1,040 matches
-
vă mint, îmi merse bine și nici bolnav nu prea am fost; știam, așa cum se cuvine, Tatăl nostru pe de rost și alte rugăciuni creștine. e drept că mai țineam și post, că dacă tot eram săraci din moși-strămoși, neam de iobagi, întotdeaun-am dus-o prost; ne mai îndulceam, arar, cu lapte dulce cu tocmagi, că tata era gospodar, avea și vacă, și un cal și palmă grea de lopătar de te băga lesne-n spital, o lună, două, chiar și trei
CU PATRIA ÎN BUZUNAR de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 959 din 16 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/344725_a_346054]
-
încât a dat câteva ucazuri stimulative. Nimeni nu avea voie să-și ridice construcții din piatră în restul țării. Negustorii care treceau prin zonă erau obligați să aducă o cantitate oarecare din piatră. A pus la muncă nu numai pe iobagi, ci pe toți cei avuți la dispoziție... Se spune că cel mai celebru bulevard, Nevski Prospekt, este strâmb pentru că dinspre Amiralitate au construit soldații, dinspre mănăstirea Nevski călugării și s-au întâlnit undeva la mijloc, sub un unghi ușor diferit
DOUĂ CAPITALE IMPERIALE de DAN NOREA în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350662_a_351991]
-
lui Neag. Într-un alt document semnat la 19 noiembrie 1504, regele Vladislav al II-lea permite aceluiași nobil din Râu de Mori să aducă pe moșiile sale 12 șatre cu faraoni (țigani) și să-i țină în forma altor iobagi sau coloni, fiind liber să pretindă și să perceapă de la aceștia veniturile obișnuite. Până la începerea exploatării cărbunilor, Petrila rămâne o așezare pastorală slab populată - popularea așezării s-a produs în afara sporului natural, prin două valuri de colonizare care au avut
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
Ne-am vândut sufletul către dușmani, Uitând tot ce-am avut în noi mai sfânt! Întoarce-ți ochii către cer române Și cere-i Domnului să-ți dea tărie, Să-ți iei destinu'-n mâini, că altfel mâine, Vei fi iobag în propria gospodărie. Cât încă poți să spui că ai un nume Și-un sânge de străbun îngrașă glia, Deschide ochii, trezește-te române, Cât încă e pe hartă ROMÂNIA! de Gabriela Mimi Boroianu 16.05.2014 Referință Bibliografică: Trezește
TREZEŞTE-TE ROMÂNE! de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360204_a_361533]
-
surprinse distinct, în decursul devenirii istorice. La începuturile existenței sale și, pe tot parcursul evului mediu, satul Ulmeni, pe atunci, întrunea caracteristicile generale ale evoluției feudale. Baza economiei feudale era agricultura. Proprietatea asupra pământului domanial aparține în exclusivitate stăpânului feudal. Iobagul este posesorul sesiei sau delniței, acestuia rămânându-i doar răsplata muncii lui. În interiorul proprietății feudale exista și o proprietate iobăgească care se transmitea pe linie ereditară, din tată în fiu. Țăranul, locuitor obligatoriu al domeniului, putea să aibă proprietatea lui
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
iobăgesc, tabela conscripțiilor înregistrează pământul de arătură și fânațul care, pentru satul Ulmeni, avea următoarea componență: 272 iugăre - pământ arabil și 70 iugăre - fânațul. Mărimea pământului de cultură reprezenta și criteriul de bază pentru clasificarea și, mai bine zis, ierarhizarea iobagilor. După o ierarhizare simplă, pot fi remarcate valorile medii, între două și cincisprezece iugăre, de iobag. Calitativ, pământul nu este egal; diferențe evidente există între câmpie sau luncă și deal, între pământul productiv și cel neproductiv. După cum declarau iobagii, abunda
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
272 iugăre - pământ arabil și 70 iugăre - fânațul. Mărimea pământului de cultură reprezenta și criteriul de bază pentru clasificarea și, mai bine zis, ierarhizarea iobagilor. După o ierarhizare simplă, pot fi remarcate valorile medii, între două și cincisprezece iugăre, de iobag. Calitativ, pământul nu este egal; diferențe evidente există între câmpie sau luncă și deal, între pământul productiv și cel neproductiv. După cum declarau iobagii, abunda pământul slab, pietros, spălat de ploi. Pământul hotarului satului Ulmeni, după aceleași spuse, este jumătate mai
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
ierarhizarea iobagilor. După o ierarhizare simplă, pot fi remarcate valorile medii, între două și cincisprezece iugăre, de iobag. Calitativ, pământul nu este egal; diferențe evidente există între câmpie sau luncă și deal, între pământul productiv și cel neproductiv. După cum declarau iobagii, abunda pământul slab, pietros, spălat de ploi. Pământul hotarului satului Ulmeni, după aceleași spuse, este jumătate mai slab din cauza pânzei freatice situate mai la suprafață (caracteristic pentru pământul argilos), iar cealaltă parte o reprezintă pământul pietros. Productivitatea slabă a muncii
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
acestei vămi nu știe nimeni, nici măcar judele, care este conducătorul satului. Acest lucru îl știe doar stăpânul feudal, pentru că el este stăpânul vămii. Venitul vămii este așadar variabil, în natură și în bani. Vameșul este scutit de prestațiile obișnuite, specifice iobagului, el primind o parte din veniturile vămii. Nu știm, deoarece documentele nu spun acest lucru, în ce măsură sunt scutiți de vamă proprie supușii stăpânului, iobagii satului Ulmeni. Stăpânul lua vamă percepută în funcție de cât de mult era folosit podul umblător (bacul), care
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
vămii este așadar variabil, în natură și în bani. Vameșul este scutit de prestațiile obișnuite, specifice iobagului, el primind o parte din veniturile vămii. Nu știm, deoarece documentele nu spun acest lucru, în ce măsură sunt scutiți de vamă proprie supușii stăpânului, iobagii satului Ulmeni. Stăpânul lua vamă percepută în funcție de cât de mult era folosit podul umblător (bacul), care era întreținut de către el. Vameșul era desemnat din rândul iobagilor. În afara pământului arabil, pădurea reprezenta o altă bogăție a domeniului, având variate utilități: pentru
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
deoarece documentele nu spun acest lucru, în ce măsură sunt scutiți de vamă proprie supușii stăpânului, iobagii satului Ulmeni. Stăpânul lua vamă percepută în funcție de cât de mult era folosit podul umblător (bacul), care era întreținut de către el. Vameșul era desemnat din rândul iobagilor. În afara pământului arabil, pădurea reprezenta o altă bogăție a domeniului, având variate utilități: pentru foc, scândură, șindrilă; în pădure erau crescuți porci care foloseau ghindă. Țăranii își luau liber lemnele de care aveau nevoie, indiferent ce utilitate le dădeau, dar
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
urbarii, la fel ca și cele ale stăpânului. Nenumărate ordonanțe ale guvernelor Transilvaniei au interzis dreptul la vânat, însă această aplicare era valabilă doar pentru cei de condiție țărănească. Un capitol important al evoluției societății feudale, îl reprezintă raportul dintre iobag și stăpânul său. Față de stăpânul domeniului Cehu, țăranul iobag are o sumedenie de obligații, în schimbul dreptului de folosință asupra sesiei. Țăranul iobag din Ulmeni era un contribuabil feudal obișnuit, la fel ca toți iobagii din alte locuri sau de pe alte
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
ordonanțe ale guvernelor Transilvaniei au interzis dreptul la vânat, însă această aplicare era valabilă doar pentru cei de condiție țărănească. Un capitol important al evoluției societății feudale, îl reprezintă raportul dintre iobag și stăpânul său. Față de stăpânul domeniului Cehu, țăranul iobag are o sumedenie de obligații, în schimbul dreptului de folosință asupra sesiei. Țăranul iobag din Ulmeni era un contribuabil feudal obișnuit, la fel ca toți iobagii din alte locuri sau de pe alte domenii: era plătitor al censului, al dijmei, precum și alte
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
valabilă doar pentru cei de condiție țărănească. Un capitol important al evoluției societății feudale, îl reprezintă raportul dintre iobag și stăpânul său. Față de stăpânul domeniului Cehu, țăranul iobag are o sumedenie de obligații, în schimbul dreptului de folosință asupra sesiei. Țăranul iobag din Ulmeni era un contribuabil feudal obișnuit, la fel ca toți iobagii din alte locuri sau de pe alte domenii: era plătitor al censului, al dijmei, precum și alte obligații, cum ar fi aceea de prestare a robotei (clăcii). Conform urbariului din
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
societății feudale, îl reprezintă raportul dintre iobag și stăpânul său. Față de stăpânul domeniului Cehu, țăranul iobag are o sumedenie de obligații, în schimbul dreptului de folosință asupra sesiei. Țăranul iobag din Ulmeni era un contribuabil feudal obișnuit, la fel ca toți iobagii din alte locuri sau de pe alte domenii: era plătitor al censului, al dijmei, precum și alte obligații, cum ar fi aceea de prestare a robotei (clăcii). Conform urbariului din 1569, după informațiile pe care ni le oferă academicianul David Prodan, aflăm
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
sat. Sătenii plăteau însă dijma, la fel ca și nona, care se percepeau din toate produsele animale și vegetale: grâu, orz, ovăz, vin, porci, oi, păsări, chiar piei de animale sălbatice. De asemenea, nu lipsesc nici informațiile referitoare la obligațiile iobagului, cu titlul de slujbe. Astfel, țăranii iobagi din Ulmeni erau obligați să presteze diferite lucrări în anumite locuri: în Arduzel, Chioar, Cehu, Satu Mare, Baia Mare. Muncile și activitățile la care ne referim erau cele precum aratul, seceratul, cositul, căratul fânului. Aceste
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
ca și nona, care se percepeau din toate produsele animale și vegetale: grâu, orz, ovăz, vin, porci, oi, păsări, chiar piei de animale sălbatice. De asemenea, nu lipsesc nici informațiile referitoare la obligațiile iobagului, cu titlul de slujbe. Astfel, țăranii iobagi din Ulmeni erau obligați să presteze diferite lucrări în anumite locuri: în Arduzel, Chioar, Cehu, Satu Mare, Baia Mare. Muncile și activitățile la care ne referim erau cele precum aratul, seceratul, cositul, căratul fânului. Aceste obligații creșteau proporțional cu averea stăpânului feudal
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
din Ulmeni erau obligați să presteze diferite lucrări în anumite locuri: în Arduzel, Chioar, Cehu, Satu Mare, Baia Mare. Muncile și activitățile la care ne referim erau cele precum aratul, seceratul, cositul, căratul fânului. Aceste obligații creșteau proporțional cu averea stăpânului feudal. Iobagii din Ulmeni, la fel ca mulți alții din alte locuri, plătesc consecvent censul (obligația în bani), de două ori pe an, având ca termene Sângeorzul și Sânmihaiu. Obligațiile financiare, din păcate pentru țărani, nu aveau un cuantum fix; acestea erau
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
având ca termene Sângeorzul și Sânmihaiu. Obligațiile financiare, din păcate pentru țărani, nu aveau un cuantum fix; acestea erau într-o continuă creștere. O informație în acest sens avem de la același David Prodan care, în lucrarea sa, afirmă că, țăranul iobag plătea în medie aproximativ 42 dinari pe cap de familie, în vremea principelui Gaspar Dragfi, pe când în timpul lui Gheorghe Bathory, media urca la 70 dinari. Tendința de creștere a censului este așadar elocventă. Obligația financiară era în strânsă relație cu
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
rămâne definitiv pe domeniul stăpânului și putându-se muta de pe acesta, doar cu acordul acestuia. Din rândul celor care prestează sarcini iobăgești, o categorie aparte o formează preoții care, și ei, aveau condiție iobagă. Ei totuși, în comparație cu marea masă a iobagilor, erau privilegiați, având drept de folosință asupra pământului,scutiri de taxele bisericii, dispunând și de pământ în regim familial. Dotarea preotului cu favoruri, cu părți din dijme, este o realitate evidentă. Evoluția satului Ulmeni rămâne secole de-a rândul neschimbată
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
incertă pentru perioada dinaintea secolului al XIX-lea. Tabelele de impunere din primele decenii ale secolului al XIX-lea dau categoriile de contribuabili ai satului Ulmeni, dar și bunurile de care dispun: numărul total al contribuabililor - 47; 3 văduve ale iobagilor; 7 jeleri; un evreu; 2 armeni; bunurile de care dispun: o suprafață de 241 câble de teren arător, o suprafață de fânață de 245 care de fân; o suprafață de vie de 48 urne de vin. Numărul animalelor din proprietatea
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
dascăli de biserică de rit grec.Sunt întrunite condițiile necesare pentru a considera că Blajul este locul de proveniență a familiei lui Vasile Iminovici. În 1738, episcopul unit (greo-catolic) Ioan Inochentie Micu mutase scaunul episcopal de la Făgăraș în satul de iobagi și zilieri Blaj, pe care l-a declarat „oppidum” (târg, oraș) și adresase o chemare către românii „de pretutindeni” să se stabilească la Blaj, oferindu-li-se drepturi și libertăți cetățenești, școală în limba română și loturi de pământ , pentru
NEAMUL ŞI NUMELE LUI EMINESCU-ORIGINILE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359820_a_361149]
-
refuză să accepte ideea pierderii livezii și pune la cale, împreună cu fratele ei, Gaev (Mihai Gingulescu), planuri nerealiste de salvare, și tot amâna luarea unei decizii. Până la urmă, livadă va fi cumpărată de Lopahin (Ion Fiscuteanu), negustor proaspăt îmbogățit, fost iobag al familiei, si va fi tăiată. „Legea livezii cu vișini, daca nu chiar legea teatrului, este că nu poți să privești în această livadă, sau în această cutie cu miracole, a unui alt spațiu, a unui alt timp, a unei
Aniversare Gyorgy Harag LIVADA CU VISINI la TVR2 () [Corola-blog/BlogPost/339401_a_340730]
-
uriaș cronicar al țăranului european. Dar noi nici nu știm ce e aia „țăran”. Mai ales generațiile tinere au o părere destul de aproximativă, nu prea cunosc istoria, se detașează rapid de istoria România unde răzeșii lui Ștefan și chiar și iobagii lui Mihai Viteazul au creat istorie. Drama mare a comunismului, dar n-o spune nimeni, o spun eu și-am s-o tot spun până o să mor, nu a fost nici a intelectualității, nici a bisericii, nici a marii finanțe
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului () [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
la Constantinopol, împreună cu tatăl său foarte bătrân. 9.Trădați pentru răsplată: Horea, Cloșca și Crișan Începută în noiembrie 1784, în satul Curechiu (Hunedoara), răscoală lui Horea, Cloșca și Crișan, mișcare cu caracter național și social, iscata că o reacție a iobagilor români din Ardeal, disperați de situația lor economică și socială tot mai greu de suportat, s-a încheiat după foarte scurt timp, la sfârșitul lunii decembrie a aceluiași an, când cei trei conducători au fost prinși și executați. Pe capetele
Liviu Florian Jianu: Zece trădări din istoria României () [Corola-blog/BlogPost/339457_a_340786]