743 matches
-
și viziunii sale antropomorfice (inspirat de procedeul metamorfozelor ovidiene), obține maximum de efecte estetice. Emblematist hesiodic al peisajului românesc, Mihai Moșandrei este un poet epic al unor cugetări și motive baroce: mărire și decădere, unde sunt zăpezile de altădată, cursa ireparabilă a timpului, cu referință specială la ritualuri ale unei societăți românești din care provenea și al cărei nobil beletrist a fost. Fraza lui are vraja unui descântec de abolire a timpului și spațiului. Deshumării și revizitării trecutului, solipsismului agravat de
O restituire by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10961_a_12286]
-
ar face mândru pe de Sade, degenerează într-unul pasional din cauza partenerului. De ce? Păi, estetica s-a ruinat, egal cu - iar adopt perspectiva protagonistei, doar lungmetrajul e un studiu de personaj - actul a fost doar un viol banal, o pată ireparabilă pe onoarea pianistei ce o împinge la actul suprem masochist, care, pentru maximumul de umilință, trebuie săvârșit în spațiul public. Ironia, căreia, în contextul de față, nu poți să îi aplici altă etichetă decât cea postmodernistă, constă în raționalismul protagonistei
Trilogie de psihologie by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11039_a_12364]
-
în trecut și în prezent... aici, pe pământ și, dincolo, în lumea neștiută unde gândul ei îl urmează pe cel regretat dar... fără a ști nimic concret așa că, cerul și pământul sunt mistere deopotrivă . Planete, ruleta vieții, cosmosul, pământul, pierderea ireparabilă a cuiva drag, iată o lume diversă, misterioasă și tragică, în spațiul unui poem. Vara, personaj fierbinte, cu lumina sa, unește un gând singular, cu o imaginară reîntâlnire. Deși această poezie este relativ simplă, pământească, e foarte emoțională, folosind motivul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
izbuti ale unor oameni care-au dat, fiecare la rîndul lui, cu capul în zid. Sau, mai bine spus, cu oiștea-n gard. Pe urmă, cea de-a doua jumătate e chiar o poveste despre eșec. Despre eșecul final și ireparabil. Mai este timp pentru literatură? , Am să-ți spun altădată povestea Iosefinei". Care este, domnule Mircea Horia Simionescu, povestea Iosefinei? Iosefina? Nu-mi mai amintesc de Iosefina... Da, unul din personajele mele, Clementina, există, trăiește, bineînțeles că are alt nume
Mircea Horia Simionescu: "... Și v-am spus o mare minciună" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10868_a_12193]
-
circumscrie), reclamînd o contrapondere pe planul subiectului, așadar în creația produsă de acesta. Aci e angajată în înalt grad conștiența, provocată nemijlocit și reacționînd prin elaborarea unei strategii. Poetul își compune un discurs apt a-i legitima simțămîntul intim, al ireparabilei rupturi cu lumea, delegîndu-se în simboluri, în coerența unor imagini polisemnificative care captează degringolada ambianței ce i-a fost hărăzită precum și umbra acesteia, adică propriul său dezgust. Simbolul central al unui asemenea raport negativ ne e oferit de ,statuia care
Nedreptățitul Abăluță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10784_a_12109]
-
energie, unii pot avea senzația că nu mai pot trăi, că se apropie de moarte. Deci au... un DOR! Dorul se poate „trata" pe termen scurt, prin revenirea la starea inițială, dar nu întotdeauna este posibil. Uneori, când se instalează ireparabilul, DOR-ul devine stare de doliu! Starea de DOR, pe termen lung, se poate transforma uneori în OBSESIE punând în pericol starea psihică a persoanei în cauză și nu este de loc o situație de tratat în glumă. Obsesia, este
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
câteva imagini mute care mi s-au zgâriat aseară pe retină au înfipt, dragă Horia, un pumnal veninos în creierul meu inocent. Au înfipt în creierul meu... adevărul. Iar adevărul, dragul meu, este că această țară este pierdută definitiv, iremediabil, ireparabil și ire... HORIA Și irefutabil, dragă Gabriel, știu. Irefutabil, inextricabil, inexpungnabil și indimenticabil. Veracitatea spuselor tale mă terifiază. Am întrezărit și eu astfel de imagini, într-un hebdomadar din acela colorat, odată, când așteptam să acced pe scaunul stomatologului. GABRIEL
Carnea roz a sufletului lui Gabriel şi zgâlţâirile fiinţei lui Horia by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19420_a_20745]
-
va afla că puternica agenție americană este ținută ostatică într-o adevărată „fortăreață digitală“. Vinovat este un virus care, dacă nu va fi anihilat la timp, riscă să distrugă buna fucționare a tuturor computerelor administrației americane și să producă pagube ireparabile. Dan Brown: Fortăreața digitală. Editura Rao, București, 2005. Preț: 349 000 lei. Afirmare și respingere Hazel Motes este urmărit permanent de imaginea mamei sale și de educația religioasă primită în familie. Personajul principal trece printr-o serie de stări sufletești
Agenda2005-08-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283418_a_284747]
-
astfel de concluzii nu trebuia permisă cu nici un preț. Și știi de ce? Pentru că e adevărată! Adevărul ei constituie Însă un secret păzit cu strășnicie de mii de ani, pentru că divulgarea lui ar fi atras și poate atrage asupra lumii consecințe ireparabile. Mai direct spus, ar fi echivalat cu un act suicidar la scară planetară. În Centru se purtaseră până În ultima clipă discuții contradictorii: a intuit sau nu profesorul Adam Adam mecanismul pseudoaccidentelor care tulbură periodic cursul istoriei? Deși majoritatea membrilor Consiliului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
se obișnuise, dar șeful grupului i-a explicat că ideea schimbării Îi aparținea lui Aristotel și era menită să evite apariția de suspiciuni privitoare la parcurgerea repetată de către aceiași oameni a traseului dintre Grecia și Babilon și producerea unei nenorociri ireparabile. Mai cu seamă acum, când lucrarea depășise stadiul tatonărilor și Încercărilor, tinzând spre finalizare. Mulțumit de Înfățișarea Codului, care se apropia de forma definitivă, Alexandru a organizat În aceeași seară un banchet in timpul căruia a Închinat sibilinic pentru gloria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
agresor sau să caute să ajungă la butoi ca să împiedice scurgerea prețiosului lichid - dar Gacel Sayah nici măcar nu-i luă în seamă, atent doar să-și continue acțiunea distructivă, până când, în sfârșit, se declară mulțumit, convins că făcuse un rău ireparabil. Abia atunci se ridică în picioare și începu să alerge cu pași cadențați în direcția opusă celei din care venise. Patru mercenari se luară după el. Erau oameni voinici și bine antrenați, cărora furia și frustrarea părea să le fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
răzbunător e soarta pe care o are al treilea și ultimul său memoriu către Academia din Paris. Poisson, însărcinat cu cercetarea memoriului, îl înapoiază după patru luni lui Galois, cu mențiunea neinteligibil. În sfârșit, la 9 mai 1831, se întîmplă ireparabilul. Galois apare oficialității ca inamic personal al regelui și se dezlănțuie împotriva lui acel șir de persecuții care, până la urmă, trebuie să-l răpună. Astfel, la banchetul dat de republicani în acea zi, la restaurantul "Culesul viilor din Burgundia", în
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
dintr-un egocetrism feroce. Ah! Lepădarea de sine! Grea hotărâre, nu-i așa? Nu putem accepta pe aproapele nostru, să-l apreciem ca ceva mai presus decât noi! Sau nici măcar la egalitate! Și atunci unii se miră că apar conflicte ireparabile, când nici dintr-o parte nici din alta nu există dragoste, respect, putere de sacrificiu, iertare. Comparație! Mereu trăim, comparându-ne cu alții... Să fim ca și cutare, de ce numai el poate!? Cine este el sa facă cutare lucru? Se
DESPRE COMPARAŢIE ŞI COMPETIŢIE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364318_a_365647]
-
și cum a cântat Gică Petrescu, nu cântă nimeni! Dacă dispare în norul modei un cântec de azi, nu-i nimic, renaște alt cântec, proaspăt, încărcat cu energia altui țipăt. Dar dacă se pierd cântecele lui Gică Petrescu, pierderea este ireparabilă. Odată cu dispariția ultimului lampagiu al mahalalelor a venit în locul său romanticul ce-a ținut felinarele bulevardelor și cârciumelor aprinse până la sfârșitul veacului. Era Gică Petrescu! El a rechemat atâtea iubiri, a trezit nostalgii, fiori, suspine, doruri de chef, uitarea din
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
gri,/ Pe cruce să mor-apocaliptică zi.../ Eu trebuie să mor, trăind printre vii.” În „Baladă”, poezie ce amintește de simbolismul versurilor lui Bacovia, elanul sufletesc al poetei este „temperat” de multitudinea instanțelor memorative ce rezultă din sugerarea ideii de curgere ireparabilă a timpului. Este interesantă evocarea timpului pământesc, finit, în care autoarea înregistrează pasiv anumite stări de conștiință predominate de afect. Poemul se detașează tocmai prin talentul cu care poeta reușește să comunice emoția. “Frunzele plouă/ în cadența timpului/ se aștern
PERPENDICULARA PE UN COLT DE NEMURIRE DE ADINA SAS-SIMONIAK de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 160 din 09 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367183_a_368512]
-
îmbată, mama, Valeria, trăiește undeva, la limita dintre demență și normalitate. Dintre atâția prunci, se detașează două figuri, Ana, fiica mai mare și Vlad, imediat următor că vârsta, de care ea are grijă. Destinele lor se despart de îndată ce se produce ireparabilul: Valeria este ucisă de soț, iar odraslele iau drumul orfelinatelor. Și astfel, începe cu adevarat, tragedia. Casă de copii unde nimerește Vlad, un băiețel cu o sensibilitate exacerbata, îi oferă un mediu complet ostil. Personaje precum Doroftei sau Miron Gură
UN ROMAN AL IUBIRII DE DUMNEZEU SI DE APROAPELE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367211_a_368540]
-
între viața personală și cea socială. Cine amestecă aceste două noțiuni în relațiile interumane poate genera multă discordie și nefericire în jurul lor. Personal, am înconjurat întotdeauna astfel de indivizi, deoarece mi-au adus și așa multe prejudicii... și unele sunt ireparabile. Mi-a fost milă de ei, cât de nefericiți pot fi de au satisfacție când alții sunt nefericiți și „la pământ". Dumnezeu să îi cerceteze și să-i aducă la valorile cu adevărat veșnice de la care au făcut un rabat
DESPRE FERICIRE ŞI BUCURIE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363702_a_365031]
-
frumos, să asculte și să dăruiască mai departe ceea ce numim, atât de superficiali, neatenți și grăbiți, Splendoarea și Tragedia Ființei. Dumnezeu uită mereu pe raft ceva, drumul vieții fiind în acest ultim volum al său, unul al patimilor dintr-o ”ireparabilă trecere”. Are bucurii puține, comparativ cu nostalgiile care-i sunt nenumărate: S-au risipit iubirile pe rând/Plecate-n țara cu astrale orhidee,/ Le mai păstrăm în lacrimă și gând/ Când rătăcim pe Calea Lactee” (Ploi la malul mării) Între genetic
VASILE BURLUI-UN AUTOR PRECUM ORACOLUL:VORBEŞTE DOAR CÂND ARE CEVA DE SPUS de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349550_a_350879]
-
erijau însă ca singurii păstrători și continuatori ai credinței pe pământul lui Israel, robia Babiloniană înfăptuită de Nabucodonosor suprimând cumva legitimitatea exercitării cultului de către cei reîntorși din exil. Ruptura dintre cele două civilizații separate de vitregiile timpurilor a devenit astfel ireparabilă și ireconciliabilă din punctul de vedere al ambelor tabere. Samaritenii s-au izolat, iar iudeii i-au respins în totalitate din cauza pervertirii cultului cu elemente aduse de străinii colonizați. Primii au zidit un templu pe muntele Garizim în orașul Shchem
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349543_a_350872]
-
incontrolabilă, într-un licăr de nebunie pe care, poate, l-au avut și Leroux, și de Villeneuve, și Rimbaud, și Sheridan le Fanu, am comis cel mai dement gest pe care l-aș fi putut comite, și totodată și unul ireparabil. Mi-am procurat, de la un laborator, o doză de acid sulfuric pe care mi-am turnat-o pe față. Atât cât să nu mă distrugă complet, dar suficient cât să mă lase desfigurat. * Un fapt. O alegere. Un pariu care
GUSTUL ÎNVENINAT AL INVIDIEI de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/350232_a_351561]
-
Cum zici tu, Louise, tu ești experta, îi răspunse cu un surâs... Acum știau, amândoi, că totul se poate termina cu bine când conștiința ne determină să regretăm cu adevărat greșelile (potențiale sau comise). Totul este să știm să evităm ireparabilul. Foto: By VitVit - Own work, CC BY-SA 3.0, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=20308649 Referință Bibliografică: MICUȚA LOUISE ȘI PALATUL MIRACOLELOR / Mihai Iunian Gîndu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2078, Anul VI, 08 septembrie
MICUŢA LOUISE ŞI PALATUL MIRACOLELOR de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350216_a_351545]
-
au trecut, ținuturile magice au înflorit - dar, într-o bună zi, prințul Ter a cunoscut-o pe frumoasa Vana, de care s-a îndrăgostit imediat. Își călcă legământul față de Zala și îi propuse Vanei să-i devină soție. Și astfel ireparabilul s-a produs. Când a aflat vestea, tânăra prințesă Zala a vărsat lacrimi amare, apoi s-a închis în sine și nu a mai dorit să vorbească cu nimeni. Nopțile se zguduia de plâns și uda cearceafurile cu lacrimile sale
LEGENDA PRINŢESEI ZALA de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350220_a_351549]
-
orice alt comentariu. La scurt timp Babău a revenit. „A zis șeful tău că ești o muhaia ! ” Luat prin surprindere, Albert a scăpat o altă expresie la adresa șefului. La următoarea interpelare a reușit să se abțină. Era prea târziu ; răul ireparabil se produsese. Deși niciunul nu purta ranchiună celuilalt, fiecare, în prezența celuilalt devenea încordat. Nu a avut înțelepciunea să-i ceară iertare șefului, așa cum s-ar fi cuvenit. A avut șansa ca, la revenire, să fie repartizat într-un alt
XX. ECOU RĂTĂCIT (IȚE PESTRIȚE ȘI UN FIR ROȘU) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365365_a_366694]
-
România s-a pronunțat și, după enumerarea celor ce fac parte din comunitatea științifică și se opun proiectului, continuă: implementarea proiectului va duce la dispariția în cvasitotalitate a resurselor valoroase, a patrimoniului cultural și natural al sitului Roșia Montană, afectând ireparabil mediul”. Așa va fi. Am citit multe dintre argumentele comunității științifice din România și m-au convins prin demonstrațiile lor științifice de consecințele dezastruoase ale proiectului RMGC (Roșia Montană Gold Corporation) și observ cum se izbesc nu atât de limitarea
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (8) – DIN NOU LA ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365141_a_366470]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > FUGIT IREPARABILE TEMPUS Autor: Aurel Conțu Publicat în: Ediția nr. 2338 din 26 mai 2017 Toate Articolele Autorului impactul cu viața te-aruncă-napoi ( faimoasa de-acum E=mc² își spune cuvântul! ) reculul acesta este ca o ieșire bizară din timp fizica bătrânului Kepler
FUGIT IREPARABILE TEMPUS de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/366436_a_367765]