1,406 matches
-
pomeții obrajilor proeminenți, privirea încețoșată, purtând haine închise la gât pentru a-și ascunde gușa. A murit pe 30 iulie 1900. Al noulea copil a fost Henrieta, ,,nefericita copilă”- cum o numește Eminescu. S-a născut în anul 1854 la Ipotești, din pacate oloagă din naștere, lovita de apoplexie, își duce viața pe lângă părinți, apoi tatăl îi cumpăra o casă în Botoșani unde sta până la moarte. Ea a fost cea mai apropiată de poet, l-a îngrijit atunci când a fost bolnav
FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363863_a_365192]
-
mai apropiată de poet, l-a îngrijit atunci când a fost bolnav, dar a rămas dezamăgită când Veronica Micle l-a rupt de lângă ea și l-a dus în București în anul 1887 Al zecelea copil a fost Matei, născut la Ipotești. Cel mai mic dintre frați a avut o longevitate care l-a întrecut pe Gheorghe Eminovici. S-a născut la 20 noiembrie 1856 în Ipotești, a copilărit în satul natal, jucându-se cu Mihai, Aglaia și Henrieta. Studiile le-a
FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363863_a_365192]
-
a dus în București în anul 1887 Al zecelea copil a fost Matei, născut la Ipotești. Cel mai mic dintre frați a avut o longevitate care l-a întrecut pe Gheorghe Eminovici. S-a născut la 20 noiembrie 1856 în Ipotești, a copilărit în satul natal, jucându-se cu Mihai, Aglaia și Henrieta. Studiile le-a făcut la Botoșani, în casele lui Hinek, avându-l ca învățător pe popa Nădejde, după care a trecut la Pensionul Ladislav Ferderber, unde studiase și
FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363863_a_365192]
-
miros venia adormitor; Astfel ades eu nopți întregi am mas, Blând îngânat de-al valurilor glas.''55 În aceeași tonalitate Eminescu își pune întrebarea: Unde ești copilărie cu pădurea ta cu tot?'' Poetul își aduce aminte și de satul natal Ipotești, unde l-au încântat: ,,Povești și doine,ghicitori, eresuri Ce fruntea-mi de copil o-nseninară Abia-nțelese, pline de-nțelesuri.'' Dacă Mihai Eminescu evocă duios propria copilărie în spațiul său poetic de neegalat, dacă Ion Creangă ne zugrăvește copilul săteanului
ASPECTE ALE COPILĂRIEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA UNIVERSALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363937_a_365266]
-
Tabăra de creație și recreație sub egida ,, Universul Prieteniei - Iași,, condusă de manager Rodica Rodean și Primăria Municipiului Botoșani. Partenerii acestui frumos eveniment cultural de cinstire a limbii române au fost : Muzeul Județean Botoșani, Centrul Național de Studii Mihai Eminescu - Ipotești, Asociația Culturală GEEA Ro. , Biblioteca Județeană Mihai Eminescu, Asociația Culturală Vis de Artist, Asociația Literară Păstorel - Iași și Editura PIM - Iași. Oare ce a putut fi mai frumos decât acest areal unde s-au născut marii iluștri ai culturii noastre
,, DE ZIUA TA, LIMBA ROMÂNĂ ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/362917_a_364246]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > ULTIMUL DRUM AL LUI BADEA CÂRȚAN Autor: Radu Liviu Dan Publicat în: Ediția nr. 1084 din 19 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Ultimul drum al lui Badea Cârțan reface Via Dolorosa la Ipotești de la spitalul de nebuni dâmbovițean o udre blondă Elena proclamă o falsă frunză verde fără copaci peste mânăstirile din nordul Bucovinei niște samsari transnaționali în spate cu guvernamentali otrăvesc puțina apă cu gaze de șist ca o torță de Țebea
ULTIMUL DRUM AL LUI BADEA CÂRŢAN de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363458_a_364787]
-
mânăstirile din nordul Bucovinei niște samsari transnaționali în spate cu guvernamentali otrăvesc puțina apă cu gaze de șist ca o torță de Țebea din Gorunul lui Iancu ultimul drum al lui Badea Cârțan în opinci și costum popular pornește spre Ipotești să aprindă drumul nemuririi unui popor multimilenar și se oprește la poarta Veronicăi Miclea să întrebe de copilul unui căminar cu năframa neagră pe cap și o sticlă cu aghiazmă îi înmânează o poezie ostoit de atâta drum Badea Cârțan
ULTIMUL DRUM AL LUI BADEA CÂRŢAN de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363458_a_364787]
-
umane, de a integra cât mai perfect cu putință ritmul lor esențial într-un ritm universal sau, de a se ridica, prin particular, la puterea de adevăr a generalului. Literatura Română a avut mare noroc cu acest poet născut la Ipotești. Ritmul celui ce creează rămâne în opera sa. Un ritm devenit culoare, contur, sunet. „Numai când ritmul devine singurul și unicul mod de a exprima gândul, numai atunci există poezie. Orice operă de artă nu este decât un singur și
MARELE NOROC AL LITERATURII ROMÂNE – EMINESCU ! de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361169_a_362498]
-
școală, pleacă cu Eminescu la Viena și-l internează la sanatoriul Obersteiner de la Ober-Dobling de lângă Viena. Boala lui Eminescu pricinuiește un mare rău și tatălui său, care-i grăbește sfârșitul pe 8 februarie 1884, iar pe 7 martie 1884 la Ipotești moare și fratele său, Niculae, care s-a sinucis „prin împușcare”. La acest sanatoriu Eminescu pare a se simți mai bine. Dieta severă și tratamentul clinic, aplicat de doctori, restabilesc starea bolnavului. Acum Eminescu se interesează de lada de manuscrise
BOALA ȘI MOARTEA LUI MIHAI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/363101_a_364430]
-
a mutat în trupuri și suflete-omenești. S-a-ntipărit pe Țară umbra-i de Domn fierbinte; Natura cea valahă așa l-a proclamat! El, Eminescu, însă, era modest, cuminte, Deși al limbii noastre e veșnic Împărat! ----------------------------------------------------- *PICTURA: „Junele Eminescu în pădurea de la Ipotești!” - tablou în ulei pe pânză, de Cristian Petru Bălan Referință Bibliografică: Cristian Petru BĂLAN - REVINE EMINESCU ! / Cristian Petru Bălan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2207, Anul VII, 15 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Cristian Petru Bălan : Toate
REVINE EMINESCU ! de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368448_a_369777]
-
ramurile de salcie de la Florii, pentru tinerii noștri cu har intelectual din țară și din diaspora, pentru Miron Costin, Grigore Ureche, Ion Neculce și Titu Maiorescu și pentru Palatul Mogoșoaia, Casa Poporului și ulița copilăriei mele, pentru Ip și Trăsnea, Ipotești și Humulești, Oarba și Iernut, pentru cununile din spice de grâu de la Rusalii, pentru Petre Ispirescu și toate basmele și legendele românești, pentru Cișmigiu, Gică Petrescu, Foișorul de Foc, Mariana Nicolescu și Valea Dâmboviței, pentru năvălirile goților, hunilor, gepizilor, avarilor
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
Popovici. Distincțiile primite: Premiul Culturii romașcane, 2006, Medalia de bronz, acordată de Episcopia Romanului, 2008, Medalia de argint din partea Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, 2009; a ocupat Locul II, reportaj literar și locul I, secția proză, la Concursul „Dor de Dor”, Ipotești, 2011, 2012; Diplome de excelență pentru implicarea și sprijinirea actului cultural în mediul rural primite la Călărași și comuna Cordun, înnobilează capacitatea profesională și valoarea muncii desfășurată cu dăruire și eficiență, numelui său fiindu-i rezervat un spațiu larg, în
UN OM „DĂRUIT” – EMILIA ȚUȚUIANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368529_a_369858]
-
știa istoria, nu numai a neamului sau ci istoria universală ! Înzestrat cu o înaltă putere de recepție, vedea, simțea cum ea -istoria- pentru poporul său vechi de când « se băteau munții în capete », se zidește strâmba sub ochii săi . Născut în Ipotești, lumea satului cu oamenii săi cumsecade, cinstiți, viteji și devotați « în tăcere » patriei adevărate i-a fost cunoscută din copilărie. Mai târziu că revizor școlar și mai ales că redactor al ziarului « Timpul » după ce culesese învățătură din universitățile din Viena
DE CE NU ESTE IUBIT EMINESCU DE POLITICIENI CONTEMPORANI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363652_a_364981]
-
și de alți oameni ai condeiului din alte zone. Sunt conștient că unii colegi de-ai mei, de aici, din Galați nu privesc cu ochi buni lucrurile acestea, de faptul că eu sunt invitat la manifestări culturale naționale, la Iași, Ipotești, Botoșani, Buzău, Chișinău și alte orașe. Scriitorului Sterian Vicol i-aș pune o întrebare de genul: ,,Cât de exigent ești cu scrierile tale?” Iar răspunsul ar suna cam așa... Uneori sunt încântat de ce scriu, alteori nu prea. Dar, per total
INTERVIU CU SCRIITORUL STERIAN VICOL, ULTIMA PARTE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363685_a_365014]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > GENIUL DIN IPOTEȘTI POEZIE DE OVIDIU VASILE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Ovidiu Vasile 14 ianuarie 13:27 Geniul din Ipotești Născut parcă din cartea cu povești Idol prezent al poeziei noastre
GENIUL DIN IPOTEŞTI POEZIE DE OVIDIU VASILE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363778_a_365107]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > GENIUL DIN IPOTEȘTI POEZIE DE OVIDIU VASILE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Ovidiu Vasile 14 ianuarie 13:27 Geniul din Ipotești Născut parcă din cartea cu povești Idol prezent al poeziei noastre Eminul, geniul viu din Ipotești Culege pe Luceafăr, flori albastre De dicolo de noi iubit de-o stea Pe-ntinse ape-a cerului senin Privește către noi Măria Sa Citindu
GENIUL DIN IPOTEŞTI POEZIE DE OVIDIU VASILE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363778_a_365107]
-
Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Ovidiu Vasile 14 ianuarie 13:27 Geniul din Ipotești Născut parcă din cartea cu povești Idol prezent al poeziei noastre Eminul, geniul viu din Ipotești Culege pe Luceafăr, flori albastre De dicolo de noi iubit de-o stea Pe-ntinse ape-a cerului senin Privește către noi Măria Sa Citindu-ne din vremuri care vin Atât a mai avut, un sigur dor Și-un simplu pat
GENIUL DIN IPOTEŞTI POEZIE DE OVIDIU VASILE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363778_a_365107]
-
nu-l înstrăinăm ca pe-un străin Din inimă-i spre inimile noastre Tăcând ca piatra-n valul ce se sparge Negură-n veac sub cearcăne de astre Plutește printre sute de catarge Ovidiu Vasile - Neovisme Referință Bibliografică: Geniul din Ipotești poezie de Ovidiu Vasile / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1111, Anul IV, 15 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
GENIUL DIN IPOTEŞTI POEZIE DE OVIDIU VASILE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363778_a_365107]
-
răul lumii schimbător, Din rai în iad, blestem-descânt ... Din bine-n rău, din greu ușor ... Poetul, rar, sub legământ, Ascuns de ochii tuturor, Mai moare ... Moare ca un sfânt, Singur și trist, nemuritor ... Doina Butnaru - Poetului cel Sfânt Eminule din Ipotești, Un Sfânt al neamului ne ești, Pentru poporu-ți ai murit Și pentru limba ce-ai iubit. În casa veche-a Lui Pogor Ești așteptat cu drag și dor, Iar junimiștii te așteaptă Să vă-ntâlniti ca altădată ... La bojdeuca din Țicău
LA STEAUA CARE-A RĂSĂRIT – OMAGIU LIRIC AL PRIETENILOR ZIARULUI ŞI EDITURII NAŢIUNEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363751_a_365080]
-
populare, tapiserii și podoabe, plachete decorative și mic mobilier rustic Țesăturile și cusăturile populare ale Eleonorei Lommer din Mănăstirea Humorului, ale Ecaterinei Neamțu din Suceava sau ale Ecaterinei Hapciuc din Păltinoasa, tapiseriile și podoabele din lemn ale Petronelei Rusu din Ipotești, sau podoabele din mărgele ale Elenei Gheorghian și ale Iuliei Buraciuc diversificau gama de produse a târgului. Prezenți ca în fiecare an, sucevenii Iosif și Ștefan Csukat prezintă, cel dintâi, câteva plachete decorative care trec de granița meșteșugului înscriindu-se
TÂRGUL DE PAŞTE DE LA SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349661_a_350990]
-
tema este tratată în spirit romantic, Eminescu recomandând ca soluție a conflictului reîntoarcerea definitivă a geniului în lumea lui ideală: „iar eu în lumea mea mă simt, nemuritor și rece”. Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Ipotești, în județul Botoșani, în acel triungi, dar nu al Bermudelor, ci în triunghiul Botosanilor, din acel minunat colț al României unde a văzut lumina zilei și Nicolae Iorga, si George Enescu. Luceafărul poeziei românești a fost și prozator și jurnalist
LUCEAFĂRUL POEZIEI ROMÂNEŞTI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349007_a_350336]
-
Toate Articolele Autorului iarnă orfică (la 166 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu) cu mantia-albă, îmbrumată, coboară Orfeu peste plai, el este pruncul Limbii Române și se numește Eminescu Mihai. e iarnă pe dealuri moldave, zăpezi mari cad în Ipotești, acum se naște Emin din vise: un Făt-Frumos din povești. când luna în noapte-l văzu, lebăda se prefăcu-n sânge, luceafărul din ceruri căzu plound cu păsări flaminge. la mijloc de iarnă pe aripi de vânt, trece peste munți
IARNĂ ORFICĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1828 din 02 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349929_a_351258]
-
parcă unele după altele și se spărgeau de pereți, aruncate de un mare magician. Fiecare în acordurile acelei muzici divine își vântura memoria după scenele amintirilor trecute, după anii copilăriei, petrecuți în marea natură. Eminescu își revăzu dealurile molcome ale Ipoteștilor, codrul, văile, izvoarele, nopțile cu lună și cele fără lună când hoinărea pe la colibele prisăcarilor, zilele cu nori și zilele cu soare când colinda codrul cu izvoarele, serile fantastice de vară când stelele-i scăpărau în cale spre salcâmul tăinuitei
EMINESCU ŞI VERONICA-ULTIMA SEARĂ LA VIENA. de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347962_a_349291]
-
o sărute, s-o strângă-n brațe, dar amâna totul pentru altă dată; toate femeile lui i se păreau a fi năluci care apăreau și dispăreau din viața lui, fără posibilitatea de a le mai vedea; așa cu copila de la Ipotești, așa și cu artista din peregrinările lui cu trupele de teatru prin țară, așa și cu Elena...Poate așa se va întâmpla și cu Veronica! Ce-ar fi să-i ceară voie s-o sărute și să-i spună: „Veronica
EMINESCU ŞI VERONICA-ULTIMA SEARĂ LA VIENA. de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347962_a_349291]
-
lui natală: frumoasă Țara Moldovei... Ajunsese la Botoșani pe seară când soarele încă mai strălucea pe boltă. Merse repede la mătușa lui și lăsă cele două lădoaie cu cărți și bulendre și plecă acasă, îi era așa de dor de Ipoteștii lui din copilărie că nu mai avea răbdare să-i vadă. Găsise în gară pe Moș Țupa Chirigiul cu căruța cu care merse tot drumul până-n sat. Satul lui, acea oază de fericire a copilăriei, acum i se păru un
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]