144 matches
-
elle fait tout. Elle est au courant de tout, elle connaît tout le monde sans avoir l'air de voir personne; elle obtient ce qu'elle veut, comme elle veut, et quand elle veut. Oh! elle est fine, adroite et intrigante comme aucune, celle-là. En voilà un trésor pour un homme qui veut parvenir" [Maupassant, Bel-Ami, p.121]. Duroy cunoaște puterea femeilor, el îi spune doamnei Walter că femeile aleg academicienii: C'est vous qui leș nommez, mesdames, et vous ne
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
să se impună în universul masculin; pornind de la literatura, de la cazuistica amorului, multe ambițioase trec la intrigile politice. În 1623, nunțiul papal scria: "În Franța, toate marile evenimente și toate intrigile semnificative pornesc cel mai adesea de la femei. (...) Animatoare, sfătuitoare, intrigante femeile își asigură rolul cel mai eficace" [v.Beauvoir 1998, I, p.135, subl.n.]. 200 "Tout s'y fait par intrigue, scria Saint-Simon, et celui-là échoue, qui va droit" [apud Hoffet, p.45]. 201 Declasarea aristocrației, incepand cu secolul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
en province, qui n'agisse par la volonté des femmes, ou fatalement ou à son insu. Presque tous leș actes de nos hommes politiques répondent à des noms de femmes. A Paris, tous leș gens importants șont menés par une intrigante de leur société" [Girardin, 1843, p.212]. 217 Mitul lui Tristan și Isolda este fondator în literatura occidentală prin legitimarea literară a dragostei ilegitime și nefericite. Acest mit deschide tradiția reprezentării unei iubiri tragice, bazată pe dilemă între două soluții
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
într-o lume preponderent masculină: „Ne era ortacă bună:/ știa să râză și trăsnăi să spună”266. Femeia în rol de povestitor, de egal al barbatului, devine aici tot un semn al emanciparii: ia cuvântul și are inițiativă 267, devine intrigantă, uneltește, este o vrăjitoare, o artistă, cu o energie creatoare debordantă, spirituală și egocentrică, așa cum sunt de altfel toți artiștii.268 Naratorul lasă sub semnul tăcerii, al ambiguității deplinele cunoștințe, mai ales în domeniul iubirii, pe care se pare că
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
azi, n.n.). în conformitate cu Legea Salică, regina căpătase autoritate absolută, datorită nașterii moștenitorului tronului, și putea acționa ca regentă la moartea soțului său. De această poziție beneficiase atât mama lui Ludovic al XIII-lea, Maria de Medicis, cât și autoritara și intriganta Caterina de Medicis, bunica sa. Prin această naștere, harta dinastică a Europei se transformase complet. Fratele mai tânăr al regelui, ducele Gaston d‘Orléans și-a văzut destrămat visul de a ajunge regele Franței într-o clipă. Ducele d‘Orléans
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
ar trebui să fie o femeie, după cum ar fi vrut să fie imaginea arhetipală a urmașei Evei sau, după cum se temeau că ar putea să ajungă acestea. Femeile erau descrise ca virtuoase și pline de compasiune, asemeni Fecioarei Maria, sau intrigante, distructive, malefice, precum Eva. Uneori femeile erau reprezentate ca fiind adevărate nimfomane, cu un talent special în a-i atrage pe bărbați pe calea păcatului și a-i distruge. Alteori erau așezate pe un piedestal fiind adulate, ca adevărate simboluri
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
religia valoarea lor structurantă, sunt ei prezenți din obișnuință, la presiunea controlului social sau din cu totul alt motiv? Trebuie interpretat. Să luăm alt exemplu. Biografii îl descriu pe Joseph Fouché în unanimitate drept o ființă amorală, abilă, perfidă și intrigantă. A fost partizanul Convenției, mai întâi ca girondin, apoi ca iacobin, a contribuit la căderea lui Robespierre, a fost ministru al Directoratului, apoi al Imperiului, apoi, în sfârșit, s-a coalizat cu Ludovic al XVIII-lea și i-a devenit
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
fobiile sunt în mod simplu expresiile unei extreme vulnerabilități care le face pe femei să devină anxioase. Agorafobia poate fi un alt mod de exprimare a vulnerabilității și de conformare la un rol pasiv pentru femei. Această teorie populară și intrigantă nu a fost studiată considerabil în cercetările empirice. O perspectivă diferită referitoare la aceasta, este rolul fiecărui sex în procesul de socializare și influențarea felului cum bărbații și femeile fac față simptomelor de distres și dacă dezvoltă tulburări de anxietate
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
neîncrederea și rezerva lor față de regimul care se anunța odată cu sosirea lui Augustus. Prin urmare, nu se poate și nu trebuie să folosim procedeul contrar, cum face Boissier, care vrea să reducă opoziția sub Augustus la o opoziție flecară și intrigantă, indecisă și prefăcută, neeficientă, inconsistentă și lipsită de principii, care nu s-a manifestat "au grand jour", și care nu provenea din corpurile politice, din senat sau din popor 400. Cum s-a văzut mai sus401, nu puțini dintre opozanții
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
125-148; Brogan: 1990: 13-44). De aceea Partidul Socialist Unit German condus de Walter Ulbricht, iar mai apoi de Erich Honecker, a reprezentat una din portavocile cele mai vehemente împotriva destalinizării hrușcioviste sau a reformismului gorbaciovist. Iată unul dintre cele mai intrigante paradoxuri ale Războiului Rece și ale relațiilor dintre Moscova și sateliții ei est-europeni. O excepție în procesul sovietizării statelor est-europene a constituit-o Cehoslovacia. Sacrificată în 1938 pe altarul ambițiilor naziste la conferințe de la München (teritoriile slovace locuite de etnici
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
acest simbol al unei aroganțe pseudo-liberale! se dovedește a fi nu numai o condiție de igenă mentală, dar și posibilitatea de a pacifica societatea și politica, precum și cele două instanțe între ele. "Cine vorbește?" și "Cine face?" sunt două regimuri intrigante ale unui retorism inautentic al gândirii; regimuri ale societății și ale politicii moderne. Acțiunile politicienilor și scrierile istoricilor nu ar fi de dorit să fie influențate sau manipulate de această formulare de retorică de doi lei: "Cine vorbește?". Să-i
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
morții sale. Michel Foucault, 1954 Pentru Foucault, nerațiunea este în interiorul rațiunii 48, vizibilă, scânteietoare, expusă observațiilor celorlalți. Nerațiunea derivă din rațiune și este o formă acceptabilă de manifestare a scriitorilor și artiștilor, din moment ce reprezintă partea moartă, inutilă, transparentă, expusă, chiar dacă intrigantă și contestată, a rațiunii. Cu alte cuvine, Foucault a încercat să stabilească un "raport arheologic" între nebunie-rațiune, rațiunea fiind investigată prin reversul ei, adică prin modul cum oamenii privesc și consideră ceea ce este nebun, pentru că aceste priviri și considerații ar
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
în cadrul instituțiilor (Istorie-socio-umane, Istorie și Filosofie, Istorie și Științe Sociale etc.) într-o banalitate cotidiană, dar care denotă poziția istoriei de regină a cunoașterilor (umane și tehnice). Astfel, vom înțelege atacurile celorlalte discipline desprinse din istorie la adresa istoriei, poziția ei "intrigantă" și "provocatoare" printre cunoașterile socio-umane. Poziția istoriei printre celelalte discipline e forma profundă de emplotment. Istoria devine nesuferitul celorlalte socio-umane. Invincibilă și indestructibilă, istoria nu poate fi încorporată unor proiecte propagandistice și totalitare cum încearcă unii intelectuali decât ca o
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
unor evidențe, pe care oamenii ar fi util să le vadă în concretul lor existențial. Cunoașterea istorică implică un efort mental ce nu poate fi confundat, comparat sau evaluat cu alte tipuri de efort intelectual. Întotdeauna vom avea situația, poate intrigantă pentru ceilalți intelectuali, poate indefinită și incoerentă de: Istorie și... celelalte discipline. Întotdeauna oamenii s-au lovit de complexitatea istoriei cu dublul ei regim: dinamică social-politică, figurare prin cuvânt sau vizual. Foucault a descris funcțiile istoriei, așa cum niciun alt gânditor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
întâlnesc la un gânditor deconstrucționist din generația lui Foucault aspirația pentru intrigă narativă (plot), încrederea în sens și în hermeneutică: "A meaningful life is one that aspires to the coherency of a story with a plot"232. Texte coerente, dar intrigante! Este cel puțin bizară această concepție, mai ales că vine de la un anglo-saxon, dar cu spirit mai degrabă latin decât saxon. Hayden White este ceva inconfundabil în peisajul intelectual anglo-saxon, dincolo de limitele geometrice și ermetice ale gândirii saxone. Emplotment-ul lui
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și Anastasius al III-lea, prin ei și-au urmărit propriile ambiții. Ca amantă a papei Ioan al X-lea (ales în 914) și a papei Sergius al III-lea (904-911), Theodora s-a folosit de frumusețea și abilitatea de intrigantă și a reușit, împreună cu fiica sa Marozia, cu aceleași titluri de senatoare și de patriciană, performanța de a instaura, în timp, o dinastie papală în familie. Drept urmare, cei doi soți s-au antrenat reciproc în a-l manipula pe papa
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
cu fiica Catargiilor, cu atât mai mult cu cât, se spune, a fost găsită în dormitorul domnitorului când conspiratorii conduși de Brătieni i-au cerut să abdice, în noaptea de 10-11 februarie 1866. Cei ostili au descris-o ca fiind intrigantă și perfidă, insinuau că nu-i era fidelă lui Cuza, că avea o relație cu principele Constantinovici căruia i-a dăruit un fiu, fapt petrecut după moartea domnitorului. Maria Catargi Obrenovici a rezistat bârfelor și ostilităților, unele o incriminau ca
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
evidență psihologia curtezanelor și neliniștile lor: afirmarea în lumea comercializării sexului, cucerirea clienților, pragmatismul alegerii clienților pe considerentul câștigului, lupta cu rivalele, gelozia, răzbunarea pe amantul necredincios sau indiferent. Autorul profilează tipuri diferite de curtezane: ingenue, pragmatice, realiste, abandonate, rapace, intrigante, geloase, răzbunătoare. Numele lor au semnificații în concordanță cu caracterul lor. Glycera (cea dulce, cu lipici) se plânge prietenei sale experimentate, Thais (poartă numele celebrei curtezane ce a fost în compania lui Alexandru Macedon) că i-a fost subtilizat partenerul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
foarte mult lumii științifice a României. Între timp, Hasdeu, zdruncinat de moartea fiicei sale, s-a întors și el împotriva lui Iorga. Take Ionescu nu mai era ministru al Învățămîntului, așa că Iorga a primit titlul. Iorga nu avea o fire intrigantă, preferînd confruntarea directă, compromisurilor. În timp ce mașinațiile Politicianismului și intrigile duceau la tergiversarea publicării lucrărilor sale, Iorga își amintea cum strînsese documentele, drămuindu-și mijloacele financiare pînă cînd (la Veneția) fusese nevoit să cumpere mămăligă și să o mănînce pe stradă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]