323 matches
-
Dumnezeu este asimilată existenței sale. Forța “argumentului ontologic” este aceea de a semnifica faptul că Dumnezeu este ființa prin definiție cognoscibilă în calitate de ființă. Și totuși cum anume, existența lui Dumnezeu, într-un asemenea context de gîndire, poate deveni, rațional vorbind, irefutabilă? Critica tomistă a dovezilor existenței acestui Dumnezeu essentia este cunoscută prin întemeierea ei pe definiție pe care Sfîntul Toma o dă noțiunii de evidență. Întreaga evidență are pentru Sfîntul Toma o origine empirică. Pentru a dovedi existența lui Dumnezeu trebuie
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
iniția sau nu un r)zboi. Astfel, Kissinger l-a avertizat pe ambasadorul israelian, Dinitz, în toamna anului 1973, ,,s) nu acționeze preventiv”. Iar ambasadorul nostru, Keating, a subliniat avertismentele, spunând israelienilor c), dac) ei atac) primii, în lipsa unei dovezi irefutabile a agresiunii arabe, se vor lupta de unii singuri (Stoessinger 1976, p. 179). Statele Unite nu au fost capabile s) previn) r)zboiul dintre israelieni și arabi. Ele au ținut în frâu r)zboaiele, încurajând p)rțile c)tre o înțelegere
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
aduse Ființelor Supranaturale) nu este evident; 3) dc-abia în paleolitic târziu (Willendorf, Meierdorf, Stellmoore, Montespan etc.) se poate vorbi, "cu mai multă sL mai puțină certitudine", de sacrificii 15. Cum era de așteptat, cercetătorul este confruntat fie cu absența documentelor irefutabil fie cu opacitatea semantică a documentelor a căror autenticitate pare asigurată. "Activitate spirituală" a paleantropilor - ca, de altfel, aceea a "primitivilor" din zilele noastre - las urme fragile. Pentru a nu da decât un exemplu, se pot invoca argumentele lui Koby
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
a refuza, încă din faza tatonărilor, o funcție la care, în pofida propriilor rețineri, era probabil mai potrivit decât toți cei care se dau de ceasul morții să preia „sticla națională”. Prinși cu fofârlica, ofertanții se spală pe mâini în pofida evidențelor irefutabile. Inițial foarte reținut în comentariile privind un pretins malentendu, dl Cristea publică în Ziua (11 februarie) un text antologic: „Despre cavalerism sau unde poate duce scara unui coteț”. Într-o cancelarie politică respectabilă, această găinărie a Președinției s-ar fi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
până și dureri de acest fel. Țigaretele, armaghedoanele, cooperativele jucate pe degete de nași și corleoni consolidează dinastii ale corupției. Răzvan Temeșan e mai liber decât pasărea cerului, iar Bancorex-ul devine un simplu „episod al tranziției”. Confruntat cu evidențe irefutabile despre conflictele de interes de care nu s-a sinchisit dl Văcăroiu, premierul nu găsește altă replică decât: „Lăsați, Văcăroiu a muncit mult în țara asta”. Potrivit unei asemenea logici „anti-corupție”, trebuie amintit că s-a muncit mult și la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
că uită să adauge tocmai esențialul - a recunoscut public abia după ce dosarul său a fost scăpat „din greșeală” pe piață de „monstruoasa instiuție” pentru care a lucrat. Îi asigur pe dl Stănescu și pe admiratorii Domniei sale că, de apar probe irefutabile în legătură cu acuzațiile care i se aduc astăzi dlui Voiculescu, voi fi primul care își va scoate pălăria în fața directorului de la Ziua și îl voi arăta cu degetul pe dl Voiculescu așa cum nu a fost încă nimeni capabil să o facă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
avea să pună în practică această strategie, iar pentru o vreme „unitatea aparentă a universului intelectual iranian” avea să fie salvgardată. Totuși, sunt ani buni de când eșecul islamului politic și criza acută a însuși conceptului de „stat islamic” constituie evidențe irefutabile. Dispariția lui Khomeyni, în 1989, falimentul economic, incapacitatea de a câștiga războiul cu Irakul, explozia demografică s-au impletit cu un dezastru extern neașteptat pentru suporterii ideilor lansate de Al-e Ahmed și Shariati, amândoi simpatizanți ai stângii - prăbușirea comunismului. Semnele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
anglo-saxon”. Deși aici se supraliciteaz... (întrucât cele mai performante economii sunt cele scandinave, care practic... „modelul social european” adaptat noilor circumstanțe), punctul de vedere britanic are un temei. Dar nu v...d cum guvernul de la Londra poate respinge cu argumente irefutabile o discuție pe tema rabatului. În opinia mea, Marea Britanie trebuie s... foloseasc... mandatul s...u de președinte al Consiliului Uniunii pentru a încerca realizarea unui compromis privind bugetul. În continuare, reforma PAC este justificat..., dar nu este urgent...; f...r
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
dat discursului pronunțat de Sir Edward Grey, la 3 august 1914, în Camera Comunelor un interes deosebit de actualitate. Reproducem mai jos pasajele cele mai edificatoare. Ele coroborează în toate punctele aprecierile fostului ambasador al Germaniei și dovedesc, de o manieră irefutabilă, faptul că, în zilele critice ale lunii iulie 1914, Sir Edward Grey a făcut într-adevăr eforturi disperate în vederea menținerii păcii. ...Permiteți-mi ca mai întâi să vă spun, foarte pe scurt, că noi am lucrat continuu într-un spirit
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
Cu toate acestea, părinții ne-au luat unul, pe care l-am botezat Astra și pe care, după câteva luni, a trebuit să-l dăm doamnei Bugnariu, directoarea școlii unde lucra mama. Argumentul, care ne-a silit să cedăm, era irefutabil: școala dispunea de o curte uriașă. Când, după un interval inexplicabil de mare, Jeni și cu mine ne-am dus (în vizită, sau ca s-o luăm acasă pe mama?) la acea școală, am avut surpriza și fericirea de a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Dinu Rachieru nu acceptă (de neconceput, de altfel) că "Eminescu, satisfăcând complexele noastre identitare într-o istorie opresivă și o literatură defazată, poate fi acceptat ca mare poet fără a mai fi citit!", și cată a-i discredita (cu argumente irefutabile) pe "junii de azi" care sunt "prea convinși că literatura începe cu ei", tratând poezia eminesciană ca "datată și neinteresantă" ("un mit edulcorat, rozaliu, genialoid", după expresia Ruxandei Cesereanu). Exegetul nu angajează un război cu acești lideri de opinie ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
au aplecat asupra lor au crezut, pe bună dreptate de altfel, că au de-a face cu un șansonetist, e adevărat, de rafinament și de aleasă calitate. Eugen Simion se radicalizează net față de o asemenea prezentare și cată, cu argumente irefutabile, a-și manifesta "dorința de a cântări estetic creațiile omului total al culturii românești", nu propunând un Eminescu nou (Un nou Eminescu a apărut, a exclamat N. Iorga după ce a luat act de tezaurul aflat în manuscrisele pe care Maiorescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Dârlii, dârla, Cum se uită la femei Dârlii, dârla, și fomeile la ei, Dârlii, dârla, Să vadă ce joacă-n ei, Dârlii, dârla. Asta se cheamă, vezi bine, În graiul nostru ciobănesc, a avea dănănaia „de potecă“, dovada, aș zice, irefutabilă a virili tăți lor noastre, a „părților noastre capitale“, cum le spune Stendhal și de care vechii egipteni se țineau strâns În clipa solemnă a jurământului. Sau, dacă voiți, rețeta aplicată frumoasei mele proprietărese de acum treizeci de ani, văduvă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
e mai bine. Crezi că are vreun rost? Întrebă nemulțumit ministerialul. — Nu cred nimic până nu văd. Eu sunt adeptul Sfântului Apostol Toma, se Închină cu falsă smerenie starețul. Cavalere, recunoaște că grație incredulității Sfântului Toma avem una dintre dovezile irefutabile ale Învierii Domnului nostru Iisus Hristos. În concluzie, cel mai sănătos este să Întrebi până ce afli ce vrei să știi și să nu crezi nimic până nu te convingi. și eu vreau să știu ce caută nefericitul acesta În pădure
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
victimei ispășitoare și pentru ce acest adevăr permite deconstruirea tuturor textelor culturale, fără nicio excepție". Dacă ne gândim cu multă atenție, adevărul istoric, cu toate cele petrecute de la începutul lumii (sacrificii, ruguri, masacre, inchiziție, războaie apărând chipurile cauze și canoane irefutabile, dominația celui puternic asupra celui slab etc.), se apropie mult de realitatea acestor cercetări și demonstrații. Cum mai pot fi justificate marile mituri ale violenței? Și parcă ne dăm seama și mai bine de lucrurile privite din perspectiva umanității, dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
să-l distribuie pentru conștientizarea populației (dar l-au ținut secret). Pot spune că, într-o anumită măsură, discuțiile au avut, ca nivel, o ținută academică, elevată (doctrină, teze etc.). Dar unele teze susținute ex cathedra, cu aplomb, nu erau irefutabile, chiar dacă constituiau puncte de vedere ale Comitetului sau ale membrilor acestuia. Astfel, opinia Comitetului în ceea ce privește valoarea și importanța egală a celor două Pacte era valabilă până la un punct, pentru că dreptul la viață este în primejdie mai ales când ființa umană
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Pilat din Pont, Andrei etc. Cititorul va găsi de unul singur contraargumente sănătoase la toate explicațiile lui De Boer. Cele mai fragile sunt punctele 2, 4 și 7, dar nici celelalte nu se țin foarte bine În chingile unei logici irefutabile. Încercarea de a-l identifica pe „ucenicul iubit” cu Maria Magdalena, eșuată la nivel științific, exegetic, va deveni realitate În ficțiunea lui Dan Brown. Din păcate, Dan Brown nu se pretinde doar un romancier, ci istoricul providențial care posedă cifrul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
sărbătoarea nu este mai puțin Îndreptățită”. Or, această Tradiție poartă, În cazul de față, un nume: Protoevanghelia lui Iacob. Două episoade sunt citate de Clement Alexandrinul (Stromate VII,93,7) și de Origen (Comentariul la Matei X,7), ca dovezi irefutabile Împotriva celor care negau fecioria Mariei. Pentru alexandrinii noștri așadar, Protoevanghelia reprezenta o garanție indiscutabilă de ordin istoric. Titlul sub care este cunoscută astăzi apocrifa se datorează unei greșeli de Înțelegere a rolului acesteia În Biserică. Primul traducător În latină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
și puțină morală Aș Încheia scurtul jurnal istroico-teologic de mai sus cu o paralelă Între „grupul de la Fourvière” și ortodoxul Stăniloae. Pentru Stăniloae, Părinții canonizați de Biserica ortodoxă reprezintă Încarnări ale Perfecțiunii, „nemuritori”, după propriile sale cuvinte, maeștri absoluți și irefutabili. Tot ce trebuie să facem e să trăim În conformitate cu scrierile lor, să-i urmăm à la lettre, să-i imităm fără crâcnire. Firește, nici nu se pune problema reabilitării unor „eretici” ori „semieretici”, precum Origen, marele chouchou al lui De
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
recunoașterea sacralității Septuagintei. Chiar și azi, de pildă, În Grecia, traducerea Septuagintei În neogreacă trebuie aprobată de Sinodul Greciei și de Patriarhul ecumenic. Grecii citesc și azi Septuaginta În biserică. Septuaginta are, pentru ei, valoarea unui text perfect autonom, sacru, irefutabil și intangibil. Orice traducere nesupravegheată riscă să fie o profanare. SM: Atât traducerea românească, cât și introducerile la diferitele cărți ale Pentateuhului redau diferența de stil atestată de textul grec. Literalitatea atribuită traducătorului Deuteronomului nu poate fi comparată cu traducerea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
cheamă măiestrie literară; care, la urma-urmelor, nu e decât o formă mai Înaltă a sincerității! Și, În acest caz, autorul de care vorbim, ajuns la maturitatea artei sale, exprimându-se „pe sine”, exprimă ceea ce am putea numi „esențe”, adevăruri umane irefutabile și, nu rareori, eterne. O altă „sinceritate” care Îi depășește propria voință și intenție, În cazul că ar fi vrut să se exprime doar pe sine. Dar autorul adevărat, cel pe care-l numim „mare”, nu mai poate pur și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
nu avea suficiente instrumente să o explice.) O altă critică adusă teoriei neoclasice afirmă că maximizarea profitului nu constituie motivația principală a întreprinzătorului. Cercetările statistice întreprinse pe eșantioane de întreprinzători nu au reușit nici să respingă, dar nici să valideze irefutabil această critică. Pentru aceasta ar trebui demonstrat că, aflându-se în fața mai multor alternative decizionale, întreprinzătorul nu o alege în mod neapărat pe cea care îi aduce profitul cel mai mare. În general însă, criticii principiului de maximizare a profitului
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
decât chiar maestrul Ludovic L.! Cum au putut să uite acest lucru?! Marele avocat a răsturnat din nou toate aparențele cu logica sa de fier. Citând din Seneca, Sfântul Augustin și Borak cel Bătrân, Ludovic L. a venit cu argumente irefutabile din înțelepciunea acelor mari gânditori, înțelepciune pe care nimeni n-o poate pune la îndoială. Și, ca să fie și mai convingător, a așezat pe masa onorabilului judecător Profesor Universitar Emerit Academician Dr. Dr. h. C. Julius Zimberlan și texte din
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
folclor: <Drag mi-e cîntecul și jocul> (1972); <Jocuri populare de pe valea Tutovei> (1975) etc. Un album <Vaslui - 600; două de muzică și una de economie agrară (<Podgorii și vinuri din județul Vaslui>)”. A urmat explicația celor care, iremediabil și irefutabil, i-au căzut cu tronc: „După opinia noastră, cele mai valoroase lucrări, care s-au impus prin bogăția informațiilor, prin modul de redactare, corectitudinea interpretării ori mesaj, bine primite de către cititori, care și-au adus o contribuție Însemnată la ridicarea
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
critica, ci cu intenția de a termina pe cineva în ochii cui contează și are putere (partidul, în comunism, publicul, în democrație), răspândind informații despre fapte care crezi că sunt adevărate sau pretinzi că sunt adevărate, fără să ai dovezi irefutabile. Informațiile, în cazul nostru, trebuie să fie din categoria „trecut securisto-comunist dubios”. Există o plăcere supremă în turnarea pe față a inamicilor, competitorilor sau a rivalilor în condiții de democrație. Ea se numește adesea „dezvăluire” sau „demascare”. Nu vreau să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]