase. La creșterea presiunii intracraniene peste 33 mm Hg, debitul sanguin scade, iar ischemia stimulează centrul vasomotor, cu creșterea compensatoare a presiunii arteriale (fenomen Cushing). Controlul local este similar cu alte
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
10 200 ml/100g/min. Factorii mecanici care influențează debitul sanguin cerebral sunt similari cu cei din alte teritorii, adăugându-se influența compresivă a presiunii tisulare (intracraniană), în cavitate rigidă, de unde influența deosebită a modificărilor presiunii venoase. La creșterea presiunii intracraniene peste 33 mm Hg, debitul sanguin scade, iar ischemia stimulează centrul vasomotor, cu creșterea compensatoare a presiunii arteriale (fenomen Cushing). Controlul local este similar cu alte țesuturi, dar cu o contribuție proeminentă a CO2 (pH-mediată) și o autoreglare importantă. Creșterea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
atriul drept, existând variații de presiune și de distribuție a sângelui în funcție de poziția corpului. Marile sectoare ale circulației venoase sistemice sunt: supradiafragmatic, abdominal și al membrelor inferioare. In ortostatism sectorul supradiafragmatic se caracterizează presiune redusă, care scade cu înalțimea. Venele intracraniene (sinusuri venoase), acoperite de dura mater, prezintă calibru invariabil, iar fluctuațiile de presiune sunt legate de presiunea lichidului celfalo rahidian. In sectorul venos intratoracic au loc variații ale presiunii corespunzătoare ciclului respirator și modificărilor de poziție. In sectorul abdominal: volumul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
in vivo, prin captarea 133Xe sau PET (18F 2 deoxiglucoză), rezultând valori în domeniul 10 200 ml/100g/min. Factorii mecanici care influențează debitul sanguin cerebral sunt similari cu cei din alte teritorii, adăugându-se influența compresivă a presiunii tisulare (intracraniană), în cavitate rigidă, de unde influența deosebită a modificărilor presiunii venoase. La creșterea presiunii intracraniene peste 33 mm Hg, debitul sanguin scade, iar ischemia stimulează centrul vasomotor, cu creșterea compensatoare a presiunii arteriale (fenomen Cushing). Controlul local este similar cu alte
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
10 200 ml/100g/min. Factorii mecanici care influențează debitul sanguin cerebral sunt similari cu cei din alte teritorii, adăugându-se influența compresivă a presiunii tisulare (intracraniană), în cavitate rigidă, de unde influența deosebită a modificărilor presiunii venoase. La creșterea presiunii intracraniene peste 33 mm Hg, debitul sanguin scade, iar ischemia stimulează centrul vasomotor, cu creșterea compensatoare a presiunii arteriale (fenomen Cushing). Controlul local este similar cu alte țesuturi, dar cu o contribuție proeminentă a CO2 (pH-mediată) și o autoreglare importantă. Creșterea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
atriul drept, existând variații de presiune și de distribuție a sângelui în funcție de poziția corpului. Marile sectoare ale circulației venoase sistemice sunt: supradiafragmatic, abdominal și al membrelor inferioare. In ortostatism sectorul supradiafragmatic se caracterizează presiune redusă, care scade cu înalțimea. Venele intracraniene (sinusuri venoase), acoperite de dura mater, prezintă calibru invariabil, iar fluctuațiile de presiune sunt legate de presiunea lichidului celfalo rahidian. In sectorul venos intratoracic au loc variații ale presiunii corespunzătoare ciclului respirator și modificărilor de poziție. In sectorul abdominal: volumul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
la sistemul body-building, cu evitarea exercițiilor clasice de haltere (împins, smuls și aruncat). De asemenea, se vor evita la această vârstă și contracțiile izometrice funcționale, care pe lângă solicitarea maxima a mușchilor, ligamentelor și articulațiilor, duc la o hipertensiune toracică și intracraniană cu toate consecințele negative ale unui astfel de efort. O serie de studii făcute pe un grup de sportivi foarte tineri, cu vârsta cuprinsă între 12-15 ani, în legătură cu efectele fiziologice ale contracțiilor izometrice funcționale, au scos în evidență o alterare
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3017]
-
cele îndepărtate postoperatorii. Pentru a putea răspunde la aceste interpelări, medicii trebuie să țină cont: - de tipul histologic al tumorii; - de localizarea și evoluția tumorii. Problematica este aceeași când diagnosticul stabilit de echipa de medici este cel de meningiom. Tumorile intracraniene reprezintă între 2% și 5% din toate tumorile diagnosticate la om. Meningioamele reprezintă între 15% (1) și 18% (2). Acestea sunt tumori intracraniene extraaxiale, cel mai adesea complet rezecabile și trebuie diferențiate de cele intraaxiale preoperator dar și între ele
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
evoluția tumorii. Problematica este aceeași când diagnosticul stabilit de echipa de medici este cel de meningiom. Tumorile intracraniene reprezintă între 2% și 5% din toate tumorile diagnosticate la om. Meningioamele reprezintă între 15% (1) și 18% (2). Acestea sunt tumori intracraniene extraaxiale, cel mai adesea complet rezecabile și trebuie diferențiate de cele intraaxiale preoperator dar și între ele în ceea ce privește gradul de malignitate. După vârstă, tumorile endocraniene sunt mai frecvente între 5 și 55 de ani, cu două pick-uri, unul la 5-10
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
frecvente post operator. 1.a.2. Meningioamele de coasă Determină o simptomatologie asemănătoare celei date de meningioamele parasagitale. 1.a.3. Meningioamele de convexitate propriu-zisă Se manifestă prin simptome de focar și prin simptome minimale,cu instalare tardivă, de hipertensiune intracraniană. Simptomele de focar variază dupa regiunea pe care o ocupă: de exemplu, meningiomul situat la nivelul frontalei a III-a se caracterizează prin hemiplegie homolaterală (datorită deplasării laterale minore și lente pe care o suferă trunchiul cerebral), prin sindrom de
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
meningioamele plate. 1.b.3.3.2.2. - Exoftalmie, care este moderată și rară. 1.b.3.3.2.3. - Semne neurologice, prin compresiunea executată pe lobul temporal, după cum urmează: 1.b.3.3.2.3.1. - Sindrom de hipertensiune intracraniană (cefalee, stază papilară, de obicei fără vărsături !). 1.b.3.3.2.3.2. - Semne de iritație a lobului temporal (crize de epilepsie - fie generalizate fie jacksoniene - motorii -, în hemifată și, eventual, în membrul superior controlateral, fie crize olfactive sau
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
TUMORI CU CELULE GERMINALE 14.1. Germinomul 14.2. Carcinomul embrional 14.3. Tumorile de sac YOLK 14.4. Choriocarcinomul 14.5. Teratomul 14.6. Tumori mixte 15. TUMORI ALE COMPONENTELOR NERVILOR 15.1. Schwannomul 15.2. Neurofibromul 16. METASTAZELE INTRACRANIENE 16.1. Metastaze intraaxiale 16.2. Metastaze-extraaxiale IV. Aspectele microscopice ale meningioamelor În ceea ce privește meningioamele, numărul mare de clasificări reflectă o serie de incertitudini încă existente asupra histogenezei lor. Incertitudinile încep cu divergențele asupra originii mezodermice sau neuroectodermice a meningelor. Principalele
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
tip meningotelial constatate în histocultirile meningelor normale ! Meningioamele sunt uneori multiple, ca în cazurile de BOALĂ RECKLINGHAUSEN. În unele cazuri, meningioamele recidivează post operator, datorită persistenței cuiburilor de creștere reziduală, este cazul, mai ales al meningioamelor parasagitale. V. Creșterea tumorilor intracraniene Deosebim, în acest sens, două tipuri de tumori: V.1. TUMORI EXPANSIVE V.2. TUMORI INFILTRATIVE V.1. TUMORILE EXPANSIVE La rândul lor, se împart în: V.1.1. TUMORI EXPANSIVE ÎNCAPSULATE V.1.1.1. Schwannoamele V.1.1
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
aceste formațiuni tumorale au o bază malformativă. Relația care există între hemangioblastomatoza cerebrală și angiomatoza retinei este similară cu cea care există între tumorile de nerv acustic și neurofibromatoza generalizată (19). Hemangioblastoamele sistemului nervos central reprezintă ~ 2% din totalul tumorilor intracraniene ! Amintim, în sfârșit, existența unei forme particulare de angiom: VIII.7. Angiogliomul cerebelos, tumoare considerată astăzi de ZULCH (21) ca fiind un astrocitom de tip racemos ! IX. Aspecte electronomicroscopice ale meningioamelor Deși nu face obiectul acestei lucrări punctăm câteva aspecte
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
2. Grupul cortical (grupele frontopolar și frontoparietal intern); Porțiunile distale ale a.pericaloasa și a.calosomargiala sunt fixate de coasa creierului și nu sunt mobilizabile așa cum sunt porțiunile proximale, subfalciforme, ale lor, ce se pot fi deplasate de procese expansive intracraniene ! II. Sistemul venos (Fig. 16.c) 1. Venele cerebrale interne ale lui Galien Există câte una pentru fiecare hemisfer. Au originea la nivelul orificiilor Monroe și direcție paramediană anteroposterioară.Venele interne ale lui Galien se unesc cu Venele bazilare în
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
acestuia având traiect craniocaudal. 5. Sinusul-drept. Ia naștere prin unirea sinusului longitudinal inferior cu Ampula lui Galien. Are direcție caudală rectilinie și se termină la nivelul teascului lui Herophil. CAPITOLUL III SINDROAME-HEMISFERICE-DETERMINATEDE MENINGIOAMELE DE CONVEXITATE După natura lor, procesele expansive intracraniene se clasifică astfel: - tumori (primare sau secundare care pot fi maligne sau benigne); - revărsate sanguine; - malformații vasculare, - procese inflamatorii expansive (abcese cerebrale, tuberculoame, gome sifilitice, etc.); - parazitoze cu localizare cerebrală. Tumori endocraniene primitive sunt socotite numai acelea care derivă din
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
primitive sunt socotite numai acelea care derivă din: - țesutul nervos propriu-zis; - resturi embrionare - rădăcini ale nervilor cranieni; - structurile histologice ale hipofizei. Tumori axiale sunt considerate doar procesele expansive ce derivă din țesutul nervos, meninge și din resturi embrionare. Procesele expansive intracraniene determină două mari grupe de semne și simptome (24, 93, 88, 87, 86, 85, 84, 83, 79, 78, 77): I. Semne și simptome determinate de hipertensiunea intracraniană (H. I. C). II. Semne și simptome de focar. I. Semne și simptome
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
expansive ce derivă din țesutul nervos, meninge și din resturi embrionare. Procesele expansive intracraniene determină două mari grupe de semne și simptome (24, 93, 88, 87, 86, 85, 84, 83, 79, 78, 77): I. Semne și simptome determinate de hipertensiunea intracraniană (H. I. C). II. Semne și simptome de focar. I. Semne și simptome determinate de H.I.C. Sindromul de H.I.C. se dezvoltă cu o creștere a tensiunii lichidului cefalorahidian (L.C.R.) determinată de un proces expansiv intracranian. În patogenia H.I.C. s-au
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
și simptome determinate de hipertensiunea intracraniană (H. I. C). II. Semne și simptome de focar. I. Semne și simptome determinate de H.I.C. Sindromul de H.I.C. se dezvoltă cu o creștere a tensiunii lichidului cefalorahidian (L.C.R.) determinată de un proces expansiv intracranian. În patogenia H.I.C. s-au descris două mecanisme: compresiunea și deplasarea formațiunilor anatomice și dezvoltarea procesului expansiv, ca volum suplimentar care determină creșterea treptată a presiunii în interiorul craniului. Tumoarea cerebrala impinge parenchimul cerebral, comprimă vasele (mai ales venele) și determină
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
mai ales venele) și determină apariția stazei venoase. Staza este cu atât mai mare cu cât compresiunea se exercită pe un trunchi venos cu calibrul mai mare, ajungând, în aceste cazuri, mai repede, la edem cerebral. Edemul cerebral impiedică circulația intracraniană a L.C.R. (orificiile de comunicare sunt îngustate mai cu seamă atunci când tumoarea se dezvoltă în vecinatatea lor). Prin congestia vaselor din componența plexurilor coroide, pe de altă parte, se stimulează secreția de L.C.R., închizându-se, astfel, un cerc vicios. Cantitatea
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
componența plexurilor coroide, pe de altă parte, se stimulează secreția de L.C.R., închizându-se, astfel, un cerc vicios. Cantitatea de L.C.R. acumulată în plus în ventriculii cerebrali determină hidrocefalie internă. Acest fapt, adăugat împiedicării scurgerii L.C.R., determină apariția H.I.C. Hipertensiunea intracraniană are două categorii de simptome și semne: I.1. Generale (cefalee, vărsături și modificări ale fundului de ochi = F.O.); I.2. Secundare (tulburări psihice, semne de iritație meningeală, pareze de nerv oculomotor extern, semne vestibulare, crize convulsive și tulburări
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]