287 matches
-
Szantay Erno era „foarte versat în materie de spionaj”, folosindu-se de „o vastă scară” de „agenți evrei maghiari, care sunt cei mai buni spioni unguri”. Ca atașat militar, loctenent-colonelul Szantay „s-a pus în legătură cu Mihalfy Adalbert zis Berci, cunoscut iredentist din Cluj și conducător al acțiunii iredentiste maghiare din capitală”, căruia îi dădea în fiecare zi prin intermediul lui Bittay, directorul Școlii reformate din str. Sfinții Voievozi nr. 50, câte „2 buletine informative privind armata română și armata germană”. Mihalfy Adalbert
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de spionaj”, folosindu-se de „o vastă scară” de „agenți evrei maghiari, care sunt cei mai buni spioni unguri”. Ca atașat militar, loctenent-colonelul Szantay „s-a pus în legătură cu Mihalfy Adalbert zis Berci, cunoscut iredentist din Cluj și conducător al acțiunii iredentiste maghiare din capitală”, căruia îi dădea în fiecare zi prin intermediul lui Bittay, directorul Școlii reformate din str. Sfinții Voievozi nr. 50, câte „2 buletine informative privind armata română și armata germană”. Mihalfy Adalbert încasa lunar „500.000 lei în pengo
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
schimburi informative și discuții ce deseori vizau relațiile româno-maghiare. În acest sens a avut loc întâlnirea lui Nagy Laszlo, ministrului maghiar, cu von Killinger din 2 august 1941, când discuțiile purtate între cei doi se referea „mai mult la propaganda iredentistă maghiară din România, care n-a încetat”. Legația ungară și-a extins relațiile în domeniul informativ și cu legațiile unor state neutre din București, pentru viitoare colaborări. Astfel, același Nagy Laszlo, fiind în vizită la Legația Turciei (17 iunie 1941
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
cancelarul Legației, i-a fost încredințat serviciul de informații economice, locotenent-colonelului Ștefan Nedev, atașatul militar, cel pe probleme militare, iar lui Todor Dobrev, care condusese serviciul Legației până acum, cel pe probleme politice. Trebuie subliniat că majoritatea membrilor filialelor organizațiilor iredentiste, ce activau pe teritoriul României, acționau și ca agenți ai ofițerilor din cadrul Legației bulgare. Cam acesta ar fi spectrul structurilor informative la nivelul anilor 1938-1944 cu care Bulgaria acționa asupra României spre a-și atinge scopurile revizioniste. Aspirațiile ei de
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
lor și de ce unități sunt păzite; hrana oamenilor și a animalelor în timp de pace, cum se procură (furnizori sau modul de procurare), ca și date de natură politică sau despre politicieni. Guvernul de la Sofia acorda o mare „importantă organizațiilor iredentiste îndeosebi celor traciene și dobrogene”, ce activau pe teritoriul Turciei și României. Așa cum preciza Serviciul Special de Informații „în cadrul acestor noi acțiuni guvernul bulgar prin departamentul Armatei și Externelor și mai ales prin Serviciul de informații al Armatei (bulgare n.n.
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Turciei și României. Așa cum preciza Serviciul Special de Informații „în cadrul acestor noi acțiuni guvernul bulgar prin departamentul Armatei și Externelor și mai ales prin Serviciul de informații al Armatei (bulgare n.n.) a luat măsuri pentru intensificarea organelor menționate cu grupările iredentiste”. Faptul prezenta interes deoarece, cu cât ne apropiem de sfârșitul anilor 30 din secolul al XX-lea, autoritățile bulgare exacerbaseră acțiunile iredentiste purtate prin comitagii în zona Cadrilaterului, concomitent cu cele de spionaj, încât sudul României, dar mai ales în
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
ales prin Serviciul de informații al Armatei (bulgare n.n.) a luat măsuri pentru intensificarea organelor menționate cu grupările iredentiste”. Faptul prezenta interes deoarece, cu cât ne apropiem de sfârșitul anilor 30 din secolul al XX-lea, autoritățile bulgare exacerbaseră acțiunile iredentiste purtate prin comitagii în zona Cadrilaterului, concomitent cu cele de spionaj, încât sudul României, dar mai ales în județele din întreaga Dobroge și chiar în București, încât practic erau infestate de agenți bulgari, la care trebuia să facă față comunitatea
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Marelui Stat Major român, monitorizau și gestionau toate aceste acțiuni informative ale bulgarilor într-un modul foarte strict și sub o foarte atentă observație, reușind să culeagă date și informații asupra întregului mecanism de spionaj bulgar, ca și asupra acțiunilor iredentiste, ale celor armate, înfăptuite de comitagii împotriva populației românești, macedoneano-române și turcești de pe teritoriul dobrogean, acțiuni vexatorii, ce aveau darul să învrăjbească și să înrăutățească în mod artificial relațiile dintre două popoare, dând satisfacție puterilor europene revizioniste și argumentare în
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
teritoriul dobrogean, acțiuni vexatorii, ce aveau darul să învrăjbească și să înrăutățească în mod artificial relațiile dintre două popoare, dând satisfacție puterilor europene revizioniste și argumentare în politica de penetrare în sud-estul Europei. Acțiunile de spionaj bulgar și de propagandă iredentistă se intensificaseră mult în anii 1938 și 1939 și datorită furnizării de fonduri, se ajunseseră la sume exorbitante. De exemplu Legația bulgară din București primise 57 de milioane leva, reprezentând 85 milioane lei românești în 1939, pe care le direcționa
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
mult în anii 1938 și 1939 și datorită furnizării de fonduri, se ajunseseră la sume exorbitante. De exemplu Legația bulgară din București primise 57 de milioane leva, reprezentând 85 milioane lei românești în 1939, pe care le direcționa spre organizațiile iredentiste ce funcționau clandestin în România, îndeosebi în Cadrilater. Pe lângă modelele clasice de culegere a informațiilor, structurile informative au trecut la aplicarea unor noi tactici. S-au dat instrucțiuni și fonduri unor agenți ca să se „profileze” pe unele culturi agricole, ca
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
dat un nume conspirativ rezidentului „CC”, devenit Atanase Chirilov, folosit în relațiile cu ceilalți membrii a VDRO-ului care spionau deja în sudul Dobrogei, în Cadrilater. De asemenea, i-a dat și o parolă pentru a recunoaște un alt emisar iredentist ce acționa în județul Caliacra. „Atanase” nu s-a lăsat nici el mai prejos: la rândul lui și-a pregătit un om de încredere, pe care l-a folosit în calitate de curier, pentru transmiterea informațiilor și primirea instrucțiunilor. Câtva timp „Atanase
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
cărui centru era la Silistra, a fost anihilată. Tot cu aceiași ocazie s-a mai intrat în posesia unor documente informative ale VDRO-ului, în județele Durostor și Caliacra, cu indicarea tuturor organizațiilor. Concomitent, a fost descoperită o altă organizație iredentistă, cu sediul în Brăila și cu o filială la Galați, care avea rolul de a forma o „punte de legătură între iredenta bulgară” din Dobrogea toată și cea din sudul Basarabiei. Alt caz din spionajul bulgar este cel al agentului
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de informații al Marelui Stat Major bulgar și aveau în sarcină culegerea de informații pe teritoriul românesc ce corespundea sectorului bulgar desemnat de localitățile Rusciuk, Șumla - Dunăre până la Șiștov” și în județul Durostor. Agenții aveau ca sarcină să organizeze acțiuni iredentiste și atentate pe teritoriul românesc. Centrul de la Varna era condus de „At. C.” și se ocupa de organizarea activității informative în județul Caliacra, dar fără a neglija activitatea iredentistă. În cursul anului 1939, mai precis după materializarea înțelegerilor sovieto-germane prin
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
și în județul Durostor. Agenții aveau ca sarcină să organizeze acțiuni iredentiste și atentate pe teritoriul românesc. Centrul de la Varna era condus de „At. C.” și se ocupa de organizarea activității informative în județul Caliacra, dar fără a neglija activitatea iredentistă. În cursul anului 1939, mai precis după materializarea înțelegerilor sovieto-germane prin Pactul Ribbentrop-Molotov, oficialitățile bulgare au impus structurilor sale de spionaj o temperare a acțiunilor informative pe teritoriul României. Pentru guvernul bulgar, susținut de cele două puteri totalitare și revizioniste
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Trianon 1, ni se pare că, pe bună dreptate, Tratatul de înțelegere, colaborare și bună vecinătate dintre România și Republica Ungară 2 poate fi considerat ca un document-reper din ansamblul relațiilor româno-ungare care au existat până acum, trecând peste politica iredentistă a Ungariei, promovată cu obstinație până la ultimele ei limite (ruperea unei părți din teritoriul românesc), din perioada dintre cele două războaie mondiale (cu obsesia bolnăvicioasă a unora care nu a dispărut nici în zilele noastre de refacere a Imperiului Sfântului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
adică cuprinde și acuzații pe care, în mod implicit, și le însușește România 8 ("normalizarea cooperării" citește-o ca pe o expresie echivalentă "salvării", prin care se insinua că România nu ar respecta drepturile minorității ungare în România, o teză iredentistă răspândită cu grijă peste tot). Este indicativ în ceea ce privește ponderea pe care o deține în Tratat problematica minorităților (două articole, din care unul se întinde pe două pagini 127 de rânduri), precum și numeroasele anexe. Documentul este uneori aluziv și poartă amprenta
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
împotriva integrității teritoriale și de a nu permite unei terțe părți să folosească teritoriul lor pentru comiterea unor asemenea activități acoperă, în mod cert, cazul statelor, dar nu și ipoteza unor grupuri (bande) paramilitare ori de teroriști constituite în scopuri iredentiste, care ar face incursiuni pe teritoriul altui stat; în condițiile în care statele răspund dacă tolerează asemenea acte de agresiune pregătite și săvârșite de pe teritoriul lor de către diverse facțiuni înarmate, această formulă nu mi se pare satisfăcător de cuprinzătoare pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
perioada anterioară era aceea de non combat, de a nu replica, oricât de abuzive erau unele acțiuni). * Făcându-se în Senat, la începutul anului 1990, o interpelare în legătură cu publicarea unei cărți (în trei volume) despre Transilvania (Istoria Transilvaniei), cu abordarea iredentistă cunoscută și care fusese coordonată de Bela Köpeczi, am fost trimis, în calitate de consilier al ministrului afacerilor externe și de purtător de cuvânt al M.A.E., să exprim punctul de vedere oficial asupra acestui incident. Ședința era condusă de Președintele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
acestui incident. Ședința era condusă de Președintele Senatului, Alexandru Bârlădeanu, iar declarația mea la interpelarea făcută a reflectat poziția pe care trebuia să o aibă România într-o problemă ca aceea care punea în discuție integritatea sa teritorială (cu caracter iredentist). În vreme ce membrii Senatului și-au exprimat în mod viu satisfacția pentru poziția M.A.E. primind cu aplauze explicațiile pe care le-am dat, pentru că era prima dată când se lua atitudinea corespunzătoare în mod oficial (senatorii de la Vatra Românească
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
sistemului financiar internațional; spionajul și alte acțiuni ostile ale unor servicii de informații, activitățile și preocupările informative ale unor actori non-statali orientate spre influențarea actului decizional, inclusiv a deciziei politice, a mass-media sau a opiniei publice; proliferarea unor manifestări radicale, iredentiste sau extremiste care pot afecta drepturile și libertățile cetățenilor, coeziunea socială sau relațiile interetnice; riscurile de sănătate publică, pandemii; degradarea mediului înconjurător, efectele dezastrelor naturale și a schimbărilor climatice. În ceea ce privește vulnerabilitățile la care se poate expune România, acestea pot fi
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
20-’30, PCdR a devenit un partid al „popoarelor respinse” (rejected people), conform formulei lui R.V. Burks, adică fără o bază teritorială, cum erau evreii, care vedeau În marxism „ideologia universală” În măsură să le asigure „o nouă identitate”, și iredentiștii din rândul minorităților naționale din provinciile istorice unite cu România la sfârșitul Primului Război Mondial. PCdR a fost o formațiune politică periferică, lipsită de aderență În rândul maselor. Unul dintre factorii care au contribuit la izolarea PCdR a fost susținerea de către organele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
orașe din Siria. A avut o bună colaborare cu redactori de emisiuni de la radioteleviziunea siriană, pe baza căreia erau prezentate frecvent filme documentare despre România și programe de muzică românească, care, într-o bună măsură, au contribuit la contracararea propagandei iredentiste, desfășurată de ambasadele altor țări socialiste acreditate la Damasc. A participat la urmărirea și îndrumarea activității cooperanților români (cca. 10.000) care lucrau la cele 8 șantiere din Siria. A ținut, din partea ambasadei, legătura cu ministerele siriene ale Culturii și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
a unor delegații parlamentare, la nivel de ministru de externe, pe linie militară și a unei delegații guvernamentale economice, menite să impulsioneze schimburile și cooperarea economică bilaterale. A desfășurat o activitate susținută de combatere a propagandei ostile României cu coloratură iredentistă și de critică în legătură cu situația copiilor instituționalizați și a cetățenilor români de etnie rromă, sens în care a determinat conducerea organizației țiganilor din Finlanda și ziariștii finlandezi, care prezentau realitățile din România în mod neobiectiv, să aibă o abordare realistă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de artă, foto-documente și de carte, turnee sportive bilaterale, gale de filme, concerte și simpozioane). Prin activități specifice (la zile naționale sau alte ocazii aniversare), a contribuit la prezentarea unor momente importante din istoria poporului român, combătând manifestările revizioniste și iredentiste. A întreținut o legătură permanentă cu cetățenii români din țările în care a fost acreditat; a acordat asistentă și protecție consulară; a acționat energic în situațiile când cetățenii români au fost arestați sau reținuți ilegal, a transmis în țară cererile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
ales cu o rezoluție mustrătoare: "Nu pot risipi banul pe care îl adun din toate părțile cu atâta trudă (...) Alteța Sa regală va fi rugată să facă mari economii..." De, alte vremuri... Cum ar fi primit mareșalul vestea întrunirilor cu iz iredentist din secuime? Ne-o sugerează reacția lui din mai 1941, când tineri din Hălmag au defilat prin comună intonând cântece ungurești: "Trebuie împușcați!" Radicală i-a fost și poziția față de speculanții care, atunci și acum, își fac de cap:"Să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]