182 matches
-
chiriaș al grefierului Nisipoiu, care îl acceptă și îl admiră și pe considerentul că "e d-ai noștri", ar putea fi departajate în actele unei veritabile comedii ale cărei situații și personaje amintesc de lumea lui Caragiale. La fel ca intrigantul Lache din Amici sau ca amatorii de picanterii din C.F.R., Vulpache și Piscupache, colegii domnului Bănică Nisipoiu, țin să-l facă pe acesta bănuitor cu privire la relația dintre Polixeni, soția sa și tânărul chiriaș. Discuțiile aparent îndreptate înspre cazul notoriu al
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
pe care l-ați aplaudat și voi și pe care l-am gravat în piatră pe Capitolium... Asiaticus încercă să-l liniștească. — Trimitem patru oameni cu bâte de fier. Or să facă bucăți placa aceea într-o clipă. Atunci interveni intrigantul Annius Vinicianus, care, după eșecul conspirației din Gallia, încerca să-și aline dezamăgirea: — Să fim atenți mai ales la scrieri, la jurnale, la cărți. Să le scoatem din biblioteci, să le sechestrăm în botteghe, cum e cea de lângă Templul Păcii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
medic mare un potcovar' Ateul astăzi e teolog, Giuvargiul arheolog; Azi ucigașul e dregător Furul de frunte judecători; Azi criminalul e virtuos Și virtuosul om vițios; Tot veneticul proprietar Și răspopitul funcționar; Vizionarii sânt diplomați Și ceaslovarii mari literați; Toți intriganții alegători, Toți patentarii legiuitori, Toți veneticii mari patrioți, Toți fanfaronii Mircii nepoți, Toți desfrânații mari moraliști Și toți bancherii mari publiciști. Toate veniră cu susu-n jos Și lumea geme de mult folos. Aceste toate nu sânt dovezi De-naintare?... Și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
întreba la o adică, nici ei n-ar ști să spuie pentru ce fac atâtea mișelii și supără pe oamenii de treabă, buni-nevinovați; dar îi supără pentru că-i supără; aminteri, ce fel de melodramă ar fi aceea fără un "infam intrigant"? Intrigantul umblă ce umblă, patru acte d-a rândul, dar în sfârșit, în actul al cincilea, i se înfundă și lui; ori că-l ia și-l duc la poliție; ori că victimele lui chiar îl răpun; ori că se
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
la o adică, nici ei n-ar ști să spuie pentru ce fac atâtea mișelii și supără pe oamenii de treabă, buni-nevinovați; dar îi supără pentru că-i supără; aminteri, ce fel de melodramă ar fi aceea fără un "infam intrigant"? Intrigantul umblă ce umblă, patru acte d-a rândul, dar în sfârșit, în actul al cincilea, i se înfundă și lui; ori că-l ia și-l duc la poliție; ori că victimele lui chiar îl răpun; ori că se ucide
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
poate să se fi îndrăgostit, căci nu-i decât un băiețandru! Dar... nu s-ar apuca să-i scrie bătrânei scrisori anonime. E o mediocritate răutăcioasă, o nulitate mulțumită de sine!... Sunt sigur, știu dinainte că m-a zugrăvit ca intrigant. Cu asta și-a început scrisoarea. Recunosc că am fost prost dându-mi la început drumul la gură; credeam că, voind să se răzbune pe prinț, îmi va sprijini interesele; ah, ce creatură șireată! Acum l-am ghicit pe de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
să-i spună un anumit lucru. Dacă, așa cum presupunea Ganea cu un mare grad de probabilitate, avusese loc o discuție specială între Ippolit și Nina Alexandrovna, era ciudat că acest domn răutăcios, pe care Ganea îl numise de-a dreptul intrigant, nu dorise să-și ofere plăcerea de a-l lămuri pe aceeași cale și pe Kolea. Poate că acesta nu era un „băiețandru“ chiar atât de rău, cum îl zugrăvea Ganea, ci era un rău de o cu totul altă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
inteligenți, activi, cinstiți. Banca de speculație n-are nevoie de asta; [î]i e de ajuns să 'ntîlnească capitaliști dispuși a juca. Sunt ignoranți? Cu atât mai bine. N-au curajul de-a munci? Cu atât mai bine. Sunt răi, intriganți? Cu atât mai bine. Cu atât mai mari vor fi beneficiile băncii, cu atât mai asigurat jocul. Daca există undeva capitaluri onest angajate într-o producțiune care aduce încet o dobândă mediocră? Speculatorul le cheamă cu mare zgomot, le ia
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
o deosebită capacitate sau pornire de a arata supușilor săi leneși și neculți drumul spre obiceiuri și deprinderi mai bune decât acele cari le-au moștenit de la părinții lor. El este întotdauna unealta supusă în mâna unuia sau altuia din intriganții politici. Nici ca om de stat, nici ca ostaș el n-a dovedit o aptitudine deosebită și cu atât mai puțin una care merită a fi încoronată. Pare că-i lipsește chiar darul firesc al curajului fizic, care se vede
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
30, cum e cazul profesorului universitar Cremene, în amor cu o studentă (Probleme personale). Inginerul Mândrican își îngăduie o relație fluctuantă cu o muncitoare (Destine romantice). Profesorul Ion Cristian nutrește o afecțiune împărtășită pentru o colaboratoare, fapt ce îl expune intriganților (Orgolii). Mama refuză căsătoria fiului ei cu o simplă muncitoare (Scopul și mijloacele). Mihai este muncitor, Ileana e studentă. Părinții ei se opun căsătoriei. Lucrurile se petrec ca în clasicul american Ghici cine vine la cină ?, cu muncitorul Mihai pe
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
rrome, contribuind la întărirea stigmatului specific. Cercetări etnolingvistice mai aprofundate pot contribui la lămurirea „misterului” covoarelor aduse de rromi drept ofrandă la pelerinaje. Eu nu am făcut altceva decât să încerc să avansez câteva posibile piste de reflecție asupra acestui intrigant obicei. și să verific afirmația lui Elwood Trigg, plasată la finalul cărții sale : „În ciuda modernității, țiganii con tinuă să fie unul dintre cele mai misterioase și fascinante popoare din lume”. Religie populară versus „religie oficială”. Pledoarie pentru pietate Am evitat
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cum ideea de „timp profan” este anulată, fiind înlocuită cu un „altceva” ; nu aș putea spune timp sacru sau sacralizat, ar fi prea mult, ci mai degrabă un timp resursă necesar construcției identității pelerinului. Mi s-a părut interesant și intrigant faptul că, în ciuda tuturor tentativelor de abordare și analiză, orice rând de așteptare de mari dimensiuni continuă să păstreze o aură de mister, impenetrabilă gândirii logice : la urma urmei, ce împinge o persoană să aștepte ore întregi în frig, ploaie
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
livrești. Iar ai mei m-au cam corcolit, fusesem prea ocrotită în familie și eram vulnerabilă rău de tot în fața chestiilor mizerabile. Și așa am rămas, din păcate, tot timpul. N-am știut să mă apăr de soiul abject, de intriganți și profitori. Pentru că eu nici nu concepeam ca posibile niște lucruri și aveam principii, idealuri, visam la fapte nobile. Și, cum v-am spus, nu m-am lecuit. În fine, cert este că m-am străduit, dintotdeauna, să nu mă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Ernst von Mansfeld. Ele au întâlnit în drumul lor nu numai armatele Ligii Sfinte comandate de Tilly, dar și o armată imperială recrutată relativ recent și pusă sub comanda lui Albert de Wallenstein, cel mai mare condotier al acelor timpuri, intrigant și militar talentat 229. Trupele lui Christian al IV-lea au fost zdrobite în anul 1626. Armatele catolice reunite au traversat Holstein și au pătruns în Jutlanda. Pentru a-și salva regatul, Christian al IV-lea a fost constrâns să
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
față de "societatea socialistă multilateral devoltată" de la lecțiile de informare politică. Pe scurt, mă fascina atât vechiul cât și noul, sub formele lor atât de transformare socială și culturală locală, cât și de retorică propusă, și până la urmă impusă, de către elite. Intrigant, în acest ultim aspect, era distanța, pe care aveam s-o percep din ce în ce mai mult mai apoi, între ceea ce era propus sub egida "economiei de piață" în România, și ceea ce se întâmpla, de fapt, în țările în care, chipurile, ea se
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
Ochiul sufletului” scriitorului mărește enorm și agravează în sens negativ: Portretul grotesc anamorfozat al Hameleonului este cel mai reușit din toată Istoria ieroglifică. Scriitorul punctează din loc în loc descrierea fizică cu elemente care conturează portretul moral al personajului: perfid, ipocrit, intrigant, cameleonic, “un adevărat Yago al literaturii române” , “decât diavolul mai diavol” și “decât toată fiiara mai vrăjmașă și mai sălbatică”. Ceea ce șochează în acest portret este minuțiozitatea detaliilor, adevărată lucrătură arabescă, din care transpare oroarea provocată simultan de portretul fizic
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
el, în anul de grație 2010: În familie s-a păstrat amintirea unui personaj extravagant si ciudat, numit Andrei Vizanti (1844-?), un stră-străunchi de al tatei. Acesta, care poate fi gasit în Istoria literaturii române a lui Călinescu, catalogat drept "intrigantul", "dușmanul" lui Maiorescu sau al lui Eminescu (de fapt, fiind din partida liberală, evident era opus partidei conservatoare, reprezentată de Maiorescu și Eminescu) a fost profesor la Universitatea din Iași, catedra de Istoria limbii si literaturii române. Scriitor, senator liberal
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
voie să-i dai de lucru"105. În același timp se puteau evita pe viitor și asemenea incidente care ar fi putut deraia pe "un făgaș politic," propunând șefului de oficiu, evident înfuriat, să caute o apropiere de notarul public intrigant, să-i solicite ajutorul, în loc să i se plângă, căci individul, "în mare parte", avea dreptate. De dezvoltarea infrastructurii sau, mai degrabă, de echiparea țării aflată în stare de război, respectiv de paza frontierelor, a ținut faptul că, între septembrie 1940
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
cu înclinare descendentă, cu zece văi ce se opresc într-un enorm puț străjuit de giganți. Aici sînt supuși chinurilor iadului toți cei care au comis păcate profitînd de credulitatea omului: seducătorii, simoniacii, ghicitorii, delapidatorii, ipocriții, hoții, sfătuitorii întru păcat, intriganții, falsificatorii. Al nouălea cerc cuprinde trădătorii, de la cei ai rudelor la trădătorii patriei, ai oaspeților, ai binefăcătorilor. În centru tronînd trădătorul suprem - Lucifer, care mestecă în cele trei guri ale sale pe alți vestiți trădători: Iuda, vînzătorul lui Iisus, Brutus
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
marele han a luat măsuri împotriva acestora, în anul 1296, îndată ce emirul Crimeii își exercitase autoritatea sa în Balcani, schimbând, în anul 1294-1295 pe țarul Gheorghe Terter, cu nobilul bulgar Smilec. La refuzul lui Nogai de a-i preda pe intriganții, Toctai porni, în 1297, contra stăpânului Crimeii. Nogai i-a întâmpinat cu hoardele sale pe Don. În bătălia, care a avut loc aici, în anul 1298, Nogai l-a învins pe Toctai, fără a-l urmări și a-l scoate
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
crizei religioase din Franța pe timpul revoluției franceze, a apărut melodrama, ca moralizator al mulțimilor. Cele două orfeline, Curierul de Lion, și alte înscenări lacrimogene ale lui Pixérécourt, Victor Ducagne, Bouchardy, D'Emmeri, emoționau în așa măsură parterul și galeria, încât intriganții și criminalii deși executați în actul final erau urmăriți cu ură de cetățeni, insultați la ieșirea din teatru și huiduiți acasă. Actorii care jucau asemenea role (roluri?) erau dezolați dacă treceau două săptămâni fără să li se spargă geamurile. Voltaire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
să fie proclamat. Fu o greșeală: toate precedentele alegeri investiseră pe noul șef chiar în ziua morții: astfel, în noaptea încetării din viață a lui Ionel, fusese ales Vintilă, a doua zi de a lui Vintilă, Duca. De rândul acesta, intriganții avură mână liberă și timp să uneltească. Marți fu înmormântat Duca, miercuri Franasovici și Tătărescu se duseră la Sinaia. Dr. Angelescu, cam îngrijat, se înțelese cu Dinu să ceară o audiență ca să afle rezultatul memoriului încredințat lui Duca și a
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
îmi face un tur al cabinetului care arată ca un cabinet de consultații, ceva mai prietenos, iar pe o măsuță într-un colț sunt sticle cu tot felul de poțiuni colorate. „Leacuri naturale”, îmi explică Jorge. Jorge este un caracter intrigant are pregătire științifică, a călătorit prin lume suficient cât să obțină un doctorat onorific în America, are o clinică privată și un cabinet de consultații în centrul orașului. În același timp, a petrecut ani în mijlocul triburilor izolate din jungla amazonului
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
totul fusese pregătit, Fabricius îi spusese lui Sima: „Puteți veni și Dvs. dacă doriți” ceea ce constituie o insolență, dar și o răzbunare a acestui nătărău a cărui înlocuire fusese cerută și obținută de Mișcarea Legionară, deoarece era cel mai perfect intrigant și cea mai devotată secătură a vechilor cercuri politice și afaceriste de la noi. Talentul Românilor de a corupe pe toți acei ce vin în contact cu ei este într-adevăr neegalat - și această „calitate” ar putea fi singura [238] scăpare
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
Negrar și Costozza, și în conducerea atelierelor. Circula printre ei o zicătoare, puțin respectuoasă față de fondator: «Don Calabria è attorniato da persone che gli fanno fare quello che lui non pensa». Ca și cum ar fi o marionetă în mâinile unor șmecheri intriganți. Don Calabria încearcă în toate modurile să împace sufletele și să explice anumite atitudini de-ale lui care, prin ele însele, erau nesemnificative. În scrisoarea circulară din 26 noiembrie 1932, cu ocazia sărbătorii a 25 de ani de istorie a
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]