KorAP: Find »[drukola/base=intrapleural & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...5 6 7 8 >

190 matches

Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286

colaba trăgând de ele spre interior, departe de peretele toracic. Presiunea negativă intra-pleurală acționează în sens opus. Efectele forței elastice și ale tensiunii superficiale sunt contracarate de efectul de destindere produs de presiunea negativă (subatmosferică) din spațiul intrapleural (presiune intrapleurală). Aceasta se dezvoltă ca urmare a tragerii spre exterior a pleurei parietale, solidară cu peretele toracic și diafragmul. Astfel, asupra celor două foițe pleurale acționează forțe de sens contrar și ca urmare se dezvoltă o presiune negativă în lichidul pleural

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
mare decât cea extrapleurală. Presiunea transmurală rezultată este cea care menține plămânii plini cu aer (presiune de destindere). Apariția unei rupturi la nivelul căilor aeriene sau al peretelui toracic determină pătrunderea aerului în cavitatea pleurală (pneumotorax). In această situație presiunea intrapleurală crește până la valoarea zero (presiune atmosferică) și chiar peste această valoare, având ca efect colabarea plămânilor. Surfactantul pulmonar Tensiunea superficială dată de lichidul care tapetează alveolele reprezintă un factor important în menținerea plămânilor plini cu aer. Această peliculă de lichid

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
regiunea anterioară. La fel, în poziția decubit lateral, plămânul de partea opusă este mai bine ventilat. Cauza acestor diferențe topografice în procesul de ventilație apar datorită distorsiunilor care se produc la nivel pulmonar ca o consecință a greutății sale. Presiunea intrapleurală este mai puțin negativă la baza plămânului în comparație cu cea de la vârful plămânului (fig. 73). Pentru a învinge forța gravitațională este necesară o presiune mai mare în porțiunea pulmonară inferioară decât în partea superioară și, în consecință, presiunea de la baza plămânului

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
plămânului când subiectul este în poziție de supinație sau decubit lateral. O schimbare importantă a distribuției ventilației are loc la volume mici (fig. 74). După un expir maxim volumul pulmonar se află în domeniul volumului rezidual. In această situație, presiunile intrapleurale sunt mai puțin negative deoarece plămânul nu este atât de bine expansionat și forțele de recul elastic sunt mai mici. Diferențele de presiune dintre apex și baza plămânului sunt manifeste datorită greutății plămânului; presiunea intrapleurală la baza plămânului depășește acum

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
rezidual. In această situație, presiunile intrapleurale sunt mai puțin negative deoarece plămânul nu este atât de bine expansionat și forțele de recul elastic sunt mai mici. Diferențele de presiune dintre apex și baza plămânului sunt manifeste datorită greutății plămânului; presiunea intrapleurală la baza plămânului depășește acum presiunea din căile aeriene (atmosferică). In aceste condiții, plămânul la bază nu va fi expansionat ci comprimat și ventilația este imposibilă până când presiunea locală intrapleurală nu scade sub presiunea atmosferică. Spre deosebire de baza plămânului, apexul este

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
apex și baza plămânului sunt manifeste datorită greutății plămânului; presiunea intrapleurală la baza plămânului depășește acum presiunea din căile aeriene (atmosferică). In aceste condiții, plămânul la bază nu va fi expansionat ci comprimat și ventilația este imposibilă până când presiunea locală intrapleurală nu scade sub presiunea atmosferică. Spre deosebire de baza plămânului, apexul este bine ventilat. Așadar la volume mici distribuția normală a ventilației este inversată, regiunile superioare ale plămânului fiind mai bine ventilate decât cele inferioare. 18.6. Controlul ventilației Funcția principală a

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
Când plămânii se umplu cu aer, aceste vase sanguine mari sunt menținute deschise prin tracțiunea radială a parenchimului elastic pulmonar care le înconjoară. Presiunea efectivă din jurul lor este scăzută, putând fi chiar mai mică decât presiunea din jurul întregului plămân (presiunea intrapleurală), datorită faptului că structura relativ rigidă a vaselor sanguine (ca și în cazul bronhiilor) este înconjurată de parenchimul pulmonar mai ușor distensibil. Prin tracțiunea radială exercitată de parenchim arterele și venele sunt destinse în cursul expansiunii toraco-pulmonare. Comportamentul capilarelor și

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
arterele și venele care irigă întreg parenchimul pulmonar. Calibrul lor este afectat major de către volumul pulmonar (efectul de distensie descris mai sus). Vasele pulmonare foarte mari din vecinătatea hilului se găsesc înafara parenchimului pulmonar, fiind de fapt expuse la presiunea intrapleurală. Balanța hidrică de la nivel pulmonar Deși numai 0,5 μm de țesut separă sângele din capilare de aerul din alveolele pulmonare, problema menținerii alveolelor libere de lichid este critică. Schimbul de lichide de-a lungul peretelui capilar se realizează conform

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280

cavitatea toracică variabilă în inspir și în expir, plămânul se comportă ca un veritabil conteiner elastic pasiv, capabil să-și modifice volumul sub influența creșterii sau reducerii diametrelor sale în timpul respirației. Predominanța țesutului elastic face ca, sub influența presiunii negative intrapleurale, parenchimul pulmonar să urmeze cu fidelitate mișcările cuștii toracice, determinând modificări ale volumului și presiunilor intrapulmonare, însoțite de deplasarea în sens dublu a aerului atmosferic în căile respiratorii. Respirația este asigurată prin activitatea perfect coordonată de deplasare a aerului prin

Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ (2011) [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
constă în deplasarea aerului atmosferic în plămâni și se realizează printr-un mecanism activ. În timpul inspirului, contracția mușchilor inspiratori crește diametrele: vertical, antero-posterior și transversal, ale cuștii toracice, determinând accentuarea presiunii negative (subatmosferice) pleurale, dublată de creșterea volumului toraco-pulmonar. Presiunea intrapleurală scade de la 4-6 mmHg, în repaus, la - 10, - 15 mmHg, în timpul inspirului, putând atinge - 50, - 60 mmHg în inspirul profund. Ca organ fibro-elastic dilatabil în cavitatea toracică închisă, plămânul urmează cu fidelitate mișcările cuștii toracice, prezentând variații de presiune și

Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ (2011) [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184

urmărește distrugerea germenilor intestinali, prin utilizarea de preparate care au absorbție redusă sau nu se absorb din intestin (neomicină, colimicină, eritromicină bază); irigații locale în necrozele întinse ale țesutului celular subcutanat; aplicații locale (unguente etc.) în piodermite, escare; instilații intraperitoneale, intrapleurale, intraarticulare, intratecale; instilații în cavitatea abceselor. Administrarea antibioticelor pe cale orală nu pune probleme serioase, în afara unor condiții minime ce trebuie respectate și care țin de fiecare antibiotic în parte (să nu se asocieze cu alimente care îl inactivează sau îl

Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123

locală, la nivelul inciziei operatorii, a unei doze unice de anestezic loca (bupivacaina 0,25% fără adrenalinăă deși este eficientă în special asupra durerii somatice și mai puțin asupra celei viscerale, permite reducerea dozelor de anestezic opioid utilizat postoperator; administrarea intrapleurală de anestezic local (bupivacaina 0,5% cu sau fără adrenalinaă asigură o analgezie bună, asemănătoare celei peridurale, acționând prin blocajul la mai multe nivele a nervilor intercostali; are avantajul de a ameliora funcția respiratorie și cardiovasculară postoperatorie; nu se însoțește

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469

Pleura apicală (cupola pleurae) corespunde porțiunii cervicale a pleurei parietale. Ea se mulează peste vârful plămânului luând forma unei calote și constituie cupola pleurală (cupola pleurae) sau domul pleural. Fața sa concavă, seroasă, este separată de vârful plămânului prin spațiul intrapleural. Fața sa convexă, fibroasă, este o prelungire a fasciei endotoracice care se constituie aici într-o membrană foarte rezistentă, numită de Hayek „cupola fibrosa”. Aceasta este fixată prin intermediul țesutului conjunctiv subfascial la deschiderea superioară a toracelui (apertura thoracis superior), ceea ce

Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598

fin pare a fi o metodă valoroasă în stabilirea diagnosticului,asociind caracteristicile citologice și imuno-histochimice cu constatările radiologice specifice [5, 16]. Diagnostic diferențial Diagnosticul diferențial preoperator se face, în esență, cu oricare leziune intratoracică, mergând de la carcinomul pulmonar până la sarcoamele intrapleurale. Localizarea paraspinală posterioară poate sugera o tumoră neurogenă sau o atelectazie rotundă. Localizarea anterioară sau mediană poate ridica suspiciunea unui timom, a unei tumori cu celule germinale sau a unui teratom [15]. Clinic, mezoteliomul pleural difuz și carcinomul pulmonar sunt

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
postoperatorie scăzute. De asemenea, se poate efectua biopsia pulmonară pentru a determina prezența fibrelor de azbest. Pentru a preveni însămânțarea de-a lungul trocarelor se folosește radioterapia la nivelul porturilor [30]. Toracoscopia permite biopsia pleurală directă, drenajul lichidului pleural, talcajul intrapleural pentru a preveni reacumularea epanșamentului pleural [23] (fig. 5.54). Biopsie pleurală toracoscopică. Chirurgia toracică video-asistată Este mai invazivă decât toracoscopia. Furnizează țesut adecvat pentru diagnosticul histologic, având și scop terapeutic: permite drenajul lichidului pleural, pleurectomia citoreductivă, mobilizarea plămânului și

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
Este folosit la pacienții cu plămân „blocat” sau la care a eșuat pleurodeza chimică, chimio- sau radioterapia [46]. Pleurectomia parietală limitată Constă în îndepărtarea parțială a pleurei parietale pentru a preveni reacumularea lichidului pleural. Se asociază cu instilarea de citostatic intrapleural sau cu talcaj pentru pleurodeză. Se poate efectua toracoscopic, prin chirurgie toracică video-asistată sau prin toracotomie [39]. Pleurectomia/decorticarea Se efectuează prin toracotomie și constă în îndepărtarea pleurei parietale (inclusiv pleura mediastinală, diafragmatică, pericardul) și decorticare pleurală viscerală cu păstrarea

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
doza acestuia și durata tratamentului, constând în greață, vărsături, scădere ponderală, astenie fizică, leucopenie (cu risc crescut de infecție), trombocitopenie (cu risc crescut de sângerare), anemie (cu apariția asteniei fizice sau a dispneei) [25]. Chimioterapia poate fi administrată sistemic sau intrapleural. Administrarea intrapleurală determină obținerea unor concentrații locale crescute cu toxicitate sistemică mai mică, dar efectul antiumoral este limitat de penetrarea tisulară a medicamentului. Totuși, recurențele loco-regionale nu sunt afectate [60]. Chimioterapia intrapleurală poate fi profitabilă dacă este precedată de citoreducție

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
și durata tratamentului, constând în greață, vărsături, scădere ponderală, astenie fizică, leucopenie (cu risc crescut de infecție), trombocitopenie (cu risc crescut de sângerare), anemie (cu apariția asteniei fizice sau a dispneei) [25]. Chimioterapia poate fi administrată sistemic sau intrapleural. Administrarea intrapleurală determină obținerea unor concentrații locale crescute cu toxicitate sistemică mai mică, dar efectul antiumoral este limitat de penetrarea tisulară a medicamentului. Totuși, recurențele loco-regionale nu sunt afectate [60]. Chimioterapia intrapleurală poate fi profitabilă dacă este precedată de citoreducție optimă [52

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
dispneei) [25]. Chimioterapia poate fi administrată sistemic sau intrapleural. Administrarea intrapleurală determină obținerea unor concentrații locale crescute cu toxicitate sistemică mai mică, dar efectul antiumoral este limitat de penetrarea tisulară a medicamentului. Totuși, recurențele loco-regionale nu sunt afectate [60]. Chimioterapia intrapleurală poate fi profitabilă dacă este precedată de citoreducție optimă [52]. Pentru administrare intrapleurală se folosește cisplatinul, mitomicina, citarabina, GM-CSF și interferon gamma. Hipertermia se pare că crește efectul antitumoral al chimioterapiei [25, 54]. Terapia multimodală Deoarece nici una dintre modalitățile de

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
unor concentrații locale crescute cu toxicitate sistemică mai mică, dar efectul antiumoral este limitat de penetrarea tisulară a medicamentului. Totuși, recurențele loco-regionale nu sunt afectate [60]. Chimioterapia intrapleurală poate fi profitabilă dacă este precedată de citoreducție optimă [52]. Pentru administrare intrapleurală se folosește cisplatinul, mitomicina, citarabina, GM-CSF și interferon gamma. Hipertermia se pare că crește efectul antitumoral al chimioterapiei [25, 54]. Terapia multimodală Deoarece nici una dintre modalitățile de tratament singură nu îmbunătățește semnificativ durata de supraviețuire pe termen lung, s-au

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
nici una dintre modalitățile de tratament singură nu îmbunătățește semnificativ durata de supraviețuire pe termen lung, s-au folosit diferite combinații în tratamentul mezoteliomului pleural malign difuz: chirurgie citoreductivă (pneumonectomie extrapleurală sau pleurectomie/decorticare) asociată cu radioterapie, chimioterapie, fototerapie sau imunoterapie intrapleurală sau externă/sistemică [23, 60]. Terapia fotodinamică este o nouă modalitate de tratament adjuvant pentru a steriliza câmpul operator. După administrarea sistemică de fotosensibilizator (Photofrin, meta-tetrahidroxi-feniclorin), distrugerea celulelor tumorale este obținută prin iluminarea câmpului operator cu laser. Complicațiile constau în

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
toracotomiei și a traiectelor tuburilor de dren poate fi administrată postoperator pentru a preveni recurențele locale [52]. Hipertermia însăși este citotoxică. Ea crește eficacitatea citotoxică a medicamentelor și stimulează penetrarea profundă a acestora [52, 60]. Chirurgia citoreductivă asociată cu chimioterapia intrapleurală hipertermică (cisplatin, adriamicină) este fezabilă în tratarea mezoteliomului în stadiu precoce, cu rată de morbiditate acceptabilă și cu control loco-regional al bolii [7, 53]. În studiul lui Mattson nici una dintre modalitățile de tratament combinate nu previne creșterea invazivă locală sau

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
în tumoră. Aceste gene fac ca celulele tumorale să fie sensibile la alte medicamente altfel inofensive, cum ar fi ganciclovirul [25]. Citokinele Interleukina 2 poate fi folosită pentru a crește numărul celulelor T care distrug celulele tumorale. Poate fi administrată intrapleural. Interferonii inhibă creșterea celulelor maligne, crescând imunitatea organismului. Se poate administra interferon α adițional la chimioterapie (Platinol, doxorubicină) sau radioterapie. Interferonul γ poate fi administrat intrapleural [14]. Tratamentul suportiv Cele mai frecvente simptome tratate prin această modalitate includ: durerea, dispneea

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
folosită pentru a crește numărul celulelor T care distrug celulele tumorale. Poate fi administrată intrapleural. Interferonii inhibă creșterea celulelor maligne, crescând imunitatea organismului. Se poate administra interferon α adițional la chimioterapie (Platinol, doxorubicină) sau radioterapie. Interferonul γ poate fi administrat intrapleural [14]. Tratamentul suportiv Cele mai frecvente simptome tratate prin această modalitate includ: durerea, dispneea, fatigabilitatea, lipsa apetitului, problemele gastro-intestinale, anxietatea/depresia. Această terapie contribuie la creșterea calității vieții pacienților. Managementul durerii Cuprinde: tratament medicamentos: non-opioidele (acetaminofen și antiinflamatoare nesteroidiene ca

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
se tratează folosind antidepresive, suport și consiliere, managementul stresului. Tratament în funcție de stadiu Stadiul I: chirurgie (pleurectomie sau pneumectomie extrapleurală), radioterapie pentru a ameliora simptomatologia când chirurgia este contraindicată; Stadiul II sau III (tratament paleativ): toracenteză; radio- sau chimioterapie sistemică sau intrapleurală; Stadiul IV: chimio- sau radioterapie pentru ameliorarea durerii, dar cu efecte adverse importante; tratament suportiv [60]. PROGNOSTIC Factorii prognostici importanți sunt stadiul bolii, vârsta, starea de sănătate și histologia, dacă tumoarea răspunde sau nu la tratament. Pentru pacienții tratați prin

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]