216 matches
-
multe locuri deodată, făcând inutilă orice sforțare de apărare. De la un timp, Carol începu să pună prin colțurile încăperii tăvi mari de aramă cu cărbuni aprinși, pe care presăra pucioasă. Camera se umplea de un fum greu și înecăcios, făcând irespirabil aerul și așa înfierbântat de dogoarea de peste zi. E drept că țânțarii cedau, plecând în căutarea altor locuri, unde puteau lua masa mai în voie, dar prețul cu care era obținută această victorie era exagerat. Filip ar fi optat fericit
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
multe locuri deodată, făcând inutilă orice sforțare de apărare. De la un timp, Carol începu să pună prin colțurile încăperii tăvi mari de aramă cu cărbuni aprinși, pe care presăra pucioasă. Camera se umplea de un fum greu și înecăcios, făcând irespirabil aerul și așa înfierbântat de dogoarea de peste zi. E drept că țânțarii cedau, plecând în căutarea altor locuri, unde puteau lua masa mai în voie, dar prețul cu care era obținută această victorie era exagerat. Filip ar fi optat fericit
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
ușurința cu care trec majoritatea colegilor mei peste apostrofări și eșecuri mă uimesc! Eu mă blochez și nu mai pot rosti nici un cuvânt, îmi înnod degetele, brațele deodată sunt lungi și nu le găsesc locul, iar aerul devine greu, cremos, irespirabil. În acele momente aș vrea să pot să fiu ca ei, dar ceva din mine adânc înrădăcinat în inimă și minte, nu mă lasă. Nu plâng! „Un bărbat adevărat nu plânge!”, îmi sună în urechi cuvintele tatălui meu, de când eram
“Ah, aceşti adolescenţi”. In: ANTOLOGIE:poezie by Denis David Damşa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_673]
-
o amintea, n-avea putere să se interpună Între ei. Pălărierul nu era decît un bufon, un mîrlan răutăcios și ranchiunos a cărui complicitate o considera ca și făcută. S-a hotărît să-l smulgă pe Julián din acea lume irespirabilă a mediocrității și sărăciei, spre a-i deschide porțile paradisului său financiar. Avea să fie educat la colegiul San Gabriel, să se bucure de toate privilegiile clasei sale și să se inițieze pe drumurile pe care taică-său le alesese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
tablou devine stăpânul Ordinului Cuceritorilor. Dar parcă totul era un vis. Primul Cuceritor se prăbuși pe podea și Încercă să se târască spre Ștefănel, dar aerul era prea greu și prea rece, era un aer de dincolo de lumi, un aer irespirabil. Era Vidul. Puterea supremă a energiei În lumea de la capătul lumii. Nucleul cosmosului. Punctul dintre sfârșit și Început. Non-existența. Sub apăsarea universului nevăzut, Cuceritorul se lipi de podea, horcăi neputincios și rămase inert, ca o mare gânganie strivită, ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
lui, îl trimite sè mai facè o turè prin zonè, Ce sè scriu?! Sunt vinovat pur și simplu! Ceea ce se simte în atmosferă încèperii strâmte a sediului de poliție, nu sunt nici substanțe chimice, nici molecule încinse de aer greu, irespirabil, ci e mirosul vinovèției lui Matei, e mirosul complotului mateian împotriva societèții, Vè previn! Sunt cu degetul pe butonul nuclear! Declanșez era rèzboiului atomic mateian! Și apoi voi fugi în America! Ce sè scriu, domnule plutonier major? îl întreb pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
supere nimeni. — O să vă șocheze câte am auzit despre ea de la lume străină care a cunoscut-o de aproape. -- Lasă, lasă! Despre morți numai de bine. Stăteam acolo și gâfâiam, ca un câine lățos, pentru că, de la 6 dimineața, Bucureștiul era irespirabil. Mă Întreb cum o fi la Frankfurt, dacă la Otopeni, sub ciuperca de sticlă a aeroportului, e așa zăpușeală! Atâta că Dincolo pot să aibă aer condiționat peste tot, dar Gimmi, care ai lui sunt toată ziua afară, Gimmi zice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
harță, să se elibereze și să fugă cât mai departe, ascunzându-se în blugii negri soioși și hărtăniți și-n cămașa cărămizie antijeg, care flutura pe el ca pe o sperietoare de ciori. Statura lui atletică, întrucâtva, emana o duhoare irespirabilă, de ocnă, și căpățâna rasă, colțuroasă, și obrazul supt, cenușiu, ciugulit de vărsat, îl fac pe celălalt să clipească des, frământându-și pumnii în buzunarele adânci. Ai zice că-i e frică, deh, lui Rafael parcă nu i-ar veni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
sale, să se Înconjoare de ziduri de piatră și de teamă, acesta pare să fi fost visul nebunesc al lui Hasan Sabbah. Dar acest vid Începe să-l Înăbușe. Regii cei mai puternici au nebuni sau tovarăși veseli ca să ușureze irespirabila rigoare care-i Învăluie. Bărbatul cu ochii bulbucați este cu desăvârșire singur, zidit În fortăreața sa, Închis În casa sa, Închis În sine Însuși. Nimeni căruia să-i vorbească, nimic altceva decât supuși docili, slugi mute, adepți fascinați. Dintre toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
luai parte la fabricarea istoriei. Unii stăteau în fața televizoarelor îndopându-se cu carnea pe care o visaseră de când erau copii, apoi își sorbeau cafeaua și fumau țigările Kent pe care le cumpăraseră ani de zile pe sub mână. Când aerul devenea irespirabil de la fumul de țigară și de la gazele provocate de carnea tocată, nevasta gâfâia de pe fotoliu: bărbate, hai să ieșim puțin până se aerisește. Facem nițică istorie și ne întoarcem la 18.30, când începe serialu’. Mă plasasem în spatele unui bărbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Aruncă, Bossule!!! Chibritul aprins de Poet zboară fulgerător, întersectând în văzduh jerba prelungită a jetului lichid de alcool rafinat, proiectată cu boltă, cu o dibăcie haiducească, pe care i-o dă lui Vierme numai frica morții, moment în care aerul irespirabil, îmbâcsit de miasmele acumulate de hidrocarburi, din jurul și de deasupra haitei asmuțite se aprinde, ca amorsat de explozia unui proiectil trasor, cu napalm! Îngerul bate puternic din aripi, absorbind în întregime deflagrația. Încă o bătaie profundă și răcoroasă și scena
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
de carbon liber. Mai este și metan și amoniac, o parte din acest din urmă existând în stare înghețată... e frig afară. Voi studia acum originea constituenților, dar nu mă aștept la vreo surpriză majoră. Totul pare extrem de banal și irespirabil. ― Presiunea? ― Zece din patru pe centimetru pătrat. N-ar fi o problemă, numai dacă vântul nu se va înteți. ― Iar despre umiditate? întrebă Kane, care-și luase gândul de la oază. ― Nouăzeci și opt dublu P. Nu miroase prea bine, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
trei centimetri. Lichidul a încetat penetrarea. Dedesubt, Parker se întoarse spre Ripley. ― Vezi ceva? Își continuară verificarea. Sub ei se afla un mic culoar de serviciu și, dincolo, coca interioară a lui Nostromo. După aceea... nu mai era decât atmosfera irespirabilă a unei planete necunoscute. ― Nimic, răspunse ea în cele din urmă. Rămâi aici cu ochii-n patru. Mă duc să văd ce se-ntâmplă sus. Se răsuci pe călcâie și făcu drumul invers către scara superioară. Ea îi găsi pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
circulat într-un vagon de marfă până la Ploiești și, sub amenințarea cu arma, o brută de soldat i-a silit să se așeze pe jos, chiar în băligarul de cai, oameni de bună condiție amestecați cu lume proastă, un aer irespirabil, o beznă perfectă, teamă de păduchi, de râie, de ce ai fi putut să iei atingându-te de toți nespălații. Apoi, o noapte întreagă în gara din Ploiești, neavând nici măcar o bancă pe care să te așezi. La venirea trenului o
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
îngăduie ca umerii și capul celor așezați pe bancă să iasă la suprafață. Temperatura apei, diferind de la o „oală“ la alta, este considerabil mai ridicată decât cea a bazinelor, iar pe vreme rece atmosfera din adâncime e densă și aproape irespirabilă din pricina aburilor. Ruby se uita peste marginea „oalei“, dar nu-și putea vedea eroul. În timp ce fierbeau la o temperatură de 45° Celsius, John Robert îi vorbea pe vocea lui aspră și fermă prietenului său William Eastcote (Bill Șopârla): — Slavă Domnului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
având, în cazul unei căderi, perspectiva prăpastiei cu fundul de beton, adâncă de peste opt metri. Tom rămase locului, gâfâind îngrozitor. Avea senzația că se găsea de foarte multă vreme în puțul acela lugubru, șuierător și scăpărător iluminat. Căldura umedă, tropicală, irespirabilă, se propaga în valuri de aer pârjolitor, pe care plămânii lui arși îl respingeau. Cuprins de o teribilă și neputincioasă lasitudine, se sili să respire încet și regulat. Se gândea că, desigur, mecanicii, când coborau acolo, purtau îmbrăcăminte de protecție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
începutul lui Thermidor, când cuțitul ghilotinei nu mai alegea decât în grabă. Temperatura urcase la 40 de grade și, de mai multe săptămâni, cerul anunța o furtună care nu mai venea. Nervii tuturor erau întinși la maximum. Zăpușeala făcea aerul irespirabil, amestecîndu-se cu teama. Unii deputați ai Convenției, care aveau motive să se simtă în primejdie, nu se culcau acasă, se ascundeau prin oraș; când se duceau la Adunare, se strecurau în sală și se informau discret dacă nu cumva numele
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
mai implicative, mai încadrabile penal, după caz. Temătorii, metaforic tremurătorii, nu se opun. Nu zic niciodată nu! Ei aprobă mereu. Bat din palme și când nu trebuie. Din rândurile lor apar lingușitorii. Lichelele. Ca ciupercile. Otrăvitoare. Îmbâcsesc societatea. Fac aerul irespirabil. Sunt pâinea și sarea dictatorului, faraonului, tiranului. Sunt mediul său social. Lăudătorii lui pe toate cărările. Lătrătorii săi popularizatori în toate răspântiile vieții, ajunsă repede la agonie. Exact cum spune Sfântul Apostol Pavel: “...gâtlejul lor este un mormânt deschis. Se
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
Marelui K, cum îl prescurtase pe Khomeini în gând, lucrurile deveniseră clare, dar nu se vorbea nicăieri răspicat despre tot ce se petrecea. În jur, pentru cei care nu avuseseră șansa să-și aducă în familie un pasdar, aerul ajunsese irespirabil. Din această pricină și Omar începuse să se ferească să le mai spună cu cine se înrudea. Băiețelul lor și Ghazal deveniseră legăturile mute ale vieții lui de bărbat și singura ancoră dintre sine și paradis. În Coran, raiul stătea
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
drum cu greu pe drumurile din ce în ce mai dificile. Jungla deasă este pe cale să își facă apariția, iar mașinile se înșiră pe cărările care se nasc între arbori și liane. Sunete necunoscute se aud în jurul lor, iar aerul este umed și uneori irespirabil. Copleșit de toate acestea, căpitanul Haddock nu încetează să blesteme această climă infernală, ducând un război fără milă cu maimuțele care se încăpățânează să îl hărțuiască pe vechiul lup de mare. Din când în când, o gură de whisky (căci
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
în propria mea transpirație. O singură satisfacție aveam. Nici individul cu mers de pisică nu mai dormea acum buștean; mai scăpam astfel de sforăitul lui. Ziua, soarele ardea ca un cazan de smoală albă, încît și la umbră atmosfera devenise irespirabilă. Acum ― așa se întîmplă mereu, regretăm ceea ce abia am așteptat să treacă ― toată lumea se uita la cer, dorind o ploaie care să purifice puțin atmosfera, dar nici gând să se apropie vreun nor. Bătrânii abia se mai mișcau pe coridoare
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
în propria mea transpirație. O singură satisfacție aveam. Nici individul cu mers de pisică nu mai dormea acum buștean; mai scăpam astfel de sforăitul lui. Ziua, soarele ardea ca un cazan de smoală albă, încât și la umbră atmosfera devenise irespirabilă. Acum - așa se întâmplă mereu, regretăm ceea ce abia am așteptat să treacă - toată lumea se uita la cer, dorind o ploaie care să purifice puțin atmosfera, dar nici gând să se apropie vreun nor. Bătrânii abia se mai mișcau pe coridoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
principiul său - dacă ar avea unul - ar fi negarea oricărui principiu, respingerea oricărei teorii. Căci cei care vorbesc prin el sînt declasații”. Finalul articolului este un îndemn „prerevoluționar”: „Dar în tavernele și lupanarele ce ne-ar înfățișa Rusia, aerul e irespirabil. Afară, atmosfera e apăsătoare, cerul e încărcat de nori. Se simte trebuința furtunii răcoritoare! Și atunci, goelandul, pasărea maritimă, vestitoare de furtuni, se înalță și domină tumultul de talazuri ca un drapel ce flutură peste oștile adunate”. Pe linia autentismului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
seniori și cu un tip de la Third Union Bank. La prânz sunt deja complet stoarsă de la cât am repetat aceleași lucruri acelorași chipuri ce-și cenzurau cu grijă orice expresie. Mă doare capul de la luminile din birou. Uitasem cât de irespirabilă și de uscată e atmosfera aici. Încă nu mi-am dat seama ce se întâmplă exact. Avocații sunt al naibii de discreți. Știu că a fost trimis cineva la Arnold acasă să vorbească cu el și asta-i tot. Dar chiar dacă nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Tot ce simte și gândește acest popor depășește categoriile culturii sau decade sub nivelul lor. Incapabil să înțeleagă formele juridice, realitatea statală și tot ce constituie spiritul obiectiv (în sensul lui Hegel sau Dilthey), el se mișcă într-un climat irespirabil unei conștiințe europene, pentru care simbolismul culturii este o artificialitate... naturală, acceptată, evidentă. Chiar dacă bolșevismul a dat Rusiei un orizont teoretic mărginit, amplitudinea respirației sufletești a rămas aceeași. Visul unei dominații universale, pe care unii slavofili l-au conceput de-
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]