350 matches
-
București, 1981; Poezii - Poésies, ed. bilingvă, tr. Paul Miclău, pref. Ștefan Aug. Doinaș, București, 1981; Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de ... și alte poezii, îngr. și postfață Cornel Ungureanu, București, 1981; Povestiri, I-II, îngr. Victor Iova, București, 1982; Poezii, I-II, îngr. și pref. Liviu Grăsoiu, București, 1983; Récits, tr. și posfață Irina Bădescu, București, 1983; Iubire magică, îngr. Victor Iova, București, 1984; Gânduri albe, îngr. și introd. Victor Crăciun, pref. Șerban Cioculescu, București, 1986; Capul
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
și alte poezii, îngr. și postfață Cornel Ungureanu, București, 1981; Povestiri, I-II, îngr. Victor Iova, București, 1982; Poezii, I-II, îngr. și pref. Liviu Grăsoiu, București, 1983; Récits, tr. și posfață Irina Bădescu, București, 1983; Iubire magică, îngr. Victor Iova, București, 1984; Gânduri albe, îngr. și introd. Victor Crăciun, pref. Șerban Cioculescu, București, 1986; Capul de zimbru, îngr. și pref. Marin Beșteliu, București, 1987; Toiagul minunilor, îngr. și pref. Nicolae Florescu, București, 1991; Alcyon sau Diavolul alb, îngr. și pref.
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
acest sens61. Fig. 9. Pârâul Obârșia între măgurile cu vestigii neolitice de la Vădastra. Al. Rosetti 62 citează pârâul Craiova, în Munții Cumpănul, care se varsă pe dreapta în Cerna. În zonă, în Banatul carașovean, există tradiția unor Craiu Iovan sau Iova (B. P. Hasdeu 63). Firește, în țară, lista este mult mai lungă. Cu rezonanță slavă avem, în regiunile de câmpie, numeroși afluenți ai râurilor mari sau chiar pâraie vărsîndu-se direct în Dunăre, precum: - în sudul Olteniei, Topolnița, Bistrița, Desnățui; - în
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
și o altă cunoaștere: „înaintez prin dosul ființei/ pe dedesubtul ei,/ unde nu se află încă nimic închegat”. Scrisul se face pe dinăuntru, este un scris în propriul trup, o scriere-căutare și sfâșiere de sine. În arta poetică intitulată iov.iova.iona.ion, înțesată de aluzii livrești, biblice și autobiografice - o întâlnire între poetul Gheorghe Iova și autor, la intersecția Căii Victoriei cu Lemnea, într-o vineri seara, pe 16 noiembrie - poate fi citită „plângerea” lui Iova-Iov, care de fapt îl
POP-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288886_a_290215]
-
încă nimic închegat”. Scrisul se face pe dinăuntru, este un scris în propriul trup, o scriere-căutare și sfâșiere de sine. În arta poetică intitulată iov.iova.iona.ion, înțesată de aluzii livrești, biblice și autobiografice - o întâlnire între poetul Gheorghe Iova și autor, la intersecția Căii Victoriei cu Lemnea, într-o vineri seara, pe 16 noiembrie - poate fi citită „plângerea” lui Iova-Iov, care de fapt îl exprimă pe mereu „interiorul” Iona-Ion: „scriu greu. vâr vârful creionului în piele până unde/ dau
POP-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288886_a_290215]
-
la liceele militare din Câmpulung Moldovenesc și Breaza, apoi se mută la Liceul „Gh. Lazăr” din București, unde va și absolvi. Frecventează Facultatea de Filologie a Universității din București, luându-și licența în 1972 (e coleg de grupă cu Gheorghe Iova și Ioan Lăcustă), și între 1977 și 1980, Academia Trupelor de Uscat „N. Bălcescu” din Sibiu. Din 1972 începe o carieră de jurnalist militar la Televiziunea și Radiodifuziunea Română: reporter, redactor, redactor-șef. După 1989 va fi șef al Grupului
PRICINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289017_a_290346]
-
Domnul singur și femeia nimănui (2003). E o târzie „eliberare” de sine, o neașteptată schimbare de perspectivă. Romanul are același aspect comportamentist, numai că evenimentele care îl susțin, inspirate din actualitatea clujeană, sunt altele. Un personaj sexagenar, rămas văduv, Sabin Iova, încearcă să își rezolve singurătatea prin anunțuri la mica publicitate (rubrica „Matrimoniale”). Starea lui materială atrage mai multe persoane, dintre care una reușește să se insinueze, satisfăcându-i o serie de iluzii, cea erotică fiind dominantă. Pentru a o menține
REBREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289161_a_290490]
-
privind o temă, o personalitate, un eveniment sociocultural, o comemorare, un moment de ebuliție a unui gen anume ș.a.m.d. Astfel de dosare sunt dedicate, bunăoară, dispariției lui Ovid S. Crohmălniceanu (scriu Ioana Pârvulescu, Mircea Nedelciu, Gheorghe Ene, Gheorghe Iova, Mircea Cărtărescu), lui Gellu Naum la împlinirea vârstei de optzeci și cinci de ani (texte de Paul Cernat, Simona Popescu, Iulian Băicuș, C. Rogozanu), un dosar e intitulat Dimensiunea iudaică a culturii române (colaborează Andrei Oișteanu și Amelia Pavel), altele
OBSERVATOR CULTURAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288503_a_289832]
-
Manole, Alina Durbacă ș.a. Mircea Martin și Laurențiu Ulici sunt prezenți ca mentori discreți ai noii orientări. Relațiile cu generația optzecistă nu erau atât de tensionate cum s-ar putea crede: colaborează frecvent Florin Iaru, Ion Stratan, iar ocazional Gheorghe Iova, Mircea Nedelciu, Liviu Ioan Stoiciu ș.a. Rolul de critic susținător „din interior” și l-a asumat - cu mare râvnă, aproape un deceniu, dar abandonându-l după anul 2000 - Dan Silviu Boerescu, autor al mai multor volume de „ficțiuni critice” și
NOUAZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288484_a_289813]
-
de câmpie (1984) și Tratament fabulatoriu (1986). De reținut este și participarea sa, împreună cu Adriana Babeți și Mircea Mihăieș, la compunerea ineditei fabricații literare intitulate Femeia în roșu (1990; Premiul Uniunii Scriitorilor). În sfârșit, alături de Gheorghe Crăciun și de Gheorghe Iova, contribuie substanțial la sporirea comentariului critic despre producția proprie a grupului desantist, fiind coautor al fondului de ipoteze privind ingineria textuală. La N. talentul, indiscutabil, e dublat de ambiția de a-l face recunoscut în sfere mai largi decât cercurile
NEDELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288398_a_289727]
-
83 și o prefață de Ov. S. Crohmălniceanu, iese o antologie de proză scurtă unde figurează Mircea Nedelciu, Sorin Preda, Nicolae Iliescu, Cristian Teodorescu, George Cușnarencu, Ioan Lăcustă, Constantin Stan, Marius Bădițescu, Emil Paraschivoiu, Hanibal Stănciulescu, Ion Bogdan Lefter, Gheorghe Iova, Gheorghe Crăciun, Gheorghe Ene, Mihai Rogobete, Valentin Petculescu, Maria Holmeia, Mircea Cărtărescu; Editura Albatros scoate în 1985 Caietele debutanților. 1983-1984, iar în 1988, sub titlul Debut ’86, e editată altă culegere de proză scurtă a peste treizeci de tineri scriitori
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
cărțile optzeciștilor în plină afirmare). Se cuvine relevat faptul că, în perioada de „preistorie” a o., adică în vremea studenției unora dintre viitorii protagoniști ai acestei școli literare (1970-1973), un grup format din Gheorghe Crăciun, Mircea Nedelciu, Ioan Lăcustă, Gheorghe Iova, Ioan Flora, Gheorghe Ene, Constantin Stan și Sorin Preda a scos o revistă murală într-un singur exemplar, intitulată „Noii”. După 1990 au apărut volume antologice propunând o încercare de canonizare a literaturii optzeciste și vizând afirmarea ideologiei literare a
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
Mircea Cărtărescu, Dumitru Chioaru, Magda Cârneci, Radu Călin Cristea, Al. Cistelecan, Gheorghe Crăciun, George Cușnarencu, Nichita Danilov, Valeriu Gherghel, Vasile Gogea, Mihai Dinu Gheorghiu, Bogdan Ghiu, Ioan Groșan, Emil Hurezeanu, Bedros Horasangian, Florin Iaru, Al. Th. Ionescu, Nicolae Iliescu, Gheorghe Iova, Ion Bogdan Lefter, Dan C. Mihăilescu, Mircea Mihăieș, Cristian Moraru, Virgil Mihaiu, Ion Mureșan, Alexandru Mușina, Mircea Nedelciu, Nicolae Oprea, Marta Petreu, Gheorghe Perian, Virgil Podoabă, Simona Popescu, Aurel Pantea, Sorin Preda, Liviu Ioan Stoiciu, Ion Simuț, Eugen Suciu, Mircea
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
Liviu Ioan Stoiciu, Marta Petreu, Matei Vișniec, Ion Mureșan, Magda Cârneci, Nichita Danilov, Denisa Comănescu. Și în ce privește proza sunt identificabile mai multe aripi ale o.: există orientarea radical textualistă, așa-zis tardomodernistă, concentrată pe „ingineria textuală” și pe „textuare” (Gheorghe Iova), există un o. prozastic propriu-zis, care combină echilibrat textualismul și autoreferențialitatea cu un realism mărunt și fragmentar, preocupat să valorizeze cotidianul frust, derizoriul, grotescul ori tragismul nespectaculos, provocat de distorsiunile sociale din perioada comunismului, și să promoveze un autenticism rafinat
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
textualizare, și există, în sfârșit, ficțiunea carnavalesc apocaliptică, flamboaiant postmodernă (în maniera lui Thomas R. Pynchon), marcată de truculență fantasmagorică, propunând lumi alternative, ficțiuni istorice, operând cu fantasticul și fabulosul ș.a.m.d. Reprezentativi pentru prima formulă ar fi Gheorghe Iova și Gheorghe Ene, pentru a doua Mircea Nedelciu și Gheorghe Crăciun, iar pentru a treia Mircea Cărtărescu, George Cușnarencu, dar și Gheorghe Crăciun și Mircea Nedelciu (prin scrierile lor mai noi), ca și, probabil, Petru Cimpoeșu, Ioan Mihai Cochinescu ș.a.
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
clasări sunt destul de imprecise, fiindcă în practică formulele se întâlnesc rareori în stare pură, iar majoritatea prozatorilor optzeciști învederează cazuri mixte, intermediare, de ilustrare a lor. Numele de prozatori optzeciști cel mai des vehiculate sunt Mircea Nedelciu, Gheorghe Crăciun, Gheorghe Iova, Mircea Cărtărescu, Sorin Preda, Nicolae Iliescu, Cristian Teodorescu, George Cușnarencu, Ioan Lăcustă, Constantin Stan, Petru Cimpoeșu, Ioan Mihai Cochinescu, Hanibal Stănciulescu, Alexandru Vlad, Daniel Vighi, Ioan Groșan, Ștefan Agopian, Bedros Horasangian. În critică și în eseistică generația ’80 nu a
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
în subsidiar - și eseiști sau critici literari. Textele critice, teoretice și programatice cele mai importante - și cele mai autorizate -au fost date de scriitori percepuți în primul rând ca poeți sau ca prozatori: Mircea Nedelciu, Gheorghe Crăciun, Alexandru Mușina, Gheorghe Iova, Mircea Cărtărescu ș.a. Începând din anii ’90, Ion Bogdan Lefter, „retras” din activitatea poetică, încearcă să-și asume postura de critic al generației optzeciste. După 1995, și mai ales după 2000, reprezentanți ai generației literare optzeciste s-au identificat tot
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
Dinspre Cercul Literar, 105-208; Generația ’80 în proza scurtă, îngr. Gheorghe Crăciun și Viorel Marineasa, Pitești, 1998; Valeriu Bârgău, Generația ’80: precursori și urmași, Deva, 1999; Adrian Dinu Rachieru, Elitism și postmodernism, Iași, 1999, 27-167; Cărtărescu, Postmodernismul, 142-165, 364-457; Gheorghe Iova, Acțiunea textuală. Bunul simț vizionar, Pitești, 1999; Mihaela Ursa, Optzecismul și promisiunile postmodernismului, Pitești, 1999; Andrei Bodiu, Direcția optzeci în poezia română, I, Pitești, 2000; Bucur, Poeți optzeciști; Daniel Corbu, Generația poetică ’80, Iași, 2000; Nicolae Leahu, Poezia generației ’80
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
Ov. S. Crohmălniceanu, P. s-a remarcat întotdeauna printr-o discreție autoimpusă. A colaborat la o serie de antologii, s-a aflat printre cei care au redactat revista „Noii”, alături de colegii săi de generație optzecistă - Mircea Nedelciu, Ioan Flora, Gheorghe Iova, Ioan Lăcustă, Constantin Stan, Sorin Preda ș.a. E autor al câtorva volume de proză și de teatru, propuse la diverse edituri. Trăiește „pe și la marginea literaturii”, cum spune un critic. Mai mult, chiar și la marginile textului, proza lui
PARASCHIVOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288692_a_290021]
-
Cassian, Gheorghe Grigurcu, Emil Brumaru, Cezar Baltag, Mircea Ciobanu, Horia Bădescu, Mircea Cărtărescu, Adrian Popescu. Încă două serii de parodii, Parodii optzeciste (2000) și Noi parodii optzeciste (2001), au în vedere poeți congeneri, de la Viorel Mureșan, Ion Cristofor și Gheorghe Iova la Traian Ștef și Dumitru Chioaru. Dar C. se manifestă și ca un liric original, un elegiac a cărui melancolie este filtrată printr-o fină sită ironică, în Victoria cotidiană (1994) și Mesaje pe robot (1999). Nu lipsesc din înscenările
CAPSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286084_a_287413]
-
din bătrâni că pe vremea lui Isus... B: Împăratul iudeilor? Bunicul: Împăratul iudeilor, da!... Pe vremea acestui împărat, în orașul Betleem, trăia un păstor bătrân, bătrân de tot, care nu credea în Dumnezeu, pe nume Crăciun, cu femeia lui, Baba Iova. F: Moș Crăciun nu credea în Dumnezeu?! Bunicul: Pe atunci nu credea. B: Și?! Bunicul: Și acest păstor ave, Ave, măre, ave Stâne de oi multe, Multe și cornute, Cu lână mițoasă Ca firul de mătasă... F: Era bogat!... Bunicul
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
bogat!... Bunicul: Da, dar pe cât era de bogat, pe atât era de rău. Pauză cu fundal muzical specific, de trecere la scena II Scena II - Casa lui Crăciun (din carton sau desenată pe o coală de flip-chart) Crăciun (strigând): Babă Iovă, ai măturat casa, ai pregătit bucatele? Că acum e noapte și vin musafirii! Iova: Am pregătit, bărbate! C: Vezi de pune pe masă din vinul cel mai bun, că vine și primarul, și prefectul, și preotul... Și mișcă-te odată
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
cu fundal muzical specific, de trecere la scena II Scena II - Casa lui Crăciun (din carton sau desenată pe o coală de flip-chart) Crăciun (strigând): Babă Iovă, ai măturat casa, ai pregătit bucatele? Că acum e noapte și vin musafirii! Iova: Am pregătit, bărbate! C: Vezi de pune pe masă din vinul cel mai bun, că vine și primarul, și prefectul, și preotul... Și mișcă-te odată, femeie, ce te moșmăiești așa?! I: Bine, bărbate, acuș fug. Un copil sărac: Nene
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
nici de mâncare. C: Ce?! Bani?! Pleacă de-aici, mucosule, până nu-ți dau două ciomege pe spate. Leneșilor, la muncă cu voi! (spre sală): Auziți, să-i dau bani! Da’ eu ce mănânc?! ... iată că vin musafirii. (strigând): Babă Iovă, întâmpină pe musafiri! Pauză muzicală pentru trecerea la scena III Scena III - Ieslea lui Crăciun Iosif: Am călătorit mult spre Betleem. E noapte și ești obosită, Maria. Hai să înnoptăm în acest orășel! Maria: Iosif, uite-o casă mare! Poate
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
Crăciun Iosif: Am călătorit mult spre Betleem. E noapte și ești obosită, Maria. Hai să înnoptăm în acest orășel! Maria: Iosif, uite-o casă mare! Poate gospodarii au un locușor și pentru noi. Iosif: Hai să batem! Cioc! Cioc! Cioc! Iova (deschide ușa): Cine sunteți și ce doriți? Iosif: Noi suntem din Nazaret. Călătorim de multe zile și suntem frânți de oboseală. V-am ruga să ne primiți peste noapte să dormim în casa dumneavoastră! Iova: Oameni buni, eu v-aș
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]