KorAP: Find »[drukola/base=intuițiune & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...5 6 7 ...15 >

368 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921

apoi ni le descopere și nouă cu o claritate diafană. Pentru că prolectorul dramatic concentră în el unitatea cea vie a tuturor figurelor deosebite, de-aceea opera poetică se va reproduce în mare parte mult mai clară și mai amăsurată în intuițiunea auditorului cult decât prin reprezentarea scenică, unde roluri subordinate se joacă așa de rar bine; pe când, din contra, la un prolector dramatic care pricepe toate celea în legătura lor internă și în semnificarea lor necesară până și figurile cele laterale

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
că fiecare din ei dispune de mijloace diferite și adică neegale ar trebui să stătorească o diferință între amândouă puntele de vedere. Marginea temelor amîndorora consistă însă tocmai în natura neegală a mijloacelor. În cursul poeziei lectorul nu are decât intuițiunea sa proprie și puterea vocei, de-aceea nici nu poate voi ca să efectueze o {EminescuOpXIV 333} iluziune sensibilă. Într-adevăr noi trebuie să fim induși prin el în diferitele caractere și în natura lor internă, aceste apoi trebuie într-adevăr

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
trebuie să fim induși prin el în diferitele caractere și în natura lor internă, aceste apoi trebuie într-adevăr prin ton să se prezinte spiritului nostru ca individualități separate; însă aceste distrugeri și contraste nu se dezvoltă decât numai pentru intuițiunea nesensuală poetică. Deși tonul fundamental trebuie să se modifice după caracteristica esențială a individualităților, totuși aceasta nu trebuie să se-ntîmple astfel încît în zugrăvirea caracterelor tonul natural să se acopere cu desăvârșire și să devină de nemaicunoscut. Știm prea bine

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
Dar în poet caracterul nu se naște dintr-un agregat de diferite trăsuri combinate, ci caracterul se naște ca un întreg înaintea sufletului său, ș-apoi el îl îmbracă cu trăsăturile și manifestațiunile de viață cari urmează cu necesitate din intuițiunea celui mai dinăuntru punct al vieței. Tot astfel și în fantazia actorului. Și aicea caracterul apare deodată ca un întreg nedespărțit, și actorul apoi dus de mâna poetului îl transformă într-o esistență individuală. Cea mai mare bogăție de observațiuni

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
un caracter desemnat de poet. {EminescuOpXIV 337} Caracterul poetic apare în actor mai întîi în elementul fantaziei sale, unde el e hrănit, ca să zic așa, până atuncea până ce el îl manifestează în realitatea sensibilă. Însă prin actul acestei transpuneri din intuițiunea internă în realitate nu se poate realiza nimica alta decât ceea ce e viu și în fantazie însăși. Va să zică prima activitate a artistului dramatic e conceperea caracterului. Pe această concepere se-ntemeiază reprezentarea întreagă, căci cea din urmă nu e decât

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
întreagă, căci cea din urmă nu e decât confirmarea celei dentîi. Proporțiunea dintre concepere și esecutare e egală cu cea dintre voință și acțiune și cu cea dintre noțiune și realitate. Primul act al creării e pentru actor conceperea sau intuițiunea internă a unui caracter. Acest act implică în sine complectarea sa prin reprezentare cu aceeași necesitate cu care voința implică împlinirea ei prin faptă. La conceperea caracterelor e dătoria cea dentîi a artistului ca să pătrundă în intențiunile poetului și să

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
în Iulia, în Desdemona și Imogen va recunoaște îndată fiecine niște caractere generice în cari s-au întrupat în esistențe individuale idei etice și simțăminte din cele mai nobile. Fiecare actriță va putea fără greutate să se ridice la acea intuițiune și să vadă în tipurile citate nu oameni spețiali, ci reprezentanți a unor ideale direcțiuni a simțământului. Același lucru îl putem spune și despre figurile bărbătești a unui Posa, Princepele statornic, Tasso, Romeo, Brutus, Edgar etc. Orcine în genere ar

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
curagiul {EminescuOpXIV 338} de-a reprezenta tipuri de acestea și orcine se simte mișcat de ele va trebui cel puțin să vadă în ele oameni generici, organe a intereselor și simțămintelor celor mai sfinte - acuma orcît ar rămânea reproducerea în urma intuițiunii. La figurile acelea care s-anunță apriori de caractere generice va concede așadar orșicine că o concepțiune ideală trebuie să recunoască în ele pe purtătoarele unor direcțiuni generale a spiritului or a simțământului. Actorul în fantazia lui trebuie ca să le

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
bunurilor lumești, iar în suma trăsurilor lui singulare va vedea numai icoana concretă a speției de oameni, iar nu fenomene întîmplătoare or manitestațiuni de viață a unui individ singuratec. Astfel la figura lui Shylock o concepțiune ideală se ridică la intuițiunea jidovimei maltratate, înjosite, apucate de interesele ei materiale și adânc supărate pe creștini. Concepțiunea ideală condensează așadar aceste trăsuri caracteristice într-un singur tablou mare, pe care apoi caută a-l și sensibiliza în toată generalitatea și preciziunea lui. O

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
unei vieți omenești și cu cât va descifra această viață din întreaga mișcare vitală, din cooperarea circonstanțelor lumești pe de o parte și a condițiunilor date în natura individului pe de alta cu atâta mai clar și mai bogat de intuițiune va sta caracterul înaintea sufletului său. Acest moment, de-a urmări un caracter dat prin mijlocul fantaziei îndărăt până la începuturile formărei lui, până la condițiunile vieței lui, și de-a-l construi îndărătul lui oarecum, acest moment e pentru actor de cea

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
un caracter dat prin mijlocul fantaziei îndărăt până la începuturile formărei lui, până la condițiunile vieței lui, și de-a-l construi îndărătul lui oarecum, acest moment e pentru actor de cea mai mare însămnătate; și facultatea aceasta e criteriul nediscutabil a unei intuițiuni poetice. Un critic mare poate din suma întreagă a unor împrejurări date și din intuițiunea ce și-a cîștigat-o el asupra modului de-a cugeta și descrie a unui autor cu care s-a ocupat, poate, cu o putere divinătoare

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
și de-a-l construi îndărătul lui oarecum, acest moment e pentru actor de cea mai mare însămnătate; și facultatea aceasta e criteriul nediscutabil a unei intuițiuni poetice. Un critic mare poate din suma întreagă a unor împrejurări date și din intuițiunea ce și-a cîștigat-o el asupra modului de-a cugeta și descrie a unui autor cu care s-a ocupat, poate, cu o putere divinătoare, să adaoge un pasagiu întreg în spiritul autorului, poate să respingă chiar un op întreg

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
caracter intuit înăuntru ca om de sine stătător. Energia cu care se-ncorporează icoana din fantazie ne arată cantitatea de putere creatoare. Daca ideea și aparința reală coincid pe deplin, dacă se întrupează tot ce, prin concepțiune, a trecut în intuițiunea actorului, atuncea problema actorului într-atîta e deplin rezolvată. O greșală nu poate esista atuncea decât din partea concepțiunii. Această lipsă însă se poate anula prin transformarea ideei în fantazia sa. Daca i se impune unui actor mancul de soliditate (nesusținăbilitatea) unei

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
posedează în genere un mare fond de putere în formarea caracterelor. Dacă însă lipsa e în partea esecuțiunii, așa încît actorul nu poate să realizeze ideea deplin esecutată în fantazie decât prin conture slabe, și dacă rămân o mulțime de intuițiuni pe fundul internului său pe care el nu le realizează în carne și sânge, atunci lipsa aceasta se bazează pe o neputință a activității creatoare, o neputință care nu se poate substitui 423v prin nimica. Asta-i măsura talentului său

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
această idee precizată de autor. De-aceea în mască vrem să vedem personalitatea întreagă în delimitări atât de esacte încît din ea să ni vorbească caracterul. Așadar masca, prin importanța espresiunii ei, trebuie să ne îngrădească într-un. cerc de intuițiuni cu totului hotărât; intuițiuni cari, prin o privire, să se trezească în noi și prin dezvoltarea caracterului să se și confirme ca esacte. Toată mișcarea de viață care-a format individul și care-a făcut din el ceea ce vedem că

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
autor. De-aceea în mască vrem să vedem personalitatea întreagă în delimitări atât de esacte încît din ea să ni vorbească caracterul. Așadar masca, prin importanța espresiunii ei, trebuie să ne îngrădească într-un. cerc de intuițiuni cu totului hotărât; intuițiuni cari, prin o privire, să se trezească în noi și prin dezvoltarea caracterului să se și confirme ca esacte. Toată mișcarea de viață care-a format individul și care-a făcut din el ceea ce vedem că se dezvoltă dinainte-ne

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
însă unei determinabile structuri de față elasticitatea reală decât numai puterea fantaziei, care se implică pe sine însăși așa de tare în viața unui caracter încît poate în urmă să și întrupeze în realitate ființa acestui caracter. Această intensitate de intuițiune față cu o imagine caracteristică separată de actor prin care caracterul se întipărește în fizionomie și care transformă oarecum espresiunea feței, această intuițiune e zestrea specifică a marilor artiști dramatici. Prin aceasta ni se anunță îndată o natură privilegiată. Pictorul

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
unui caracter încît poate în urmă să și întrupeze în realitate ființa acestui caracter. Această intensitate de intuițiune față cu o imagine caracteristică separată de actor prin care caracterul se întipărește în fizionomie și care transformă oarecum espresiunea feței, această intuițiune e zestrea specifică a marilor artiști dramatici. Prin aceasta ni se anunță îndată o natură privilegiată. Pictorul e numai atuncea un artist când poate să țină figurele create de fantazia lui c-o siguranță atât de mare încît, în durata

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
lucrată dinăuntru și nu de din afară prin o simplă desteritate (artistică) mecanică. Cea din urmă nu face decât realiză ceea ce fantazia desemnase deja în conture. De-aceea artistul dramatic se va ridica mai întîi prin fantazia lui liberă la intuițiunea caracterului întreg și va trebui să se aprofundeze în acesta cu atâta iubire încît patosul determinat al rolei lui să stăpânească toată personalitatea lui. Atuncea iese de sine espresiunea caracterului pe suprafața feței sale și domină trăsurile sale. Atuncea arta

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
și rol. Astfel Orsina, Iulia Imperiali și Lady Milford pe de o parte, Imogen, Desdemona și Eleonora pe de alta ar condiționa cam o asemănătoare simbolică de colori în îmbrăcămintea lor. Din costumul celor dintâi ar trebui să ni vorbească intuițiunea turburări și a unei aspirațiuni vii, în cele din urmă intuițiunea dulceței și unei simțiri pline de dor. Din puntul acesta de vedere sânt a se orândui alegerea colorilor și combinarea lor. Mai ales în combinarea colorilor e o putere

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
o parte, Imogen, Desdemona și Eleonora pe de alta ar condiționa cam o asemănătoare simbolică de colori în îmbrăcămintea lor. Din costumul celor dintâi ar trebui să ni vorbească intuițiunea turburări și a unei aspirațiuni vii, în cele din urmă intuițiunea dulceței și unei simțiri pline de dor. Din puntul acesta de vedere sânt a se orândui alegerea colorilor și combinarea lor. Mai ales în combinarea colorilor e o putere simbolică esențială, o putere care are un efect cu-atît mai caracteristic

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
și mișcărilor neconștiute. Ca-n fizionomie așa și-n ținută arta are de-a suplini neputința și lipsele vieții reale, făcând din întregul coprins al arătărei sensibile o copie a caracterului, astfel încît arătarea să trezească deja în noi o intuițiune determinată a personalității, înainte de-a se dezvolta ea sub privirile noastre în vorbă și acțiune. E o lege absolută a toată arta ca ea să fie neîntrerupt semnificativă. Prin asta numai arta întrece realitatea comună, care nu {EminescuOpXIV 349

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
cu deosebire important la caractere de-acelea cari, deja înaintea arătarei lor pe scenă, sânt gravate în fantazia noastră cu trăsuri determinate prin judecata altor oameni. Aicea stăm cu atențiune deosebită ca să vedem imaginea concretă. Această imagine trebuie să întărească intuițiunea noastră. E dătoria actorului ca, prin mască și prin o ținută care să-i corespundă, să ni deie oarecum încrederea în personalitățile ce apar dinainte-ne, credința cumcă din acestea poate într-adevăr să purceadă cugetări și fapte de acelea

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
o resignațiune măreață. Wallenstein în ținuta lui are să ne arate pe acel geniu domnitor conștiu de puterea sa, care se simte deasupra capetelor comune a oamenilor și care e sigur de superioritatea sa asupra tuturor celor ce-l înconjoară. De la intuițiunea aceasta și până la 430v realizarea caracterului rămâne se-nțelege încă acea săritură calitativă pe care-o întîlnim totdeuna în calea creării artistice. Numai rațiunea intuitivă edifică podul care conduce de la idealitatea concepțiunii la realitatea arătărei sensibile. Așadar cele trei momente

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
și ușoară ca o creațiune a fantaziei lui, creațiune care nici nu lasă a se naște închipuirea unui mijloc de realizare deosebit de idee. Vedem părerea cea frumoasă apărută cu totul în suprafață, fără de-a ne aduce aminte că între intuițiunile artistului și între materia trebuitoare realizării lor ar esista vreo contradicțiune. Căci mijlocul a devenit aicea {EminescuOpXIV 350} numai un semn care relevează ideea. Însă artistu 1 dramatic, acela transformează o personalitate dată într-o alta, el nu crează totodată

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]