154 matches
-
ca zestre cu o moșie mare care aduce venit, iar eu sunt copil unic. Firește, tatăl meu e sever și autoritar din fire, dar își iubește cu patimă fiul și nu-i refuză nimic. Sub un singur aspect, tata rămâne intratabil: dragostea. Și alegerile mele nu au găsit niciodată aprobare în ochii lui. "Ce ghinion, nu?" Până acum m-am pliat după voia lui, bombănind desigur, dar asta pentru că nu am întâlnit încă adevărata dragoste. Dacă aș găsi-o, ar fi
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
spus, atât Heraclit, pentru care toate „curg”, cât și Parmenide, cel care afirma neostenit Unul și ceea ce este fix, au și au avut Întotdeauna dreptate. Astfel, trebuie să acceptăm, spre dezolarea, mereu, a unor spirite pedante, că adevărul este duplice, intratabil și, aș zice, creator duplice! Și, din această neostenită, eternă duplicitate Își trage el ceea ce numim adevărul, vigoarea sa inextinguibilă. Da, moartea, luciditatea ei trăită cu un anume calm curajos, nu ne face vii, dar, e drept, Într-un fel
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
și simplu sarcina să strângă șurubul. Se face un mult și gălăgios caz de acest verb, a „colabora”, mai ales de către generațiile care pătrund acum În literatură și-și Închipuie că ei, „ În locul nostru” ar fi fost mai viteji, mai intratabili. Sau de unii frustrați care nu au făcut cariera pe care o doreau și pe care, poate pe bună dreptate, o meritau, cum e cazul criticului și eseistului Gh. Grigurcu. Dânsul Îl acuză cu o anume vehemență pe Nichita Stănescu
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
a bucurat de o aproape unanimă critică pozitivă În presă, țăranul sărac, Cupșa, pe care actrivistul de partid Chilian vrea să-l ajute În sensul Îndoctrinării sale cu noile valori, În ultimele pagini ale cărții se arată un ins profund intratabil și refractar noilor principii, amenințând „că va dansa pe capul lor, al tuturor”! Al noii oficialități, al noilor cerberi, al acelor „mici șefi cu șapcă de responsabili pe cap”! Nu a fost numai uimirea unor personalități literare „cum de a
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
de cei cărora le este adresată, pe motiv de „revizionism teritorial”, „iredentism”, „destabilizare internă” etc. Și atunci, ce-am obținut? Încerc să-i explic asta lui Andriy, dar nu e de-acord. Păr blond, ochi albaștri, obraz îmbujorat - naționalist ucrainean intratabil. Îmi promite, totuși, că va mai reflecta. Însă textul rămâne neschimbat. Semnez, cu toate rezervele mele, deși îmi dau seama că șansele ca epistola scriitoricească să fie luată în considerare de autoritățile de la Moscova sunt minime. Mai ales că inițiativa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
îmi răspunde d-na Prosenkova, îndepărtându-se în grabă, și argumentul ei - cât se poate de rezonabil - ar trebui să mă facă să răsuflu ușurat, dar observ că-i revine imediat pe figură acea lucire metalică, de activistă vigilentă și intratabilă, și nu mai știu cu care dintre cele „două” Svetlane am discutat. VASILE GÂRNEȚ: Miroslav Hule este nemulțumit de „episodul Rusia” de pe traseul Express-ului literar. În primul rând, i se pare că am petrecut foarte mult timp în cele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
ca în filmele americane. Polonia e o țară liberă, occidentalizată, vrea să spună atitudinea provocatoare a posesorilor lor. Plăcerea exhibării unei opulențe de anarhiști motorizați și a unui life style, care să nu lase nici o îndoială asupra caracterului nonconformist și intratabil al biker-ilor. Important e ca ostentația să fie cât mai naturală și mai neglijentă, atunci efectul asupra privitorilor va fi cu atât mai copleșitor. VASILE GÂRNEȚ: Mare spectacol de poezie și muzică în Zamkowy Square, sub genericul Wszystko jest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
însuflețită de „spirit leninist“. Luându-se după astfel de intervenții, și numai după ele, unii judecători actuali ai stărilor de lucruri de atunci îl fixează pe Paul Georgescu în același insectar cu N. Moraru, Traian Șelmaru și M. Novicov, clasicii intratabili ai dogmatismului, spre a-i numi astfel, ceea ce totuși nu corespunde realității. Nici în epocă, și cu atât mai puțin mai târziu, Paul Georgescu nu a fost asemănător în toate acestora, lucru care trebuie spus neapărat, dacă dorim să nu
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
pe un traseu cu „acci dentări“, cu „defecțiuni“ care l-au expus, din timp în timp, unor măsuri punitive. Nedreptatea cea mai mare care i se face și lui, și lui Paul Georgescu, este punerea în același rând cu dogmaticii intratabili din categoria M. Novicov, N. Moraru, Tr. Șelmaru, S. Fărcășan ș.a. Era și o diferență mare de nivel intelectual între el și aceștia, oameni rudimentari și cu instrucție sumară, incapabili de evoluție, cum s-au dovedit. Sunt însă des tule
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
poporului !... Ce să vezi, domnule ? Steaguri, muzici, chiote, tămbălău, lucru mare, și lume, lume,... de-ți venea amețeală nu altceva.” O altă „revuluție” se transformă în Boborul într-un chef cu cârnați, vin și lăutari, așa cum revoluția cu năbădăi a intratabilei ploieș- tence, Mița Baston, în D’ale carnavalului este pe punctul de a deveni un act amoros. Cum se poate observa, violența potențială în opera lui Caragiale se convertește fie libi- dinal, fie carnavalesc. La rândul său, Leonida asociază grandoarea
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
limbajul îl înregistrează. De fapt, este vorba de două dimensiuni ale excesului. Într-o primă instanță avem chiar excesul de cuvinte, incontinența ver- bală, verbigerația. Personajul caragialian se prezintă adesea sub specia vorbărețului, a limbutului, cel care are limbariță, flecarul intratabil pentru care a vorbi nu importă ce, nu importă cu cine devine o necesitate. Cealaltă dimensiune a excesului ne pune în prezența unei deformări, unei torsiuni specifice a limbajului, care provine uneori dintr-o formulă retorică degradată sau din vocabularul
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
într-un sens larg, dar nu și ca tensiune permanentă. Exemplară în acest sens este chiar O scrisoare pierdută, - folosesc acest exemplu pentru contextul politic pe care-l invocă - unde conflictele sunt dezamorsate, vio- lența amortizată, și chiar adversarii aparent intratabili, precum Nae Cațavencu sau Tipătescu, sunt „iertați”, con- ciliați, îmblânziți și invitați să participe la fiesta finală. Putem vedea în toate comediile și în aproape toate Mo men‑ tele o perspectivă a reconcilierii, o logică a compromisului care diminuează considerabil
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
le îmbrățișează cu aceeași fervoare. Nu sunt câtuși de puțin imuni - cum s-ar crede - față de ele. Ei doar le „argumentează” cu mai multă iscusință, făcându-le, în ultimă instanță, mai solide, mai rezistente. Nemuritoare. Prejudecățile au un singur dușman (intratabil): pe omul pentru care cultura a devenit o a doua natură (nu pe omul care știe multe, nici chiar pe erudit, ci exclusiv pe omul căruia cultura i-a intrat în sânge) ( După o discuție, care m-a dezamăgit, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
făcut pentru ca o valoare să se poată afirma și menține. Valoarea poate fi în speță viața ta proprie - nu e în principiu nimic infamant în asta, depinde doar de natura și prețul compromisului. Uneori, cea mai oportună soluție e intransigența intratabilă. Alteori, o oarecare maleabilitate, un tact al tranzacțiilor abile. Intransigența nu trebuie să fie căpoasă, îndărătnică, ci lucidă, degajată, curajoasă și demnă. Maleabilitatea să nu fie lașă, complezentă, defetistă. Trebuie să rămâi arbitrul compromisurilor tale, simțul oportunității să nu te
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
acele criterii, e limpede că a rupt comunitatea esențială a prieteniei și că aceasta nu mai poate dăinui. Încetarea ei, explicit sau implicit declarată, are un caracter expres și inflexibil. Nu însă și ireversibil în mod absolut. Trebuie să fim intratabili în asemenea situație, dar nu absolut și necondiționat intratabili. La Rochefoucauld spunea că oricât de mare ar fi rușinea pe care am putea-o merita, stă în puterea noastră s-o răscumpărăm. Bineînțeles, cu un preț tot atât de mare, care, desigur
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
a prieteniei și că aceasta nu mai poate dăinui. Încetarea ei, explicit sau implicit declarată, are un caracter expres și inflexibil. Nu însă și ireversibil în mod absolut. Trebuie să fim intratabili în asemenea situație, dar nu absolut și necondiționat intratabili. La Rochefoucauld spunea că oricât de mare ar fi rușinea pe care am putea-o merita, stă în puterea noastră s-o răscumpărăm. Bineînțeles, cu un preț tot atât de mare, care, desigur, trebuie să fie, omenește vorbind, neînchipuit de greu de
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
recitirea Sufletelor tari. (Dacă ei au avut dreptate totuși ?)”, (Note zilnice, 1927-1940, Ed. C.R., București, 1975, p. 93). Relev detaliul acesta pentru a contraria imaginea acreditată a unui Camil Petrescu suferind de o hipertrofie a conștiinței de sine, încăpățânat și intratabil în susținerea propriilor erori. Era un lucid, dar un lucid de un tip special, mereu încordat de o perpetuă voință de luciditate, febril, un om pentru care cunoașterea e criteriu de acțiune, iar voința o funcție a inteligenței. Am aerul
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Matriona, cea căreia i se ia totul, care lasă să i se ia totul, rămâne ființă tare și biruitoare. Am mai aflat și că blândul doctor Voiculescu, tămăduitorul fără onorarii, alinătorul, era capabil uneori de indignări sublime, de mânii auguste, intratabile. Cultura lui imensă, asimilată profund în opera lui târzie, e azi evidentă pentru toată lumea, dar în trecut nu i-o cunoșteau decât puțini. Nimic nu-i era mai străin decât ostentația și fala. Cu el s-a întâmplat un miracol
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
așa cum am spus până acum: că nu poți să dai nume când scrii la gazetă. Poți... Poți să pomenești tot felul de nume, ba chiar foarte sus puse. De pildă, poți să spui: președintele Iliescu e un „comunist zaharisit și intratabil”, dar nu poți să spui că... cutare (fost) critic literar și încă director de revistă e megaloman și pe cale să-și piardă memoria. Nu poți s-o spui fără să te trezești pus la colț, la „puncte de vedere”. — Ai
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Securității care ataca Uniunea și spera desființarea ei. „Să fim alături de Uniune... dar să marcăm limpede că, de fapt, nici cu acești gospodari nu putem fi. Nu ne putem identifica cu ei! Ar fi trebuit demult să fim mai neți, intratabili. Asta era șansa noastră. Suntem vinovați că nu am făcut-o.” Ocheanul se Întorsese, iată, În cele din urmă, vrând-nevrând, dinspre interioritate spre exterior. Îl reîntâlnisem, din nou Întâmplător, În toamna 1981, tot Într-o librărie. Palid, extrem de palid. „Caut
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
mioritic, țăranii lui nu cercetează gratuit cerul înstelat; îi obsedează mai degrabă tenebrele, negurile din afară sau cele dinlăuntrul lor. Urcăneștii merg și revin de la oraș neatinși în vreun fel de lumea modernă, se încaieră pentru pământ, toți sunt reticenți, intratabili, bănuitori, fără obsesia istoriei. Câțiva inși se duc la vlădica de la Blaj să ceară „alt popă” - anume unul care să nu le interzică „vinarsul la îngropăciuni” -, dar în sala monumentală a castelului mitropolitan, „mai mult din basme decât din lumea
DAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286674_a_288003]
-
coterie, din politicianism literar. Criticul se dovedește a fi lipsit de răutate gratuită sau impură față de eul lumesc al autorilor comentați, dar deloc dispus să-și tocească relevanța afirmării prin monotonia elogiilor. C.-E. se înfățișează, așadar, ca un apărător intratabil al primatului esteticului și se caracterizează prin evitarea scientismului dogmatic, a partizanatului și preconcepțiilor. El acordă importanța cuvenită aspectelor morale, politice, istorico-literare etc. și, bineînțeles, celor referențiale, stilistice, comparatiste etc., fără însă a absolutiza pe vreunul dintre ele. Impresionează disponibilitatea
CRISTEA-ENACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286505_a_287834]
-
originea unui efort simbolic de a apăra, în contra tiraniei, libertatea, demnitatea umană și autonomia spiritului. Căci acel grăunte al moderației în jurul căruia se ordonează viziunea junimistă este cel de la care se revendică atât rezistența față de etnicismul antonescian, cât și opoziția intratabilă față de dogmatica stalinistă. Numitorul comun este dat de întoarcerea către Maiorescu: ultima generație post junimistă de dinainte de comunism (de la Șerban Cioculescu la Vladimir Streinu și Pompiliu Constantinescu) este și cea care reabilitează, prin echilibru și luciditate, imperativul seninătății umaniste pe
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
în acțiunea de guvernare, ideile contează în măsura în care servesc asanării prezentului dominat de o direcție nesănătoasă a progresului. De aici, acea fermitate a convingerilor care se află la temelia imaginii, atât de încetățenite, a unui Carp ca ipostază locală a junkerilor, intratabil în rezistența sa față de egalitate și progres social, ilustrare a unui egoism de clasă ce are corespondent în orientarea germanofilă în politica externă. Indiscutabil, P.P. Carp a preferat, nu o dată, să fie contra unui curent dominant al opiniei publice, iar
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
s-au dovedit false, ca și alte previziuni avangardiste. Contextul politic este determinant pentru un publicist al actualității. În anii 1925-1926, viața politică era dominată de liberali. Istoriografia a consacrat intervalul 1918-1928 ca ,decada brătienistă". Ion Vinea este un anti-liberal intratabil, de o violență pamfletară ce poate fi considerată aproape vinovată pentru caracterul ei antiprogresist. Dar publicistul își exercită critica extrem de dură de pe poziții de stânga. Se vede aproape la fiecare pagină. Ion Vinea numește regimul liberal ,dictatură", de repetate ori
Un poet în serviciul gazetăriei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11386_a_12711]