393 matches
-
stresante. Strategia de control se referă la confruntarea situației, iar strategia de sustragere face referire la evitarea problemelor. În studiul de față medicii care evită situațiile stresante prezintă scoruri mai ridicate la scala de stres traumatic secundar și o simptomatologie intruzivă mai pregnantă. Încercând să nu se mai gândească la cazurile grave de la serviciu și la traumele pacienților, obțin rezultatul invers. De asemenea, strategia de evadare/evitare este asociată cu niveluri scăzute ale satisfacției compasiunii. Strategiile din categoria de control, cum
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
resimțit. În concluzie, nivelul de stres traumatic secundar al cadrelor medicale este semnificativ mai ridicat decât cel al farmaciștilor indiferent de măsura folosită. Atât medicii, cât și asistenții medicali au scoruri mai mari la scalele de stres traumatic secundar, simptome intruzive, simptome de evitare și distres total. Factorii de risc identificați care se asociază pozitiv cu stresul traumatic secundar sunt vârsta mai înaintată, vechimea mai mare pe post, prezența istoricului traumatic personal, genul feminin, numărul mare de pacienți traumatizați consultați, cunoașterea
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
cu rezultatele la aceasta scală, contribuind la bunăstarea generală a cadrelor medicale. În cazul medicilor schemele cognitve ce s-ar putea constitui ca factori de risc sunt cerința absolutistă de dreptate și nevoia de confort, acestea corelând pozitiv cu simptomatologia intruzivă. Toate credințele disfuncționale ale asistenților medicali se asociază pozitiv cu cel puțin una dintre măsurile STS. Dintre fațetele personalității semnificative au fost: altruismnul, cooperarea, compasiunea, anxietatea, depresia, timiditatea, interesul artistic, perseverența, modestia, rigiditatea morală și moralitatea, acestea asociindu-se pozitiv
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
primii doi ani de studii și cei din ultimii patru ani. În ciuda expunerii la pacienți și la eventualul lor material traumatic, nivelul de stres traumatic secundar al studenților expuși, nu crește semnificativ. Totuși, atât scala STS, cât și nivelul simptomelor intruzive și de evitatre măsurate înregistrează scoruri mai ridicate în cazul anilor clinici, chiar dacă această diferență nu atinge pragul semnificativ. Există mai multe explicații posibile pentru aceste rezultate. Unele studii au constatat că un procent important de studenți alege medicina pentru că
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
în instalarea simptomatologiei (Ghahramanlou & Brodbeck, 2000; Nelson-Gardell & Harris, 2003). Specialiștii mai tineri erau mai puțin pregătiți în a face față întâmplărilor grave povestite de pacienții lor. Medicii din studiul anterior au înregistrat o relație pozitivă între vârstă și STS, simptome intruzive și distresul total măsurat cu scala IES. Medicii mai în vârstă sunt mai puternic afectați de interacțiunea cu victime ale evenimentelor traumatice, resimțind mai multe simptome intruzive, precum și un nivel mai ridicat de stres traumatic secundar și distres măsurat cu
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
din studiul anterior au înregistrat o relație pozitivă între vârstă și STS, simptome intruzive și distresul total măsurat cu scala IES. Medicii mai în vârstă sunt mai puternic afectați de interacțiunea cu victime ale evenimentelor traumatice, resimțind mai multe simptome intruzive, precum și un nivel mai ridicat de stres traumatic secundar și distres măsurat cu scala IES. Erdur et al. (2006), raportează o asociere în forma de U între vârstă, anxietate și depresie la medicii din secțiile de urgențe. Medicii tineri și
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
în formă de U, nu se produce cumva încă din facultate, când studenții încep stagiile clinice. Analiza statistică a confirmat existența unor diferențe semnificative între rezultatele studenților și cele ale medicilor, în sensul că medicii resimt semnificativ mai multe simptome intruzive și de evitare înregistrând un scor semnificativ mai ridicat la distresul total. Prin urmare, deși diferențele semnificative înregistrate între scorurile studenților și cele ale farmaciștilor, susțin prezența unei vulnerabilități a studenților mediciniști, comparativ cu medicii, studenții sunt mai puțin afectați
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
nivelul de stres traumatic, întăresc ideea necesității unui program de consiliere și prevenire timpurie a acestei tulbutări. Medicii au un nivel de stres traumatic secundar semnificativ diferit de cel al studenților, în sensul că medicii au semnificativ mai multe simptome intruzive și de evitare ca urmare a expunerii constante la materialul traumatic, precum și un nivel semnificativ mai ridicat de stres traumatic secundar total. Aceste rezultate confirmă rolul expunerii cumulative de-a lungul timpului care are o influență mai puternică decât lipsa
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
cei care folosesc simțul umorului în interacțiunea clinică, vor avea un nivel mai scăzut de stres traumatic secundar. Mărimea corelațiilor este medie. Itemul 5, care se referă la folosirea umorului corelează, de asemenea, cu un nivel mai scăzut al simptomelor intruzive. Pe de altă parte, există și itemi care corelează semnificativ pozitiv cu stresul traumatic secundar cum ar fi itemii 7 (Încerc să nu mă las influențat de emoțiile pacienților în anamneză sau atunci când întreb despre sănătatea lor fizică.), 9 (Încerc
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
confuzia existentă și în rândul medicilor cu privire la ceea ce înseamnă empatie și la distincția dintre a înțelege sentimentele celuilalt și a le simți. Pe ansamblu, empatia clinică operaționalizată în acest fel nu se asociază semnificativ cu stresul traumatic secundar și simptomele intruzive sau de evitare, păstrând interacțiunea optimă între medic și pacient. 8.2. Delimitarea compasiunii pentru rezolvarea paradoxului clinic Empatia clinică a separat prin operaționalizarea specifică latura cognitivă, ce se referă la înțelegerea celuilalt, de latura afectivă ce presupune contagiunea emoțională
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
sunt afectați puternic de suferința celorlalți. Sunt mai obiectivi și susțin că își bazează deciziile pe argumente raționale (Goldberg & Johnson, 2005). În studiul de față, persoanele mai compătimitoare resimt un nivel mai ridicat de stres traumatic secundar, mai multe simptome intruzive și distres. Simptomele de evitare nu se asociază pozitiv pentru că persoanele cu un nivel ridicat de compasiune sunt orientate către ceilalți, căutând să le vină în ajutor în ciuda distresului resimțit. Acest rezultat confirmă încă o dată distincția dintre compasiune și empatie
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
situații de criză. Cadrele medicale reprezintă însă, de asemenea, o populație cu risc, fiind martori sistematici la suferința umană. În România, cadrele medicale se confruntă cu situații particulare cauzate de contextul socio-economic. Atât medicii, cât și asistenții medicali raportează simptome intruzive și de evitate specifice sindromului de stres traumatic. Încă din facultate studenții încep să resimtă astfel de simptome care devin tot mai pregnante de-a lungul anilor. Factorii de risc identificați sunt vârsta mai înaintată, vechimea mai mare pe post
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
demografici / 59, 115, 175 factori profesionali / 37, 45, 120, 156 G genul / 16, 116, 156, 159, 168, 187 grijă empatică / 34, 93-94, 140 grijă detașată / 141 I istoric traumatic personal / 30, 40-43, 46, 101, 103, 118-120, 156-158, 168, 187 imagerie intruzivă / 36, 53-54, 62 interpersonal / 32, 66, 142 L locul controlului / 83, 90-92, 165 M medici / 21, 57, 85, 87, 95-96, 131, 137-143, 147-148, 152-153, 155-161, 165-168, 173-175, 177, 180, 182-284, 187 modele teoretice / 31, 49, 61, 66-67 motivație / 74, 130
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
mulți dintre noi, aceasta înseamnă discurs care se abate de la status quo. În același mod, forța unei democrații poate fi măsurată în măsura în care discursul este protejat. Când opoziția este cenzurată sau amenințată - prin accesul limitat la informație sau chiar prin farmacologia intruzivă - se configurează nevoia unor libertăți mai transparente. Așa cum Oliver Wendell Holmes, de la U.S.Supreme Court Justice scria în 1929: „Principiul gândirii libere nu reprezintă gândire liberă pentru aceia care sunt de acord cu noi, ci libertate pentru gandirea pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
conflictului 86. Necesitatea de a trata cauzele conflictului și nu numai consecințele în politicile de consolidare a păcii se traduce prin luarea în considerare a dezbaterilor privind rezolvarea conflictului. Acțiunile conduse de Uniunea Europeană în mediile post-conflict sunt deseori de natură intruzivă și pun în aplicare un proiect de inginerie socială, politică și instituțională care merge dincolo de simpla gestionare a consecințelor conflictului 87. Din alt punct de vedere, prin multifuncționalitatea lor, operațiile actuale nu sunt destinate a îngheța o situație pentru a
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
pare să existe o tensiune între regula majorității și libertatea personală. În termenii lui Sen (1970b), „societatea ar trebui să îmi permită libertate absolută de a dormi pe burtă dacă asta doresc, chiar dacă o majoritate din comunitate este suficient de intruzivă cât să simtă că dorește ca eu să dorm pe spate” [Sen, 1970b, p. 152]. Această idee fundamentează încercarea de a introduce drepturile individuale în preocupările Teoriei Alegerii Sociale. Prima încercare de acest fel, aparținându-i lui Sen (1970a), (1970b
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Pareto în așa fel încât să funcționeze doar pentru preferințele libertariene minimal-raționale, 5) o soluție prin condiționarea criteriului paretian slab printr-o proprietate de raționalitate tare (disjunct-monotonia). Cuvinte-cheie: teoreme de imposibilitate, alegere socială, preferințe individuale, preferințe sociale, decisivități libertariene, preferințe intruzive, preferințe condiționale, preferințe empatice, preferințe autosustenabile, preferințe liberale extreme, preferințe separabile, preferințe rațional-libertariene, preferințe disjunct-monotone. Considerații preliminare. În (1978), Suzumura scria: „[...] pentru a evita această dificultate (paradoxul lui Sen) suntem forțați să slăbim fie regula Pareto, fie pretenția libertariană, aceasta
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
preocuparea pentru sfera privată a celorlalți. Aceeași idee este mai precis formulată de Blau în (1975), care indică profilurile pentru care condiția Pareto slabă și cea libertariană intră în conflict, prin meddlesome preferences. Voi folosi ca echivalentă sintagma de preferințe intruzive. Voi reține această traducere și pentru busybody preferences<footnote Gibbard (1974) și Osbourne (1975). footnote>, intrusive preferences, dar și pentru nosy preferences<footnote Voi folosi aceeași traducere pentru toți acești termeni, deși înțelesul poate diferi în funcție de autor. Când acest lucru
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Pareto slabă și condiția libert arianismului minimal atunci când avem doar doi indivizi<footnote Această restricție este echivalentă celei propuse de Blau în (1975), singura diferență fiind aceea că Breyer (1977) restricționează domeniul universal, în vreme ce Blau restricționează condiția libertariană. Categoria preferințelor intruzive a lui Blau (1975) este echivalentă cu ceea ce propune Breyer în (1977). footnote>. Pentru trei sau mai mulți indivizi, restricția de domeniu nu este suficientă, și de aceea Breyer operează o alta, propunând conceptul de preferințe liberale extreme. În termenii
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
impunem condiția liberală în aceste cazuri.” [Blau, 1975, p. 397]. Soluția este aceea de a altera condiția libertariană în așa fel încât să se elimine aceste preferințe „patologice”. Problema este cea indicată și de Sen în (1970a), cea a preferințelor intruzive. Pentru a defini acest tip de preferințe, Blau introduce noțiunea de intensitate pozițională, o altă formulare pentru ideea de „simte mai puternic” anterior amintită: „sugerez că, în ordinea aPbPcPdPe, spre exemplu, preferința aPc este mai puternică decât preferința aPb . Despre
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
că o altă instanță a lui „simte mai puternic” ar putea fi avută în vedere: orice preferință strictă este mai puternică decât orice indiferență.” [Blau, 1975, p. 397] footnote> [Blau, 1975, p. 397]. Pornind de la acest concept, Blau definește preferințele intruzive: „fie un profil p, individul i este intruziv în p dacă nu este indiferent privind Di (perechea de alternative pe care este i decisiv), și pentru anumiți j, opoziția sa față de preferința lui j asupra lui Dj este mai intensă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
puternic” ar putea fi avută în vedere: orice preferință strictă este mai puternică decât orice indiferență.” [Blau, 1975, p. 397] footnote> [Blau, 1975, p. 397]. Pornind de la acest concept, Blau definește preferințele intruzive: „fie un profil p, individul i este intruziv în p dacă nu este indiferent privind Di (perechea de alternative pe care este i decisiv), și pentru anumiți j, opoziția sa față de preferința lui j asupra lui Dj este mai intensă pozițional decât propria preferință asupra lui Di. Individul
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
perechea de alternative pe care este i decisiv), și pentru anumiți j, opoziția sa față de preferința lui j asupra lui Dj este mai intensă pozițional decât propria preferință asupra lui Di. Individul i este liberal în p dacă nu este intruziv în p. Un profil p este liberal dacă fiecare persoană este liberală în p.” [Blau, 1975, p. 398]. Pornind de la aceste două definiții, Blau formulează trei relaxări ale condiției libertariene: a) ni1L : dacă toți indivizii au preferințe intruzive, atunci decisivitățile
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
nu este intruziv în p. Un profil p este liberal dacă fiecare persoană este liberală în p.” [Blau, 1975, p. 398]. Pornind de la aceste două definiții, Blau formulează trei relaxări ale condiției libertariene: a) ni1L : dacă toți indivizii au preferințe intruzive, atunci decisivitățile le sunt anulate<footnote Am tradus „withhold the privilege” [Blau, 1975, p. 397] prin „decisivitățile sunt anulate”. Ideea este aceeași ca la Gibbard: atunci când x condiții nu sunt îndeplinite, deși alternativele variază în ceea ce privește un singur individ (deci sunt
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
libertariene în varianta Sen), drepturile individuale își pierd vocea, în sensul că preferința individului decisiv (prin varianta menționată în paranteza anterioară) pe anumite alternative nu mai este transformată în preferință socială. footnote>; b) ni2L :dacă unii dintre indivizi au preferințe intruzive, atunci decisivitățile tuturor sunt anulate; c) ni3L : decisivitățile indivizilor cu preferințe intruzive sunt anulate. De aici, rezultatul de posibilitate: există o funcție de decizie socială care satisface U , P , 1niL , 2niL , 3niL , dacă și numai dacă numărul indivizilor este 2. Pentru
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]