423 matches
-
sperau să Îndrepte această „anomalie” prin recunoașterea lor ca a patra națiune a Transilvaniei. La Începutul revoluției, când maghiarii vor pune problema unirii Transilvaniei cu Ungaria, românii - În opinia lui Kőváry - nu au nimic de obiectat, solicitând doar eliberarea din iobăgie și recunoașterea lor ca națiune politică. Acestea vor fi și revendicările formulate la prima lor adunare, din 30 aprilie 1848, de la Blaj, despre care Kőváry afirmă că ar fi reprezentat de fapt adunarea „intelectualilor națiunii române”, care au hotărât să
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
vreme Îndelungată de către maghiari și sași, Kőváry apreciază că această nedreptate a fost eradicată, „reparată”, prin hotărârile revoluției maghiare, din martie 1848, care acordau o serie de drepturi și libertăți cetățenești tuturor locuitorilor Ungariei, indiferent de naționalitate, și consacrau desființarea iobăgiei. Tocmai de aceea, lupta românilor nu mai are sens, pentru că binefacerile revoluției maghiare au fost extinse și asupra lor. În viziunea istoricului maghiar, românii din Transilvania nu mai au acum motive justificate să se ridice la luptă, mișcarea lor fiind
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
situației din Transilvania) În plan social-economic, confesional, național și politic. În sfera economică și socială, mica proprietate (gospodărie) țărănească, pauperizată și lipsită de pământ, se confrunta cu marea proprietate, antrenată de mult timp În producția capitalistă de piață. În absența iobăgiei sau a altor servituți feudale, relațiile agrare se realizau prin sistemul arendărilor și subarendărilor din marile latifundii. Datorită slăbiciunii micii proprietăți și exploziei demografice, loturile arendate țăranilor În condiții oneroase erau infime, asigurând cel mult subzistența precară a celor care
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În anul 1848”, În Societatea de mâine (Cluj), 1928, nr. 4. Popescu Teiușan, Ilie; Netea, Vasile, August Treboniu Laurian, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1970. Popescu-Boteni, Stelian, Relații Între România și SUA până În 1914, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1980. Prodan, David, Iobăgia În Transilvania În secolul al XVI-lea, vol. I-III, Editura Academiei, București, 1967-1968. Prodan, David, Iobăgia În Transilvania În secolul al XVII-lea, vol. I-II, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986-1987. Prodan, David, Problema iobăgiei În Transilvania. 1700-1848
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Treboniu Laurian, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1970. Popescu-Boteni, Stelian, Relații Între România și SUA până În 1914, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1980. Prodan, David, Iobăgia În Transilvania În secolul al XVI-lea, vol. I-III, Editura Academiei, București, 1967-1968. Prodan, David, Iobăgia În Transilvania În secolul al XVII-lea, vol. I-II, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986-1987. Prodan, David, Problema iobăgiei În Transilvania. 1700-1848, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989. Prodan, David, Răscoala lui Horea, vol. I-II, Editura Științifică și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
1980. Prodan, David, Iobăgia În Transilvania În secolul al XVI-lea, vol. I-III, Editura Academiei, București, 1967-1968. Prodan, David, Iobăgia În Transilvania În secolul al XVII-lea, vol. I-II, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986-1987. Prodan, David, Problema iobăgiei În Transilvania. 1700-1848, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989. Prodan, David, Răscoala lui Horea, vol. I-II, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984. Prodan, David, Răscoala lui Horia În comitatele Cluj și Turda, Imprimeria Națională, București, 1938. Prodan, David, Transilvania
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Teodor (coord.), Civilizație medievală și modernă românească. Studii istorice, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1985, pp. 215-233. Piotr S. Wandycz, Prețul libertății. O istorie a Europei Central-Răsăritene din Evul Mediu până În prezent, Editura ALL, București, 1998, pp. 6, 54-59. Vezi lucrările sale: Iobăgia În Transilvania În secolul al XVI-lea, vol. I-II, Editura Academiei, București, 1967-1968; Iobăgia În Transilvania În secolul al XVII-lea, I-II, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986-1987; Problema iobăgiei În Transilvania. 1700-1848, Editura Științifică și Enciclopedică, București
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Piotr S. Wandycz, Prețul libertății. O istorie a Europei Central-Răsăritene din Evul Mediu până În prezent, Editura ALL, București, 1998, pp. 6, 54-59. Vezi lucrările sale: Iobăgia În Transilvania În secolul al XVI-lea, vol. I-II, Editura Academiei, București, 1967-1968; Iobăgia În Transilvania În secolul al XVII-lea, I-II, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986-1987; Problema iobăgiei În Transilvania. 1700-1848, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989. Vezi Anthony Giddens, A Contemporary Critique of Historical Materialism, vol. II: „The Nation-State and
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
București, 1998, pp. 6, 54-59. Vezi lucrările sale: Iobăgia În Transilvania În secolul al XVI-lea, vol. I-II, Editura Academiei, București, 1967-1968; Iobăgia În Transilvania În secolul al XVII-lea, I-II, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986-1987; Problema iobăgiei În Transilvania. 1700-1848, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989. Vezi Anthony Giddens, A Contemporary Critique of Historical Materialism, vol. II: „The Nation-State and Violence”, Polity Press, Cambridge, 1985; Charles Tilly, Coercion, Capital, and European States, AD 990-1990, Blackwell, Oxford, 1990
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și fără prea mare legătură între ele decât persoana împăratului, era, din punct de vedere politic și economic, rămas în urma unor țări ca Anglia, Franța și chiar Prusia lui Frederic al II-lea, păstrând încă vechile rânduieli feudale - claca și iobăgia - sistemul dependenței personale, se afla cu mult înaintea societății patriarhale românești, care a suferit impactul cu o lume și o organizare necunoscute, provocând neînțelegeri, nemulțumiri și proteste. Bucovina cu locuitorii ei, în marea majoritate români, s-a aflat singură și
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
și la începutul secolului al - XX-lea. Al doilea element este cel social- politic unde abuzurile clasei conducătoare sunt analizate și trecute prin filtrul criticii lui Constantin Dobrogeanu Gherea. Autorul lucrării spune că ”regimul neiobag” conservă fondul esențial al vechii iobăgii, dar cu un amestec necesar de elemente capitaliste. În perioada 1907 și 1912, socialiștii români vor participa la congresele Internaționalei a-II-a. Acestea s-au desfășurat la Stuttgard în 1907, Copenhaga 1910 și Basel , în 1912. Legăturile socialiștilor români, cu omologii
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
atacă în toate zilele personalul administrativ. Abuzurile puterii vor pregăti în cele din urmă prăbușirea tuturor instituțiilor și totul va fi răsturnat sub loviturile mulțimii, devenită nebună. Popoarele sunt înlănțuite la muncă grea mai tare decât le înlănțuiau sclavia și iobăgia. Se putea elibera de sclavie și iobăgie într-un chip sau altul. Se putea face atunci negoț cu sclavii și iobagii, dar azi ei nu se pot elibera de mizeria lor. Drepturile pe care noi le-am înscris în constituții
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
puterii vor pregăti în cele din urmă prăbușirea tuturor instituțiilor și totul va fi răsturnat sub loviturile mulțimii, devenită nebună. Popoarele sunt înlănțuite la muncă grea mai tare decât le înlănțuiau sclavia și iobăgia. Se putea elibera de sclavie și iobăgie într-un chip sau altul. Se putea face atunci negoț cu sclavii și iobagii, dar azi ei nu se pot elibera de mizeria lor. Drepturile pe care noi le-am înscris în constituții sunt fictive pentru mulțime, iar nu reale
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
prin secole de agitație vor face să reiasă caracterul binefăcător al dominației noastre. Greșelile administrației creștinilor vor fi zugrăvite de noi în culorile cele mai vii. Vom dezlănțui o atât de mare scârbă pentru ele, încât popoarele vor prefera odihna iobăgiei drepturilor renumitei libertăți care le-a tulburat atât, care le-a luat mijlocul de existență, care le-a făcut să fie exploatate de o trupă de aventurieri, neștiind ce făceau... Nefolositoarele schimbări de guvern la care îi îndemnam pe creștini
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
țăranilor „nedeschiaburiți” nu este deloc mai de invidiat. Zeci de mii de comuniști de la oraș sunt mobilizați pentru a prelua controlul satelor, înlocuind foarte adesea autoritățile locale care se opun colectivizării. Aceasta este percepută de către țărani ca o întoarcere la iobăgie - desființată în Rusia în 1861 - și antrenează o rezistență pasivă: ei își ascund cerealele sau le distrug, își taie vitele. Numărul comuniștilor asasini crește, și în unele regiuni izbucnesc răzmerițe. Kolhozurile sunt uneori distruse și de „răscoale ale băbuțelor” - după cum
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
ari, care se vor dovedi, de-a lungul timpului, cele două elemente esențiale ale aprovizionării colective. Colectivizarea marchează, pe de o parte, ura definitivă a noilor salariați ai câmpului împotriva statului, care le impune o întoarcere la un soi de iobăgie ancestrală, și, pe de altă parte, generalizarea mentalității de iresponsabilitate față de bunul colectiv. Colectivizarea introduce ziua de lucru ca măsură a venitului, adeseori plătit în natură: o zi de salariu corespunde unei sarcini clare, care depășește mai multe zile de
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
el, în decembrie 1924, „construirea socialismului într-o singură țară”. în lupta pentru succesiune, Stalin are câștig de cauză, prezentându-se ca un centrist mai preocupat de organizarea pragmatică decât de ideologie. Le dă de înțeles rușilor că le impune iobăgia pentru a construi un mare stat modern, de temut - și respectat - de întreaga lume - și își înlătură fără dificultate rivalii, doctrinari frumos vorbitori, mai visând la vreo revoluție mondială. în 1924-1925, se aliază cu Kamenev și Zinoviev pentru a-l
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Marx cu privire la „arta insurecției”; în sfârșit, revoluția rusă din 1905 și răscoalele ei țărănești - bunt - care măturau totul în cale. Concepția sa este, în același timp, indusă de violența care domnește atunci în societatea rusă, provocată de trei secole de iobăgie a țărănimii și de terorismul* pe care îl practică anumiți revoluționari ruși* împotriva autocrației. Dacă Lenin a teoretizat, încă din 1903-1905, necesitatea violenței revoluționare sub formele ei cele mai largi, războiul din 1914, împingând violența militară la un nivel până
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
acestea, care includea primele faze ale evoluției umanității, oamenii se întrețineau din vînat și pescuit; proprietatea era deținută în comun. A doua, aceea a civilizației clasice, era marcată de predominanța muncii sclavilor. Caracteristica celei de a treia epoci, feudalismul, era iobăgia. Cea de a patra, a capitalismului modern, acoperea perioada revoluției industriale. O a cincea și ultimă fază avea să urmeze după victoria totală a comunismului. În privința luptei de clasă, conflictul din epoca clasică îi punea față în față pe sclav
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
1600 semnificații naționaliste. Concesia pe planul unității politice este însă compensată pe planul unității spirituale. Adevărata moștenire lăsată posterității de Mihai Viteazul nu a fost nici politică, nici națională ori socială (faimoasa "legătură" a lui Mihai prin care a legiferat iobăgia în Transilvania probează că principele nu a fost interesat de emanciparea țărănimii românești), ci eclezială: "Favorizarea elementului romănesc s-a făcut în direcția culturală, în biserică. A scutit pe preoți de sarcinile servile. [...] A legat întreaga biserică ardelenească de Târgoviște
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Roma săvârșită la 1700 este denunțată ca un act de pe urma căruia au profitat doar prelații care au încheiat tranzacția religioasă. "Unirea și privilegiile acordate conducerii bisericii urmăreau atragerea ei ca sprijin în menținerea mai departe a țărănimii în stare de iobăgie" (p. 108). Nimic despre rolul Bisericii Unite în emanciparea națiunii țărănești a românilor din servitudinea în care era ținută în regimul constituțional al Transilvaniei, nici despre rolul acesteia în cristalizarea conștiinței naționale la românii ardeleni. Singura ei contribuție ar fi
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
despre rolul Bisericii Unite în emanciparea națiunii țărănești a românilor din servitudinea în care era ținută în regimul constituțional al Transilvaniei, nici despre rolul acesteia în cristalizarea conștiinței naționale la românii ardeleni. Singura ei contribuție ar fi fost la prezervarea iobăgiei. Deprivată astfel de orice merit istoric și împovărată în schimb cu un trecut păcătos, închiderea Bisericii Unite apare ca un act pe deplin justificat. Pe măsură ce înaintăm înspre epoca modernă, rolul bisericii în istoria românilor scade considerabil. Până în secolul al XX
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ca evenimente de importanță marginală în istoria luptei pentru dreptate socială a clasei muncitoare. Mai mult, erau evidențiate consecințele antipopulare și efectele exploatative rezultate din cele trei evenimente politice: "legătura" lui Mihai prin care guvernatorul subordonat împăratului Rudolf a legiferat iobăgia; instituirea "statului național burghez" la 1859 care a facilitat infiltrarea capitalismului și implicit a exploatării claselor muncitoare; în fine, "regimul burghezo- moșieresc" instaurat după 1918, aservit fiind imperialismului occidental, a exacerbat antagonismul de clasă în societatea românească până la punctul de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în limba română, iar judecățile se făceau după pravilele cunoscute în Principatele Române. Guvernarea lui Scarlat Sturdza a fost de scurtă durată, până în anul 1813, când, bătrân și bolnav, își dă demisia. Această guvernare s-a remarcat prin interzicerea introducerii iobăgiei în rândul țărănimii și scutirea acesteia de serviciul militar. În locul lui Sturdza, țarul l-a numit guvernator pe Jean Festus (Ivan Markovici) Harting, de obârșie olandeză, căsătorit cu Elena, fiica marelui logofăt Grigorie Sturdza din Moldova, preluând și cârmuirea civilă
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
dus-o el. A știut că dacă feciorul lui va prinde drag de învățătură, apoi acesta musai, domn se va mai întoarce în sat. Primii intelectuali de proveniență autohtonă apar pe firmamentul satului nostru, mult îninte de a fi desființată iobăgia. Întreaga pleiadă de preoți cu numele de familie Banciu, pe carei regăsim în istoria bisericească a satului Streza au fost la origine țărani iobagi care au avut norocul să descopere buchea de ceaslov, mai întâi de la oarece călugări din multele
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]