442 matches
-
văduviță „văduvioară”; vaduvișcă „la fel”; văduvesc (văduiesc) „care aparține unei văduve”; văducă, văduncă și văduiță, forme utilizate mai ales în bocete. Sigur că forma de feminin și-a avut participarea sa la apariția verbelor - vădăni (conjugarea a IVa, tranzitiv și intranzitiv); văduvi (este atestată și varianta, categoric mai veche vădui); apoi a postverbelor vădănie, văduvire, văduie, văduire, văduvesc; a participiilor (văduvit, văduvărit) și a substantivelor văduvie, văduvime. NOTE 1. Michelle Perrot (în conferința intitulată L’histoire saisie par le genre et
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pe care o „traduce” imagistic. Comoditatea relativei linearități a cadrului ideatic-descriptiv e însă larg compensată de performanțele metaforice ce tind spre o anume independență față de acesta, cerând considerare în sine și un statut ambiguu, între imaginea-mijloc de expresie și limbajul intranzitiv, autoreferențial. Ruptura nu e deci totală și gustul nebaroc al descripției ingenios travestite în discursul a cărui figurativitate e de fapt serios erodată prevalează: interesul pentru „ingegno” îl depășește pe cel pentru plasticitatea propriu-zisă, iar atunci poetul „greșește” numai față de
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
țărani cum puteau ei mai bine (ajutați de primarul vândut firmei)" (comentariu pe site-ul hotnews.ro, 20.09.2007). DEX (ultima ediție, 2009) și Noul dicționar universal (NDU, 2006) nu cuprind noua construcție, indicând pentru a abuza doar folosirea intranzitivă și sensurile vechi (DEX: „a uza de ceva în mod exagerat; a face abuz"; „a comite ilegalități, nedreptăți, profitând de o situație, de un titlu sau de putere"). Doar Dicționarul explicativ ilustrat (DEXI 2007) schimbă ceva, introducând noua accepție, într-
Abuzuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6467_a_7792]
-
ar putea fi și preluată din franceză, unde există, alături de forma dominantă paniquer, și varianta se paniquer („Paris se panique”, citat din 1968, în Trésor de la langue française informatisé). În ultima vreme, alături de a se panica apare uneori și varianta intranzitivă a panica: „unii au panicat că se închide site-ul” (Evenimentul zilei, 17.01.2011); „Americanii or fi panicat că acolo sunt mai panicarzi” (ibidem); „o femeie o ia razna când lumea din jurul ei panichează (flu.ro). E mai puțin
A se panica by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5811_a_7136]
-
printre turnuri/ ochii alintați cu invidie, molestați cu lacrimi supersonice/ bătuți cu trandafiri sălbatici sfâșiați cu cornul de terebentină/ în auzul remorcat de vuietul cerului/ șoapte printre cortine de sânge, trompete prin sfere abstracte// iubirea noastră se împiedică de acțiuni intranzitive/ de căderi impersonale de meteoriți/ găsește adăpost sub lupele cangrenate/ în toamna cu o singură zăpadă - hârtii plutind ca îngerii arși/ și iubirea noastră - dezlănțuire de lăcuste albe tremurând/ pe tulpinile gemene/ printre colapsuri & explozii & viziuni" (Turnuri). Mișcarea browniană e
Aproape departe by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8009_a_9334]
-
ale Apusului" (C. Cantacuzino); "acest Roman vodă au descălecat tîrgul Romanul și au mutat scaonul țărîi la Roman. Și de pre numele său să numește tîrgul Romanul, unde și cetate au fost făcut" (Axinte Uricariul). De asemenea, se folosește ca intranzitiv, cu circumstanțale de loc: "De acolo au mai descălecat și la Argeș făcînd iarășâi> oraș mare..." (Axinte Uricariul). Cum stau lucrurile în dicționarele românești? Se pare că definiția unui asemenea cuvînt trebuia să fie convenabilă istoric, să se potrivească imaginii
Descălecare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9296_a_10621]
-
A se așeza într-un loc, întemeind o țară"; în DLRM (1958), exista un singur adverb în plus: "A se așeza statornic într-un loc, întemeind o țară". În NDU (2006), apare o separare în sensuri, dar variația e minimă: (intranzitiv) "a se așeza într-un loc (înemeind o țară)" și (tranzitiv) "a întemeia, a înființa, a funda". În Micul Dicționar Academic (MDA, 2002), definiția se reduce la: "a se așeza într-un loc" "a întemeia o țară". În marele dicționar
Descălecare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9296_a_10621]
-
Mondial, odată cu prestigiul Rezistenței, după care poezia a ieșit de pe scenă. Poate și pentru că atunci poezia a devenit mai greoaie, marcată de filozofie, o „poezie ontologică”, din anii 1950, apoi vorbim despre o poezie dominată de lingvistică, experimentală și, deci, „intranzitivă”. Ea e de fapt tranzitivă, dar într-un fel oblic, indirect. Ceea ce e interesant astăzi, este că poezia revine pe scenă, dar tocmai acolo unde n-o aștepți: în producțiile de artă vizuală, arta video, de pildă, instalații, în opere
Interviu cu Dominique Viart by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/4124_a_5449]
-
Ceaușescu apare ca o expresie a patologiilor ideologice ale secolului XX, un eșec al utopiilor, și în mod straniu, și victimă a propriului eșafodaj autocratic, descompus de enzimele puterii, vidat, marionetă animată de impulsuri epileptoide, vorbită de un discurs inept, intranzitiv, un posedat dostoievskian. În scena procesului, din acest Ceaușescu a mai rămas doar un clișeu obsesional, este drept, unul care-l califică pentru tragedie în raport cu grotescul absolut al completului de judecată care în loc să-l incrimineze îl redă ficțiunii eroice a
Ceaușescu par lui-même by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6250_a_7575]
-
încetinească răspîndirea. Bănuiesc că mai există pe undeva ascultători neconectați la realitățile de ultimă oră, pentru care expresia mașină tunată să evoce mai curînd un vehicul lovit de trăsnet (cu tunet) sau de tun (vechiul verb a tuna e însă intranzitiv). Pentru cunoscători, tunat înseamnă pur și simplu "modificat, perfecționat", verbul fiind un împrumut din engl. tune, care se folosește alături de substantivul împrumutat (nume de acțiune), tuning: "Împătimiții volanului au o surpriză: tuningul de mașini și-a făcut loc printre standurile
Varietăți lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7759_a_9084]
-
relativului care invariabil și fără pe la acuzativ. Noi exemple mai numeroase și mai diverse privesc regimul, construcțiile prepoziționale, folosirea absolută a tranzitivelor, preferința pentru extinderea construcțiilor reflexive (a se conversa cu, a se medita cu), schimbarea construcției unor verbe inițial intranzitive (dacă tranzitivul a eșua - "îi eșuează din start", citat din 1990, p. 55 - e o ciudățenie, în schimb a apela - "a apela un număr" - s-a impus deja). Cele mai interesante comentarii din cartea Valeriei Guțu Romalo privesc tocmai folosirea
Dinamica limbii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16252_a_17577]
-
tirez pana în Grecia" (connect.co.ro); "mă tirez cu fruntea sus!" (animale.ro), fie, mai rar, cu pronumele expletiv o: "eu o tirez în bloc" (mitnick.weblog.ro); "Marea Britanie o tirează din Irak!" (dannitablog). Rar, verbul apare chiar că intranzitiv, neînsoțit de nici o formă pronominala: "De ce nu se duc, toți cei care tirează de la ore, să caute un loc de muncă și să lucreze?" (linkmania.ro). Desigur că structurile au apărut prin analogie cu cele ale altor verbe familiar-argotice cu
Tiră by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9728_a_11053]
-
française informatisé (TLFI) sînt citate trei exemple din a doua jumătate a secolului XX, în care verbul e folosit tranzitiv - "a fura portofele" ("J'ai commencé a tirer leș portefeuilles a toutes leș personnes", Libération, 13.03.1978) sau chiar intranzitiv ("On était dans le métro, on tirait", ibid.). În construcție cu un pronume reflexiv - se tirer - , verbul are de multă vreme, în franceză populară și colocviala, sensul de "a pleca, a scăpa, a fugi" (cf., de exemplu, Petit Robert 1991
Tiră by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9728_a_11053]
-
clasa verbelor în -i, cu sufixul 'esc: cea care caracterizează registrul familiar-argotic (la acceptarea formei a jucat poate un rol și asemănarea fonetică cu verbe deja existente: a migăli, a piguli etc.). Din punct de vedere sintactic, verbul se folosește intranzitiv, desemnînd activitatea ("Am guglit vreo trei ceasuri, dar peste scandalul din Budapesta nu am mai dat !!"; forma guglit poate fi o variantă de adaptare sau o eroare "de tipar"), cît și tranzitiv, avînd drept complement obiectul căutării ("n-avui timp
"A gugăli" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12662_a_13987]
-
adesea comic, la situațiile concrete în care a socializa devine un simplu substitut pentru acțiuni care ar putea fi foarte ușor denumite și altfel. Verbul a socializa se folosește în română (cu acest sens recent) în primul rând ca verb intranzitiv (într-o construcție mai apropiată de sursa engleză și deci percepută ca fiind corectă): "Socializează în interes de serviciu!" (cariereonline.ro); "(târgul) este locul în care localnici sau venetici, producători, cumpărători sau simpli Ťgură-cascăť intră în contact, socializează " (muzeulastra.ro
Socializare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10311_a_11636]
-
oarecum mai jos, sub bolta imensă a rețelei de informație - sau, pur și simplu, sub fereastra ecranului. Evoluțiile lexicale implică și o bună doză de arbitrar: ne putem întreba de ce a fost ales a urca (de obicei verb de mișcare intranzitiv, mai rar tranzitiv: a urca sacii în căruță) și nu a ridica (mult mai frecvent ca verb tranzitiv). Exemplele în care e utilizat cu acest sens a ridica („momentan am ridicat pe net ce se vede ca să văd cum reacționează
„Urcatul pe net“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4712_a_6037]
-
capitolul "Participiul" din Gramatica limbii române (2005), Gabriela Pană Dindelegan descrie condițiile de utilizare pasivă și adjectivală a participiilor. În română, formează participii adjectivale verbele tranzitive, cele care permit și diateza pasivă (om așteptat, soluție căutată); de asemenea, unele verbe intranzitive (om plecat, cal fugit - dar nu om mers). Între cele două tipuri există o diferență destul de mare: cea dintre pasiv și activ (omul care este așteptat față de omul care a plecat). Unele verbe tranzitive au particularitatea de a forma ambele
"Ofertat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8704_a_10029]
-
muzica lui Berg debordându-i tabieturile, obișnuințele. Mi-am dat seama că melomanii noștri, cel puțin cei din siajul filarmonicii bucureștene, nu sunt pregătiți pentru întâlnirea cu o atare muzică. Chiar unii dintre membrii orchestrei s-au dovedit a fi intranzitivi la stimulii lansați de solist ori de dirijor, ceea ce înseamnă că nu e suficient să te manifești corect, cuminte și punctual la repetiții. Mai este nevoie și de exersarea unui repertoriu mai puțin convențional, dar tot atât de valoros, de pătrunderea în
Lupta cu inerția by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8870_a_10195]
-
dicționar, al verbelor formate de la un nume etnic poate fi cel de "a impune o limbă, o cultură: a asimila" (în construcția tranzitivă) - sau - din perspectiva cealaltă - a adopta limba, cultura, obiceiurile unei alte etnii sau grupări umane (în construcția intranzitivă, reflexivă și eventivă). În legătură cu diferite evenimente politice, apar uneori și sensuri efemere, lansate de stilul jurnalistic și frecvente la un moment dat în discursul politic. În ziarele românești de la sfîrșitul anilor '90, cel mai frecvent cuvînt din categoria "derivatelor politice
Balcanizarea si europenizarea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9995_a_11320]
-
obține prin simpla ieșire din scară, ca în cazul nuvelei lui Eliade Un om mare. Când e vorba de un jurnal, ieșirea din scară poate foarte bine să ia forma unei neintrări în specia umană, a unui intim necomunicativ sau intranzitiv. Ceea ce mă privește pe mine, chiar dacă e exprimabil, nu interesează pe nimeni. Acest lucru se petrece când autorul jurnalului, în speță personajul lui, este atât de mult preocupat de propria-i persoană, încît toate căile de acces către ceilalți se
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
arătă Rhyme către mingi, mai ales că nu își amintea ca ea să le fi scos din buzunar sau din geantă. Răspunse zâmbind că le materializase. Rhyme observa că un alt truc larg răspândit în lumea iluzioniștilor era transformarea verbelor intranzitive în verbe tranzitive. - În ce cartier stai? - În Greenwich Village. Rhyme dădu din cap nostalgic: - Pe vremea când eram cu soția mea, majoritatea prietenilor noștri trăiau acolo. Și în SoHo și TriBeCa. - Nu prea știu aceste zone. Nu merg mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
mică literatură europeană. Cred că dvs. vreți să fim una mare. Și atunci înseamnă că ne lipsește omologarea. Acuma, fie că nu suntem omologați pentru că nu suntem interesanți (ceea ce înclin să cred), fie din cauză că limba nu permite, fiind ea prea intranzitivă, fie pentru că nu știm să facem negoț cu producția noastră simbolică. Sunt tentat să cred că, în calitatea noastră de europeni de mâna a doua, nu suntem suficient de fascinanți. Nici destul de europeni, nici destul de exotici, așa că stăm așa, nici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
trebui analizate pe larg, într-un manual de literatură, ca ilustrare a dezastrului la care poate duce lipsa de bun-gust. Remarcăm imediat poetizarea facilă și gongorică, ornamentată cu agramatisme (se curse în loc de se scurse, verbul a tăia folosit ca verb intranzitiv). Dar și mai neinspirată decât poetizarea este asocierea ei cu o observație prozaică: „Ea se trezi mai repede și plecă spre primele proceduri.“ Ne aflăm, așadar, într-o stațiune balneoclimaterică. Un bărbat și o femeie fac amor până la extenuare, o
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
exista sau, cum ar spune grecii, scop sieși și pentru sine.” La limită, critica ajunge la forma ei ideală atunci când nu are deloc de-a face cu opera. Paradoxul lui Wilde constă din faptul că face din critică o activitate intranzitivă și fără suport, sau, mai degrabă, prin deplasarea radicală a suportului. Altfel spus, obiectul său nu este opera - ea nu contează așa cum nici la Flaubert nu contează burghezia de provincie -, ci critica Însăși: „Întotdeauna mă amuză vanitatea prostească a acelor
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
Întîlnește cu aceea a spațiului referențial. De aici rezultă o lectură a cărei fascinație e contracarată permanent de efortul comprehensiv cerut În schimb. Volodine posedă o extrem de bine pusă la punct știință a dialogului, mai degrabă a pseudo-dialogului, a mesajului intranzitiv, cu Împrumuturi de la Ionescu și, mai ales, Samuel Beckett. Personajele sale, În majoritate bărbați, Încearcă să pună ordine Într-un univers dezagregat, dar ele Însele au nevoie de ordine, de speranța Întrezăririi unui sens care să le motiveze existența. Debutul
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]