10,995 matches
-
aceea Servicul Special al Coincidențelor (cu care, e drept, nu făcuse cunoștință încă) a făcut ca tocmai la Vita dulci să afle de plecarea mamei la fiica ei, în Israel. Și pentru că suferă și n-o poate spune nimănui, își inventează o boală mortală - despărțirea de inexistenta văduvă sub al cărei pretext fugea zilnic la Vita dulci. E o mare tristețe în aceste rădăcini mic-burgheze de care naratorul se crede scăpat, purificat prin cufundarea în spiritul proletariatului și care, de fapt
„Adevărul integral” al ficțiunii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13433_a_14758]
-
sărăcia Minodorei, iar nunta avea loc cu batista pusă pe țambal. Dar asemenea nunți, m-a asigurat dna Speranța Rădulescu, au loc și printre români, în Oaș cu siguranță, dar și în alte regiuni. Obiceiul are vechime, nu a fost inventat în tranziția noastră de azi. Nu sînt suporterul unor asemenea căsătorii. Iar tradițiile care le impun nu mi se par de perpetuat. Dar nici să te repezi asupra unor oameni care erau convinși că n-au făcut nimic rău și
Nuntă cu amintiri de la Michi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13463_a_14788]
-
Beuran e victima unor mîrșăvii, s-a exprimat stupefiant dl Iliescu, neînțelegînd pesemne că plagiatul e tot o formă de hoție, chestiune care se pare că îl preocupa pe domnitorul despre a cărui actualitate s-a exprimat președintele Dacii au inventat svastica În TIMPUL de la Iași (nr. 7-8), dl Mircea Stănescu își urmează analiza funcționării CNSAS. Ajuns la partea a treia, autorul, care a lucrat (lucrează?) în cadrul instituției însărcinate să lămurească problema moștenirii Securității, vine cu precizări interesante privind structura și mecanismele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13501_a_14826]
-
atare la vremea lui de Xenopol și de Pârvan, al lui N. Densușianu din Dacia preistorică, destui diletanți contemporani încearcă să facă pură ficțiune (nici măcar science fiction) pe tema unor pretinse priorități ale înaintașilor noștri, amestecînd tendențios puțina informație existentă, inventînd texte (punînd de pildă pe seama lui Dio Cassius ori Herodot pasaje, expresii și cuvinte ce nu se află în opera lor!) sau interpretînd ad libitum altele, „descoperind” alfabeturi (ale dacilor) sau „traducînd” Codul Rohonczy. Unul dintre cei mai activi, medicul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13501_a_14826]
-
libitum altele, „descoperind” alfabeturi (ale dacilor) sau „traducînd” Codul Rohonczy. Unul dintre cei mai activi, medicul N. Săvescu de la New York, organizează anual la București simpozioane de dacologie și tracologie, căutînd să ne convingă că locuitorii din partea noastră de lume au inventat secera (nu și ciocanul!), cuțitul curb, plugul cu brăzdar din corn de cerb sau din silex, jugul, toporul, roata olarului și cea de car, carul însuși, căruța, cotiga, statueta de marmură, sanctuarul de lut, svastica ș.a. Dl Mircea Babeș își
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13501_a_14826]
-
al doilea e al tatălui femeii/ și al treilea e chipul străluminat/ al primului bărbat al femeii” (ibidem). Ori, în simetrie, suferă o reducție, însă una relativă, deoarece se ivește un insert semnificînd ficțiunea în ficțiune aducătoare de multiplicare: „Au inventat/ omul bidimensional.// l-au bătut în cuie/ pe un zid.// i-au decupat sîngele/ era alb ca varul.// au proiectat pe suprafața lui/ un film/ cu oameni care plîng/ în bezna unei săli de cinematograf” (omul bidimensional). Dar pentru a
Între două stări-limită by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13489_a_14814]
-
26 februarie, Tzara scria: «Sosire Huelsenbeck, bum! bum! ba-da-bum! Nu se opune tonului inițial - Mare serată - poem simultan în trei limbi, proteste, zgomot, muzică neagră.»2) Huelsenbeck a făcut mult zgomot și a accelerat ritmul. În plină euforie, s-au inventat poeme abstracte, s-a făcut poezie cu cuvinte necunoscute. În sala arhiplină, Ball, chircit într-un costum cubist de carton, citea poeme. Hans Richter, prezent în acea seară, povestește: «Era rigid ca un turn (îi era imposibil să se miște
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
mare sală de expoziție: Zur Waag. Tzara era mai prezent ca oricînd. Era văzut ba lovind în toba mare, ba dansînd cu grohăituri de urs, unduindu-se într-un sac, cu o țeavă pe cap, în sceneta botezată «negru cacadu»; inventa pe atunci și poeme chimice. Era omniprezent. În Jurnalul său intim, nota: «Vrem să ne pișăm colorat»; și apoi: «Protestăm, zbierăm, spargem geamurile, ne omorîm, demolăm, ne batem cu poliția...» 12) Se simte impetuozitatea tînărului, energia lui disperată, voința sa
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
ziceam « Gata, l-am terminat!» îmi leapădă un fu-thu-thei între felinare că mă dă grămadă.” (p. 95) Nu știu în ce măsură cuvintele subliniate, care aparent aparțin unei limbi asiatice, denumesc cu adevărat procedee de arte marțiale sau sunt, pur și simplu, inventate de autor. De altfel aproape că nici nu are importanță. Chiar dacă termenii ar fi riguros exacți - ceea ce nu cred - , puțini ar fi cititorii români capabili să-și poată proiecteze în minte, ca la cinematograf, etapele concrete ale acestei lupte. Aproape
Ucigaș fără simbrie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13506_a_14831]
-
stilistic - mai „tehnic”; celalălt tip are mai multe conotații populare, arhaice, poetice sau regionale. Unele variații au produs chiar specializări semantice. Iorgu Iordan, în Limba română actuală (ediția a II-a, 1948), credea (pe baza unor exemple precum indignă, să invente, să se prostitue) că neologismele vor fi încadrate mai ales fără sufixul -ez, că limba modernă va prefera formele nesufixate iar cele sufixate vor fi percepute ca „arhaisme”. O asemenea evoluție nu s-a confirmat; Al. Graur scria, ceva mai
Vechi și nou by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13514_a_14839]
-
brutalitatea și violența animalică a atâtora dintre reprezentanții săi a obnubilat, pentru o vreme, adevăratul raport de forțe din cadrul sistemului. Securitatea, așa după cum iese tot mai mult la iveală, nu făcea absolut nimic fără acordul partidului. Acesta comanda torturile, acesta inventa probele infamante la adresa adversarilor, acesta înscena procese și stabilea pedepse. Știu că e prea târziu pentru un proces al comunismului, și nu neapărat pentru că forțele interne s-ar opune unei astfel de vaste operațiuni, care i-ar cuprinde, de-a
Grămăjoara de amprente by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13562_a_14887]
-
și memorie și jocul cu imaginile. Cealaltă dimensiune a imaginației este cu adevărat creatoare; ea nu mai este limitată de memorie, ci este inovație, explorare a potențialităților. Astfel, de exemplu, cazul imaginației din domeniul tehnicii, al științelor, în care imaginația inventează noi îmbinări ale realității, precum în science-fiction sau în domeniul tradițiilor religioase în care imaginația vizionară permite conținuturi sensibile, vizuale a ceea ce se poate întîmpla după moarte ori la sfîrșitul lumii. Aici imaginația dezvăluie alte moduri de existență decît cele
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
devenit un cuvînt sincretic, el a început să joace rolul de pereche simetrică a raționalității; imaginarul are legătură cu tot ceea ce este proces de reprezentare simbolică, cu toate procesele de narațiune mitică și deci toate demersurile prin care mintea omenească inventează și dezvoltă sens, într-un mod care nu este reglat nici de logică, nici de știință. De aceea, cred, imaginarul a devenit un termen care merge dincolo de artă, de creația artistică, dincolo de lumea romanului sau a poeziei și ne permite
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
suflet/ Până când, uitare și tăcere,/ Vor ninge’n geamuri cu povești.// Mi’e sufletul greu/ și parcă’mi ninge pe mormânt/ În duminica asta/ Mugurii țâșnesc din tăcerea unei crengi/ Asemeni ochilor păgâni de lumină/ Ai îngerilor căzuți/ Pentru că au inventat întunericul.” A fost acesta un mic poem din seria Răstignirilor, din care aș mai transcrie unul, păstrând apostroful și acolo unde nu se află deloc la locul lui: ,, Ce’ar fi să te naști toamna/ Din moartea merilor, mucenici?/ N
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13603_a_14928]
-
cel finlandez, cel român etc. Dacă este interesant, el stă în sală și trei ore. Acolo, în America, mă cuprinde uneori panica, dacă nu cumva pierd sentimentul a ceea ce este teatru bun și ce este teatru prost. Pentru asta am inventat, cu viclenie, un simplu truc: vin și lucrez în Europa, să ating pămîntul pentru a lua energie, să verific dacă nu am uitat ceva, dacă nu profanez ceva. Lucrînd în vara acestui an la București mi-am verificat capacitățile. Am
Interviu cu regizorul rus Yuri Kordonski by Maria Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/13600_a_14925]
-
a schimbării poziției versurilor în poem, astfel, sau în așa fel încât tensiunea să nu scadă, demonstrația să nu se bifurce și să se rarefieze în anemii și presupuneri. Pentru cel ce se crede nevăzut, neauzit și nebăgat în seamă, inventez iluzia că sunt asemenea lui, și cu iluzia îl însoțesc până ce vedem împreună, auzim împreună și ieșim victorioși împreună din suferință și sfială: Te voi face văzut de cei asemenea ție și te voi face auzit. Îmi simți dezmierdarea? Nu
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13629_a_14954]
-
potcovarul... Asta îl așteaptă și pe scriitorul de azi? Și ce facem, lăsăm manualele de literatură, de la un moment încolo, cu paginile albe? Totuși, nu cred. Deși nu ființează în limitele năzuite ale decenței, literatura română supraviețuiește, își găsește, își inventează adăposturi, căi sau măcar cărări, supape. Publicul i-a întors spatele (cum se pot reface punțile rupte cu publicul? - aceasta mi se pare cea mai dificilă problemă...), autoritățile, vedem, nu se topesc de grija sa și atunci literatura s-a
Unele răspunsuri la câteva întrebări pe care nu mi le pune nimeni by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/13635_a_14960]
-
vag, că în 1982, dacă nu se înșeală, niște fundamentaliști din conducerea de partid și de stat au vrut să pună la cale o fărădelege care să-i îndepărteze pe scriitori de conducerea de partid și de stat. Și au inventat pretextul “meditației transcendentale”. După două-trei asemenea fraze, ia în mînă unul dintre dosare și citește încă și mai în viteză și dînd drumul cuvintelor fără să le atingă, ca pe niște bule, ușoare, elastice, imposibil de urmărit. Mi se pare
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
Rivera ( muralistul revoluționar care-a încercat să-l pună pe Lenin pe zidul de la Rockefeller Center), Frida Kahlo a fost o femeie liberă și puternică - un fel de Madonna a vremii sale, cînd încă ( din păcate pentru ea) nu se inventase cultura pop. Se pare - aflăm din film - că a avut o aventură și cu Troțki, în perioada exilului său mexican: este picant să-l vezi pe marele teoretician/revoluționar în pat cu o femeie pătimașă ca Frida, șoptindu-i vorbe
De X ori femeie by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13751_a_15076]
-
capitolul al XVII-lea, intitulat, în modul cel mai benign, Muzica în timpul lui Caragea-Vodă (Filimon era mare muzicolog), Păturică vorbește despre... comunism, elogiindu-l. Desigur, acel comunism de secol XIX. Dar acest Păturică este prototipul activistului. Aș fi putut să inventez asta, dar este real! Iată, literatura vede mult mai departe decât istoria. - Totuși, parcă Dinu Păturică nu e chiar atât de antipatic precum... ciocoii noi. Dacă ne uităm numai la ce citea. El căuta să ajungă un om de lume
“Dinu Păturică este un prototip al activistului” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13745_a_15070]
-
viața e mai mult decît ce poate fi văzut cu ochiul liber. Interesant e faptul că Stendhal folosește oglindă, un dispozitiv optic, ca imagine centrală. Ar fi putut vorbi despre pana și hîrtie, dar aceasta ar fi sugerat că scriitorul inventează, selectează și compune. În schimb, Stendhal se oprește la metaforă oglinzii. Faptul sugerează încă o dată că realismul e intim legat de importanță lucrurilor care pot fi văzute. Stendhal și-a imaginat marele său roman, Roșu și negru, publicat în 1830
Sara Danius - Romanul realist si nasterea imagisticii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13753_a_15078]
-
articol, subînțelesurile, histrionismul, tolba inepuizabilă de povești, disponibilitățile constructorului din el. Într-o carte a sa, superbă, Exercices d’accompagnement, George Banu folosește o imagine din studenție, o imagine sub semnul căreia așează drumul regizorului Andrei Șerban. "O vocație se inventează sau este descoperită?" se întreabă George Banu. Un exercițiu de imaginație la clasă. Andrei a pus pe scenă mai multe mese, una lîngă alta, a agățat un măr de plafon și a plecat de la asta ca să-și imagineze un naufragiu
Zile de naștere by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13775_a_15100]
-
valurilor, a sorții. Aștepta un eveniment care să se producă și care să-l scoată din încurcătura asta. Mărul - miracol așteptat - cade și îl salvează. Nimic previzibil în acest exercițiu pentru o clasă obișnuită cu sensurile concreteții și ale realității. "Inventînd, își anunța vocația de regizor", spune Banu. În același timp, ca o stranie intuiție a viitorului său, Andrei își definea condiția sa de nomad, solitar în fața miracolului teatrului. Salvator. Pe Andrei Șerban l-am urmărit în ’90 dintr-un perfect
Zile de naștere by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13775_a_15100]
-
a doua lectură este preluarea neinspirată a toposurilor poetice ale maeștrilor. La ora actuală, în topul influențelor nefaste se află Nichita. În patru din volumele recenzate în această pagină apar sferă, cerc, nevăz, ochi ș.cl. în combinațiile binecunoscute sau altele inventate după algoritm. Iată și un catren al lui Paul Doru Chinezu: "Dar nesomnul meu / este aidoma morții / când mă scăldam în el / deveneam sentiment" ( Nesomn) În astfel de cazuri, intră în scenă nepoezia La capitolul aspect grafic, cartea Liei F.
La o primă și ultimă lectură by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13764_a_15089]
-
și displace altora; unora le place parțial; cred că e o exagerare transformarea unei diferențe de sensibilitate într-un război estetic. În România de azi, performanța teatrală are și așa destule probleme reale fără a fi necesar să i se inventeze altele.
Circul și restul lumii by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13851_a_15176]