KorAP: Find »[drukola/base=intuițiune & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...5 6 7 ...15 >

368 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921

autor. De-aceea în mască vrem să vedem personalitatea întreagă în delimitări atât de esacte încît din ea să ni vorbească caracterul. Așadar masca, prin importanța espresiunii ei, trebuie să ne îngrădească într-un. cerc de intuițiuni cu totului hotărât; intuițiuni cari, prin o privire, să se trezească în noi și prin dezvoltarea caracterului să se și confirme ca esacte. Toată mișcarea de viață care-a format individul și care-a făcut din el ceea ce vedem că se dezvoltă dinainte-ne

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
însă unei determinabile structuri de față elasticitatea reală decât numai puterea fantaziei, care se implică pe sine însăși așa de tare în viața unui caracter încît poate în urmă să și întrupeze în realitate ființa acestui caracter. Această intensitate de intuițiune față cu o imagine caracteristică separată de actor prin care caracterul se întipărește în fizionomie și care transformă oarecum espresiunea feței, această intuițiune e zestrea specifică a marilor artiști dramatici. Prin aceasta ni se anunță îndată o natură privilegiată. Pictorul

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
unui caracter încît poate în urmă să și întrupeze în realitate ființa acestui caracter. Această intensitate de intuițiune față cu o imagine caracteristică separată de actor prin care caracterul se întipărește în fizionomie și care transformă oarecum espresiunea feței, această intuițiune e zestrea specifică a marilor artiști dramatici. Prin aceasta ni se anunță îndată o natură privilegiată. Pictorul e numai atuncea un artist când poate să țină figurele create de fantazia lui c-o siguranță atât de mare încît, în durata

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
lucrată dinăuntru și nu de din afară prin o simplă desteritate (artistică) mecanică. Cea din urmă nu face decât realiză ceea ce fantazia desemnase deja în conture. De-aceea artistul dramatic se va ridica mai întîi prin fantazia lui liberă la intuițiunea caracterului întreg și va trebui să se aprofundeze în acesta cu atâta iubire încît patosul determinat al rolei lui să stăpânească toată personalitatea lui. Atuncea iese de sine espresiunea caracterului pe suprafața feței sale și domină trăsurile sale. Atuncea arta

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
și rol. Astfel Orsina, Iulia Imperiali și Lady Milford pe de o parte, Imogen, Desdemona și Eleonora pe de alta ar condiționa cam o asemănătoare simbolică de colori în îmbrăcămintea lor. Din costumul celor dintâi ar trebui să ni vorbească intuițiunea turburări și a unei aspirațiuni vii, în cele din urmă intuițiunea dulceței și unei simțiri pline de dor. Din puntul acesta de vedere sânt a se orândui alegerea colorilor și combinarea lor. Mai ales în combinarea colorilor e o putere

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
o parte, Imogen, Desdemona și Eleonora pe de alta ar condiționa cam o asemănătoare simbolică de colori în îmbrăcămintea lor. Din costumul celor dintâi ar trebui să ni vorbească intuițiunea turburări și a unei aspirațiuni vii, în cele din urmă intuițiunea dulceței și unei simțiri pline de dor. Din puntul acesta de vedere sânt a se orândui alegerea colorilor și combinarea lor. Mai ales în combinarea colorilor e o putere simbolică esențială, o putere care are un efect cu-atît mai caracteristic

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
și mișcărilor neconștiute. Ca-n fizionomie așa și-n ținută arta are de-a suplini neputința și lipsele vieții reale, făcând din întregul coprins al arătărei sensibile o copie a caracterului, astfel încît arătarea să trezească deja în noi o intuițiune determinată a personalității, înainte de-a se dezvolta ea sub privirile noastre în vorbă și acțiune. E o lege absolută a toată arta ca ea să fie neîntrerupt semnificativă. Prin asta numai arta întrece realitatea comună, care nu {EminescuOpXIV 349

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
cu deosebire important la caractere de-acelea cari, deja înaintea arătarei lor pe scenă, sânt gravate în fantazia noastră cu trăsuri determinate prin judecata altor oameni. Aicea stăm cu atențiune deosebită ca să vedem imaginea concretă. Această imagine trebuie să întărească intuițiunea noastră. E dătoria actorului ca, prin mască și prin o ținută care să-i corespundă, să ni deie oarecum încrederea în personalitățile ce apar dinainte-ne, credința cumcă din acestea poate într-adevăr să purceadă cugetări și fapte de acelea

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
o resignațiune măreață. Wallenstein în ținuta lui are să ne arate pe acel geniu domnitor conștiu de puterea sa, care se simte deasupra capetelor comune a oamenilor și care e sigur de superioritatea sa asupra tuturor celor ce-l înconjoară. De la intuițiunea aceasta și până la 430v realizarea caracterului rămâne se-nțelege încă acea săritură calitativă pe care-o întîlnim totdeuna în calea creării artistice. Numai rațiunea intuitivă edifică podul care conduce de la idealitatea concepțiunii la realitatea arătărei sensibile. Așadar cele trei momente

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
și ușoară ca o creațiune a fantaziei lui, creațiune care nici nu lasă a se naște închipuirea unui mijloc de realizare deosebit de idee. Vedem părerea cea frumoasă apărută cu totul în suprafață, fără de-a ne aduce aminte că între intuițiunile artistului și între materia trebuitoare realizării lor ar esista vreo contradicțiune. Căci mijlocul a devenit aicea {EminescuOpXIV 350} numai un semn care relevează ideea. Însă artistu 1 dramatic, acela transformează o personalitate dată într-o alta, el nu crează totodată

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
costum la e[s]presiunea unei alte personalități poetice, totuși el nu poate să retopească cu desăvârșire pe cea dintâi și nu poate să câștige prin procesul acesta o absolut altă individualitate, care să nu se fi născut decât din intuițiunea caracterului. În direcțiunea aceasta actorul e mai slab decât pictorul. Un Lear, Macbeth, Faust, Mephistopheles și Romeo, o Iphigenia, Margareta, Iulia a unui pictor genial trebuie de-aceea neapărat să întreacă aparența sensibilă a acestor figuri, fie ele create de

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
lui propriu. Sânt tipuri cari nu se pot sensibiliza, în deplină conformitate cu ființa lor, fără acel ton fundamental metalic din care să revibre puterea intensivă a unei naturi eroice; tot astfel individualitățile cu deosebire ideale, adică cele purtate de intuițiuni și simțăminte suprasensuale, nu se pot sensibiliza fără un așa ton fundamental care, prin natura lui spirituală, să oglindeze adevărul patosului lor. Din tonul fundamental al marchizului de Posa trebuie să răsară energia unui suflet ideal; lui nu-i trebuie

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
ar trebui să fie neapărat, pentru că ele ascuțesc nemărginit de mult conceperea personalităților poetice și pentru că îndreaptă întotdeuna simțul la individualizarea celor generale. Cu asta ar putea să se combine eserciții practice, spre a și sensibiliza cele privite înăuntru prin intuițiune. Mai întîi ar trebui să se distingă prin ton fundamental antiteze caracteristice generale, în deosebirile lor desemnate cu trăsuri mari. Va să zică actorul ar avea aicea tema de-a 433r afla tonul fundamental la singuratecele categorii deosebite: a caracterelor eroice, a

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
naturei noastre ideale. În partea cea generală am dezvoltat deja din noțiune relațiunea întreită a actorului față cu caracterele și am dedus din ea problema de-ntotdeuna a artistului. Presupunând cele zise deja, ne întoarcem acuma la ideea esecutărei ca atare. Intuițiunea ideală, pe care am cercetat-o conform ideei sale, ea ridică înaintea privirei intuitive acel punct simplu de viață din care apoi se dezvoltă caracterul organic însă. Această intuițiune (concepțiune) e rezultatul adîncirei în ideea întregului op de arte și

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
cele zise deja, ne întoarcem acuma la ideea esecutărei ca atare. Intuițiunea ideală, pe care am cercetat-o conform ideei sale, ea ridică înaintea privirei intuitive acel punct simplu de viață din care apoi se dezvoltă caracterul organic însă. Această intuițiune (concepțiune) e rezultatul adîncirei în ideea întregului op de arte și în relațiunile individelor singuratece din el. Această icoană predată fantaziei trebuie acuma să se manifeste în realitate, trebuie însă ca să se conserve prin toate fazele mișcărei sale ca o

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
încît în viața celor precese să fie (coprinse) învelite și cele următoare. Daca reprezentațiunea nu e-n stare de-a ni da aceasta, atunci în diferitele catastrofe nu ni se prezintă decât sărituri întîmplătoare ale individualității, cari nu câștigă pentru intuițiunea noastră niciodată o viață organică. Închipuiască-și cineva pe Lear când, în actul al doilea, vine înaintea palatului lui Gloster pe jumătate esilat. Întâmplarea cea mare din actul întîi și plecare fiicei sale Regan trebuie să fi lăsat urmele lor în

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
vorbirei, am dezvoltat ființa accentului logic și simbolic. Cel întîi aduce urechei sensul gramatic cu toate privințele sale, al doilea inspiră tonului și plinătatea conținutului spiritual, care e cuprins în noțiunea vorbei, așa încît auzitorul deodată cu sunetul primește și intuițiunea obiectului. Accentul logic - subordonat celui simbolic. Amândouă spețiile de accente au aparținut părții întîia, care are de obiect cultivarea și formarea vorbirei dramatice. Accentul etic se distinge esențial de celelalte două prin aceea că el relevă espresia individuală sufletească a

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
nici un punct nu este mai adevărată decât în acesta al accentului etic, pentru că el e cel mai însemnat act de creație în reprezentarea unei personalități poetice. Am însemnată odată că tonul fundamental este elementul tonic în care ni se împlinește intuițiunea totalității unui caracter. Tonul fundamental ne sensifică trăsura fundamentală a caracterului, esistența habituală, obicinuită, pietrificată a caracterului, ceea ce grecii numesc etos al caracterului {EminescuOpXIV 360} în sens propriu, în antiteză cu patosul aceluiași. Cred că deosebirile lui Kant și Schopenhauer

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
complace și se gustă oarecum pe sine însuși, după ce-a lucrat în sudoarea feței sale pentru interesele zilei și s-a luptat cu mizeriile artei. Pregătirea pentru reprezentarea publică e de două feluri. Mai întîi se ridică opul în intuițiunea ideală și se dezvoltă în conștiința concurenților referința fiecărui rol singular cu ideea întregului. Ea îndeplinește va să zică baza pentru o deplină și exactă pricepere, prin urmare pentru concepțiunea fiecărui caracter singular. Asta-i însemnătatea lecturii unei drame, dacă pricepem această

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
ea nu-i întrebuințată decât numai pentru familiarizarea mai mult superficială cu cuprinsul dramei. Aicea adică ar trebui să se dezvolte activitatea dramaturgului ca dirigent spiritual a reprezentărei dramatice. El reprezintă conștiința științifică dezvoltată, unită cu o cantitate egală de intuițiune vie, prin urmare are datoria de-a dez volta poziția opului spețial față cu prezentul, însemnătatea întregului, arhitectonica în părți, tăria și slăbiciunile în diferitele figuri, și prin urmare are de-a îndrepta atenția artistului asupra puntelor de vedere pentru

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
puterea sensibilizări, care se aprinde la oricare lature (Bezug) din nou descoperită. Pe când dramaturgul, tocmai fiindcă nu e artist dramatic, ci se mișcă numai pe terenul științei artei, are o conștiință mai dezvoltată decât artistul și preface adâncimile cugetărei în intuițiune, artistul cu talent îmbracă intuițiile trezite în el în formele vieței sensibile. În această necesitate, ce devine din ce în ce mai mare, de a căpăta din cele mai nalte regiuni ale cugetărei garanția ultimă pentru orce creare artistică, zace însemnătatea absolută a dramaturgului

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
ultimă pentru orce creare artistică, zace însemnătatea absolută a dramaturgului ca dirigent spiritual al scenei. Al doilea moment întru pregătirea opului ce e a se reprezenta este repetiția, prin cari e să vie la sensibilizare deplină ceea ce e trecut în intuițiune prin lectură și prin reflecție proprie. După natura ei se împarte în două: tehnica sceneriei și reprezentarea dramatică prop[r]ie. Tehnica sceneriei pune, cum am zice, opul în cadru și-i dă fiecărei scene (mărginirea) îngrădirea ei sensibilă. Ea

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
mai puțin invențiuni. Matematica ni dă o dovadă strălucită cât de departe putem s-ajungem cu cunoștințele noastre apriori neatârnați de orice experiență. Ea se ocupă - drept - cu obiecte și cunoștințe numai într-atîta întru cât ele se pot reprezenta în intuițiune. Dar peste această împrejurare trecem cu ușurință, mai ales că numita intuițiune, fiind dată ea însăși apriori, abia poate fi distinsă de o noțiune curată numa. Prins și preocupat de o asemenea dovadă despre puterea rațiunii, impulsul pentru lărgirea cunoștințelor

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
putem s-ajungem cu cunoștințele noastre apriori neatârnați de orice experiență. Ea se ocupă - drept - cu obiecte și cunoștințe numai într-atîta întru cât ele se pot reprezenta în intuițiune. Dar peste această împrejurare trecem cu ușurință, mai ales că numita intuițiune, fiind dată ea însăși apriori, abia poate fi distinsă de o noțiune curată numa. Prins și preocupat de o asemenea dovadă despre puterea rațiunii, impulsul pentru lărgirea cunoștințelor nu mai vede hotară. Porumbul ușor care desparte în zborul său liber

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
A ÎNVĂȚĂTUREI ELEMENTARE TRANSCENDENTALE: ESTETICA TRANSCENDENTALĂ 1. Oricar-ar fi modul și mijloacele prin cari o cunoștință se referă la obiecte, totuși acela prin care ea se referă la ele nemijlocit și la care toată cugetarea țintește ca mijloc numai [e] intuițiunea. Această intuițiune are loc însă numai întrucît obiectul ni este dat; iară aceasta ni-i cu putință nouă oamenilor cel puțin numai întru cât obiectele lovesc într-un mod oarecare interiorul nostru. Facultatea de a concepe reprezentațiuni în modul cum

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]