670 matches
-
capete de specialitate culese la Tufli". Și-o mai fi aducând aminte solitarul cu figura de Crist îmbătrânit de ieșirea aceasta a sa contra "băieților" despre care se-ntreba "ce-au pățit"? De ieșirea aceasta, puțintel nedreaptă, cel puțin prin intransigența ei, prin tonul ei, prin violența ei? Probabil că da. Nu de conținut însă, pe care azi ar șovăi, cred, de a-l semna, tot așa cum eu însumi, ca și nefericitul meu amic colaborator dac-ar mai fi în viață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
în cruciadele naive care mă tulburau și mă umpleau de dezgust? Ce m-a îndemnat mai târziu să iau partea omului pe care justiția franceză îl declarase trădător și să cred că descopăr proba nevinovăției lui în chiar înverșunarea și intransigența detractorilor lui? Ce m-a făcut să mă râdic împotriva celor care, dezonorând trecutul orașului meu, loviseră, fără dreptate și fără motiv, oameni nevinovați și lipsiți de apărare? Și iarăși, de ce am cultivat fără nici o rezervă, în școală, în carieră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
în adevărata ei lumină problema aceasta a vocațiunei profesionale de care vorbeam. N-ar fi fost, desigur, mare lucru, dacă profesorul și-ar fi întrerupt cinci minute cursul pentru a răspunde chemărei pe care i-o făcea șeful guvernului. Dar intransigența lui are o valoare demonstrativă, aș putea spune simbolică. E o lecție de cuviință, de rânduială, de ordine. În sala de curs, ca între zidurile unei biserici, nu trebuie să pătrundă nimic din ceea ce e străin preocupărilor spirituale ale celor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
de la copiii. Un asemenea spirit critic înnăscut este preponderent moralizator, exigent. E de dorit, în acest caz, să înveți - ca părinte - să înveți să fii mai înțelegător, mai tolerant. Nu folosește să vorbești numai cu „așa trebuie”, „așa se face”. Intransigența nu are efecte bune pe termen lung. Dacă ne încurajăm copilul și ne adresăm vorbe calde, laudative îl stimulăm să se implice pozitiv. Să menținem atenția noastră și a lui asupra consecințelor fiecărei fapte pe care o face e mult
Arta de a fi părinte by Elena Şufaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1409]
-
s-a pierdut din vedere modernitatea poetului în privința atitudinii față de limbaj. Narcisismul eminescian, Simultaneitatea dinamică, De ce totuși Eminescu și Einstein stăruie obsedant pe ideea modernității poetului. Să ne intre bine în cap! Pentru a-și susține teza, criticul recurge la intransigență, la demonstrație febrilă și la ironie. Recurge și la alte strategii: simulează umilința, își exprimă respectul pentru adversari, se repliază pentru un atac decisiv cu toate probele pe masă. Adio. La Eminescu e o ripostă dată lui Virgil Nemoianu care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
remarcat mai multe asemănări frapante ale acestui mutant cu marxismul clasic, de la potrivirea de "principii și valori" comune până la coincidențe terminologice ("societate socialistă multilateral dezvoltată" și "multiculturalism dezvoltat", de-o pildă). "Ambele ideologii sunt totalitare", de un exclusivism și o intransigență la limită cu absurdul, frizând comicul, am zice, dacă dincolo nu s-ar căsca nebunia tragică a consecințelor căderii în barbarie și inuman. La fel, "ambele ideologii au pentru evoluția istoriei o singură explicație. Marxismul economic găsea răul în proprietate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
perioada exterminării celei mai strălucite minți, potolită (la cerere și ilegal) în "baie" de mercur, după ce a fost săltat cu brutalitate, cu concursul poliției, de la Baia Mitrașewski. De acord cu autorul: Principalul nume al "nebuniei" lui Eminescu rămâne adevărul și intransigența cu care l-a apărat și nu sechelele grave ale unui presupus sifilis (moștenit, contractat, n-are importanță), cu finalizarea în paralizie generală progresivă (ș.a.) Într-o altă scrisoare, de data aceasta adresată Veronicăi Micle, în februarie 1880, Eminescu declară
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
care exprima încrederea în sprijinul parlamentarilor la revizuirea Constituției. Conservatorii încercau să devieze discuțiile prin atacuri îndreptate împotriva guvernului referitoare la alte probleme decât revizuirea. Ei veneau cu acuzații referitoare la ingerințele din campania electorală. Al. Marghiloman a abandonat principiul intransigenței asupra reformei agrare, afirmând că acum se iviseră condiții în vederea desfășurării unor discuții favorabile soluțiilor liberale. În schimb, nu admitea nici o discuție referitoare la colegiul unic. Prin glasul lui C.C. Arion, Partidul Conservator condiționa discutarea rezolvării problemei țărănești de organizarea
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
abject al comodității. Hai, gândește-te... În curând am să-ți arăt ce înseamnă curajul. Viața nu trebuie trăită oricum”. „Nu înțeleg ce vrei să spui” îngăimai. „Ai să înțelegi în curând!” îmi răspunse. Rostirea nu-și pierduse nimic din intransigența pe care i-o știam, dar căpătase tonuri plușate, încetinite alunecări intime, o anumită știință a pauzelor ce puteau fi reprezentate (datorită respirației și privirii, la care se adăuga ceva ce scăpa atenției), puteau fi reprezentate, spun, prin linii asemeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
a ars Troia, nu vei admira nicăieri mai bine cum se dezlănțuie Vulcan, decât dacă vei privi cum ard aceste orașe. Și [atunci] vei spune: „Toate acestea îmi aparțin“32. Înalta societate se arăta nemulțumită de mobilitatea acestui grup social, intransigența confesională, trăsăturile orientale ale traiului și ale habitudinilor. La modul general, suveranii est-central europeni au urmat față de evrei o linie politică familiară la acea dată monarhiilor occidentale - i-au subordonat direct puterii centrale și le-au definit situația juridică. În
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
lingvistică și conferea prin aceasta termenului de natio semnificație modernă. Concepția lui Simon de Kézai va face epocă în Regatul Ungar, va fi inclusă în alte cronici, va deveni izvor de drept și va împrumuta dispozițiilor xenofobe un plus de intransigență, iar dezbaterilor în problema privilegiilor acordate străinilor - o nouă dimensiune 40. În sursele europene din secolul X și din cel care a urmat, locuitorii de origine slavă ai Europei Est-Centrale apăreau sub numele Slavi - Sclavi; acesta a căzut în desuetudine
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
au orientat spre creșterea animalelor. În plus, putem presupune că, în condițiile pregătirilor Porții pentru campania de cucerire a Cameniței, domnului Moldovei i s-a cerut o îngrădire a exportului către regiunile ce urmau a fi ocupate. Introducerea ialoviței și intransigența aplicării ei au lovit în egală măsură pe locuitorii din ținuturile de margine și pe negustorii armeni promotori ai comerțului cu vite pe drumurile ce traversau Polonia. Ion Neculce, în a cărui cronică imaginea lui Gheorghe Duca fost zugrăvită în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
statelor mici și mijlocii, îndeosebi din America Latină, erau favorabili admiterii unui număr cât mai mare de țări în forul mondial. Chiar atitudinea Statelor Unite, în unele ședințe ale Consiliului de Securitate, putea fi interpretată drept respect la adresa României 21. Din partea occidentalilor, intransigența se manifesta doar în direcția Ungariei și Bulgariei, România fiind plasată într-o zonă de minimă acceptabilitate. Din contra, paradoxal, Uniunea Sovietică devenise o amenințare. Mergând pe un principiu conform căruia nu putea fi de acord cu o discriminare în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Fiindu-i neapărat necesare două grupuri, două clase instituționalizate în vederea luptei, filosoful german transfera asupra burgheziei și proletariatului omogenitatea ideii de Volk167. Marx a transformat câteva elemente specifice timpului său în modele cu valabilitate universală. Din Revoluția franceză a preluat intransigența iacobină, de la A. Thiers, F. Mignet, H. Martin, sau A. Thierry și-a însușit ideea de clasă în ascensiune - burghezia - aplicând-o însă proletariatului 168. Mai apoi, plecând de la burghezia din Manchester a stabilit, pentru întreaga istorie, că cei ce
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ultimele fraze ale jurnalului său: "George Demetru Ladima intră cumva și el în vreuna dintre aceste categorii de ființe, aparent desăvârșite, notate însă prin vreun minus, sau prin vreun adaos, care face viața grea, imposibilă? Vreau să spui, talentul sau intransigența morală au ceva din surplusurile ridicole și periculoase ale unui Rhynchophores, ale unui Macrophtalmes sau ale unui Sophonyophore? Să fie într-adevăr poetul un exemplar sortit să fie fatal și "greu cenzurat de moarte"?"63 Nu doar Ladima ni se
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
de suferință" Ladima-Fred explică vălul de mister așternut peste personajele din carte, ca și comportamentul lor contradictoriu. Dacă sensibilitatea și melancolia sunt trăsături comune, în rest, ei se dovedesc a fi caractere mult diferite. Ladima este avatarul spiritului polemic, al intransigenței, orgoliului și lucidității lui Camil Petrescu. Am semnalat deja unele coincidențe între viața autorului și cea a personajului său. Mai sunt și altele. Articolele lui Ladima aparțin întru totul gazetarului Camil Petrescu și fuseseră publicate în ziarul Omul liber la
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
n-am ieșit din casă... Când plouă zile întregi, e ceva întunecat și humos în mine, de parcă îmi umblă râme pe tot corpul."102 Dacă ar fi să ne raportăm la etica lui fermă, chiar rigidă, la spiritul lui de intransigență și obstinația cu care încearcă să scrie numai ceea ce gândește, el ne apare ca un element de echilibru și stabilitate al capitolului Într-o după-amiază de august. Eroul este Pământul însuși sau, făcând apel la un termen mistic, e Stâlpul
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
ai lui Carol al II-lea. Dotat cu o inteligență și intuiție remarcabile, chiar în timpul redactării romanului întrezărește certitudinea unui viitor dacă nu opulent, oricum, decent și se ambiționează să aștearnă un văl al uitării peste un trecut în care intransigența lui morală îi adusese deopotrivă privațiuni materiale și inamiciții literare. Ladima, ca personae, trebuie refulat în subconștientul său, fiindcă îi amintește de prima parte a vieții, marcată de vicisitudini și umilințe. În multe privințe, Patul lui Procust se aseamănă cu
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
aici relațiile încordate dintre tată și copiii săi, mai cu seamă Mihai, viitorul poet. Harnic și întreprinzător, cu o remarcabilă intuiție în a dezvolta afaceri rentabile, menite să asigure bunăstarea familiei, el încearcă să imprime aceeași conduită băieților săi. Austeritatea, intransigența mergând până la violență în relația cu fiii declanșează revolta tacită (în cazul lui Șerban și Niculae) sau vehementă, în cazul lui Mihai. Sunt amănunte accesibile oricui a aprofundat monografia călinesciană, iar scrisoarea pe care o reproducem dezvăluie printre rânduri refuzul
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
personal unde se conjugă și semnificațiile mitice ale patului procustian: "George Demetru Ladima intră cumva și el în vreuna dintre aceste categorii de ființe, aparent desăvârșite, notate însă prin vreun minus, sau prin vreun adaos (...)? Vreau să spui, talentul sau intransigența morală au ceva din surplusurile ridicule și periculoase (...)? Să fie într-adevăr poetul un exemplar sortit să fie fatal și <<greu cenzurat de moarte>>?"422 Chiasmul existent în articol creează simetrie, nu uniformizare, element ce asigură aceeași spațialitate aproape arhitecturală
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
cu putință, ca fiind o mască sub care se ascunde personalitatea complexă a unui individ. Credem că Fred și Ladima sunt cele două personae prin intermediul cărora scriitorul își exhibă trăsăturile sale multiple și contradictorii. Ladima este avatarul spiritului polemic, al intransigenței, orgoliului și lucidității lui Camil Petrescu. Invers, Fred Vasilescu este persona în spatele căreia se ascund mondenitatea, seducția, pedanteria și, în general, spiritul modern al prozatorului. Anima, un alt element important al operei psihanalistului elvețian este un arhetip care proiectează în
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
fiu acceptat și respectat în scurtă vreme. A fost nevoie de tact și înțelegere, de răbdare și înțelepciune, de clarviziune și fermitate în biruirea dificultăților. Am dobândit, astfel, o experiență utilă care m-a condus la concluzia că aroganța și intransigența, ca și toleranța excesivă și lipsa de autoritate sunt dăunătoare în actul de conducere. Sunt convins că debutul în profesia didactică a avut o influență pozitivă asupra evoluției mele ca profesor și director la prestigioase școli din Iași, ca formator
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
ia chipul unui personaj real, tulburând apele somnolente ale conștiinței noastre publice. În general, frazele despre Securitate îl conțin pe „trebuie”, cele despre securiștii reali, în carne și oase, încep cu „Da, dar...”. Până când acest fenomen straniu, care preface brusc intransigența în toleranță, va putea fi studiat cu mijloacele unei științe exacte, nu avem la îndemână decât euristica primară pe marginea celor câteva mii de dosare 1 scoase la lumină din arhiva Securității. Ce știm, concret, despre informatori și în ce măsură locurile
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
că poetul fierbea de o nemăsurată furie împotriva liberalilor și că mergea atât de departe încât vorbele unui bătrân boier conservator: „Mr. Eminesco a fait du journal de notre parti l’organe de ses rancunes personnelles”, exprimau un adevăr, chiar dacă intransigența poetului deranja de fapt cine știe ce combinații de culise. În orice caz, invectivele nimicitoare din Scrisoarea III îmi par de o frumusețe irezistibilă; forța imprecației, clocotul mâniei și gheața disprețului întrec la Eminescu toate motivările actualității și toate datele inițiale, căpătând
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Marinetti, începând cu numărul al treilea revista va fi scrisă „în întregime de câmpinenii George Bogza și Al. Tudor-Miu”. Beneficiind de experiența publicațiilor avangardiste care au precedat-o (între care „75 HP”), U. se lansează cu fervoare negativistă și intransigență, trezind ecou în presa vremii. Fără opțiunea unei orientări explicite în peisajul experimentalist al avangardei, revendicându-se doar din izolarea orgolioasă și originalitatea șocantă a patronului spiritual al cărui nume îl poartă, U. adoptă maniera suprarealismului, curent care din anul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290381_a_291710]