2,421 matches
-
aliaților" (fie ei și fără știința lor) lui Putnam la acest volum mi se pare a fi răspunsul "inamicilor", mai ales cînd el vine de la lingviști cu prestigiu. La scurt timp după apariția cărții, Jerry Fodor a publicat o cronică iritată peste măsură în "London Review of Books", o revistă mai academică, mai specializată decît echivalentele ei mai faimoase, TLS și New York Review of Books. Ne-am aștepta ca o teorie precum cea propusă de Putnam să fie agreată în primul
Vechi dileme, noi răspunsuri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16742_a_18067]
-
n-avem nici vocație filosofică, nici vocație istorică, măsura, cumpănirea lucrurilor, absența excesului (într-o direcție sau în alta). Am citat, în treacăt, cuvintele autorului. Revin acum asupra lor, fiindcă merită o discuție specială. Noica nu este singurul gînditor român iritat de această particularitate. O să arăt imediat cine și în ce împrejurări îi ține tovărășie, ignorîndu-l, și mai ales cine e de părerea contrară și anume că particularitatea aceasta ar fi pozitivă, o însușire, cu alte cuvinte. Deosebirea de perspectivă pornește
Măsură pentru măsură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16761_a_18086]
-
școlare și ar avea parte de tot atâtea comentarii critice ca După melci de Ion Barbu sau 11 elegii de Nichita Stănescu. Iată însă că Mihail Gălățanu continuă să scrie, și nu într-o stare de seninătate, ci tot mai iritat de frigiditatea estetică a lumii în care trăiește. El și-a pierdut răbdarea și face aproape orice ca să atace indiferența celor din jur. Prin orice se înțeleg inclusiv gesturile profanatoare și glumele de prost-gust de genul celor cu "memorialul plăcerii
Mihail Gălățanu și-a pierdut răbdarea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16780_a_18105]
-
face un doctor alienist și boala mea? Sînt sănătos; nu sufăr de nici o boală; urăsc lumea: mi-e scîrbă de fața ei, așa cum este și nu îngădui să se vorbească de frumusețea, de ordinea divină a firii. Orice discuție mă irită. Dimpotrivă, îmi procură o plăcere infinită ideea morții. Cînd trece cu vreun mort pe stradă, mă reped la geam; lăcrimez de bucurie. Pot spune că sînt bolnav? Boala presupune lipsă; noțiunea are conținut de negație. Filosoficește, boala aparține răului: eu
Un scriitor de raftul doi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16877_a_18202]
-
mai tîrziu, dar i-a acaparat, de o jumătate de secol, existența: "Mă pasiona, pînă la uitare de sine, fenomenul cultural și de idei românesc. Îm O existență de cărturar, pentru care originea evreiască a fost un constant handicap: Îi irita nespus pe naționaliștii ceaușiști că, deși evreu fiind, nu plec și refuz să plec în Israel. Nu-mi plac vorbele late și umflate. Interviul acesta mă obligă să mărturisesc că patria mea e literatura și cultura română.[...] Am rămas aici
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16885_a_18210]
-
să trăiesc la fața locului această zi de neuitat. Nu aveam pe cine lăsa copilul. M-am frământat toată ziua ca leul în cușcă. La radio nu se transmitea nimic despre această sărbătoare. Probabil că autoritățile nu voiau să îi irite pe ruși și făceau neobservată această explozie de sentiment potriotic izbucnit din pieturile miilor de români. Apoi tot mai des ajungeau la mine vești din centul orașului. Vecinii și prietenii veneau la mine ca să îmi împărtășească marea bucurie. Ei îmi
Peripeții de anul nou. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/82_a_225]
-
generații. Fiecare epocă își creează însă o artă pe măsura propriilor aspirații. Originalitatea trebuie căutată în tălmăcirea lucidă, și, în același timp, pasionată a gîndurilor și sentimentelor lumii noastre" (Dan Grigorescu). Indiscutabil, a lumii "socialiste". Și cum să nu fi iritat tînărul Sebastian Reichmann instanțele ideologice, în pofida afectării lor liberalizante din acei ani întrucîtva îmblînziți, cînd înțelegea a îmbrățișa exclusiv revoluția limbajului liric, cînd includea în viziunea d-sale ruptura totală de conveniențe, inclusiv de posibila integrare și solidarizare cu prezentul
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
dacă nu aș fi fost cumva prizoniera caniculei, departe de casă, într-un lung sfîrșit de săptămînă fără nimic altceva mai bun de făcut și cu Adorabila româncă drept singura carte la îndemînă. Așa că, mai stupefiată de atîta naivitate, mai iritată de atîta amatorism, mai înduioșată de vagi puseuri de umor, am citit pînă la ultima pagină povestea frumoasei Catinca, cea născută într-o mahala a Botoșanilor și ajunsă, grație nurilor și ambiției, soția unui bărbat de vază, la Paris. Îl
Misterele Botoșanilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16955_a_18280]
-
din cauza schimbării stării de spirit a publicului care receptează azi literatura etc. Așa stând lucrurile, este evident că trebuia să se treacă la o reformare a imaginii noastre despre tot ce s-a scris despre război. Există oameni care se irită cumplit când li se face curățenie generală în locuință, chiar dacă își dau seama că operația este necesară. Așa reacționează și mulți dintre scriitori la ideea de revizuire critică. Gheorghe Grigurcu li se înfățișează ca o apocaliptică femeie de serviciu, care
Cartea neagră a literaturii române by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17051_a_18376]
-
paternelul Scrinului negru. Acesta adusese în plan, cu totul ocazional, o vacă lihnită de foame în plină vară, anotimpul în care fie și numai iarba din grădina gospodăriei ar fi salvat-o. Nu numai că țăranii n-aveau "grădini"", răspunde iritat G.C., "dar n-aveau nici pământ, ci cel mult o bătătură aridă, fără pic de verdeață". Ce ar mai fi putut aduce Marin Preda în sprijinul primei lui aserțiuni, fără să intre în conflict deschis cu ideologia momentului, întru a
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
după Revoluția Garoafelor, și un deceniu după prăbușirea tuturor comunismelor europene, pe fondul neputinței lor economico-sociale și al sadismului cu care au distrus civilizația multor țări și popoare, convingerea cu pricina nu mai pare a avea nici un sens. Nu mă irită faptul în sine că lui Saramago îi place să meargă împotriva curentului. îndefinitiv, felul cum înțelege el să fie mereu o excepție de la regulă, un "caz", îl face atrăgător în ochii acelor intelectuali care nu se consideră născuți pentru onoruri
Evanghelia după Saramago by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17101_a_18426]
-
că puterile lor locale pot cutremura centrul? De curînd, Năstase l-a îmblînzit pe părintele Constituției, ridiculizîndu-l, fără ca altminteri neînfricatul Antonie Iorgovan să-i dea replică. Iar acum i-a aruncat în ghearele presei pe supărații locali ai PSD, vădit iritat că aceștia nu sînt în stare să priceapă că în decizia executivului se află corectarea imaginii partidului. Oricum ar sta lucrurile, Năstase pare decis să nu accepte în PSD manifestarea deschisă a unor bisericuțe politice. Acele bisericuțe care au dus
Bălți și cutremure politice by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15879_a_17204]
-
fac așa". Frivolitatea acestor afirmații este, de fapt, extrem de serioasă. Intelectualul român (și nu numai el, după cum vom vedea) suferă încă de o ipocrizie complet dizgrațioasă. Și efectul acestei atitudini păguboase se vede imediat în cărți, sînt cărțile care îl irită pe Nemoianu: "Cărțile care-mi stîrnesc iritarea sînt de multe ori în America acelea scrise de colegii mei academicieni, de critici care mi se pare că nu au o viziune realistă asupra lumii, a societății în care trăim și care
În așteptarea dezbaterilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15884_a_17209]
-
după alte adăposturi și ispite? Va veni o vreme cînd mă va cuprinde rușinea de pasiunile mele cerești, de leșinul religios care e sfințenia și de senzualitatea transcendentă care e mistica. Cerul mă exasperează iar în forma lui creștină mă irită. Orice delir ajunge la el, ca apoi să se reîntoarcă decepționat. Cum de nu s-au mai terminat odată crizele religioase în omenire? Pînă cînd va mai profita Dumnezeu de atîtea semne de întrebare? Cît ne vor mai plictisi chestiunile
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
mai fi izmenit atât, invocând precedente care au cu România cam cât are sula cu prefectura, gen Scoția, Catalonia, Flandra, Valonia și chiar Bavaria (?) și aș fi spus răspicat: cerem despărțirea Ardealului de România! Dincolo de posibile incriminări și sarcasme, mă irită în orice demers de acest tip (vezi clasicul Gherman) un lucru: fățărnicia de-a pretide că lucrurile se desfășoară în numele "interesului general". Să fim serioși! E ca și cum ai spune că te desparți de nevasta cam șleampătă promițându-i că te
Federalizarea mafiilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15637_a_16962]
-
noastre mila la adresa unui mic trecut. Cum însă omul este, de la izgonriea din Paradis, un mare nemulțumit, un neliniștit și un îngrijorat, mereu în căutarea de ceea ce nu i se cuvine - adică de mai bine - ne poticnim de cete de iritați pe care te miri ce îi revoltă, faptul bunăoară că electricitatea se scumpește lunar și nu zilnic, cum ar fi cazul, ca să ne înfățișăm cu fruntea sus în fața Europei, că la venitul mediu de o sută de dolari la treizeci
Ger sclipitor - sărbători îmbelșugate! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15638_a_16963]
-
ține în picioare pînă la un anumit punct. În ultima vreme, premierul Năstase și-a depășit frecvent prerogativele, ocupîndu-se în străinătate de chestiuni care țin de apanajul președintelui. Eternele surse ,,bine informate" de la Cotroceni susțin că Ion Iliescu ar fi iritat de inițiativele lui Adrian Năstase și că, pentru a-l aduce la locul său, i-a transmis semnale de felul celor din scandalul Harghita-Covasna. Aici s-ar adăuga, observă unii comentatori, deosebirile de păreri pe care le-au exprimat în
Divergențele dintre Iliescu și Năstase by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15704_a_17029]
-
caragialiană cunoscută, - amici de birou... Până când, într-o zi, la o bere, venind vorba de amor, - cine cu cine - pe Mitică îl umflă râsul. Râde așa, de unul singur. Ionel așteaptă cât așteaptă, privindu-l cum râde; pe urmă, întreabă, iritat: ,,Ce râzi, monșer?!"... Mitică nu mai contenește. El dă din cap, hohotind în sens că lasă... nu poci a spune, monșer! Ionel insistă. Văzând că celălalt moare de râs, și că, la un moment dat, Mitică îndreaptă spre el degetul
Despre Femei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15715_a_17040]
-
legilor țării? - vor avea ca efect doar clasificarea, în străinătate, a P.S.D.-ului ca frate geamăm al P.R.M.-ului. Cam pe aceeași linie se plasează, vai!, și cele mai recente luări de poziție ale liberalilor și pediștilor lui Băsescu. Vizibil iritați că marele căpcăun iliescian le-a luat-o înainte, au plusat grețos pe cartea naționalistă. Numai că vorbele lor sunau dogit. Din toate aceste mormăieli s-a deslușlit ceva care, ghermanian, ar însemna cu totul altceva decât o declarație de
Cine s-a săturat de Ardeal? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15741_a_17066]
-
cenzurii în anii comunismului." Astfel de impunere a unor poeme a fost dintotdeauna disprețuită de "esteți". Poți strîmba din nas, dar nu poți ignora faptul că la urma-urmei popularitatea este țelul oricărui text scris. Un alt lucru care îi poate irita pe iubitorii "estetici" de poezie este numărul fix: 100. Nu o sută de poeți, ci o sută de poezii. De aceea numărul repartizat pentru fiecare poet este foarte important. Bineînțeles, Eminescu conduce în top cu opt poezii (altfel spus, 8
Cele mai frumoase poezii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15762_a_17087]
-
o întreagă societate subterană. Solidaritatea era singurul mod de comunicare literară. Exista o "pînză" de relații, o forță a comunicării directe de-a dreptul "junimiste". Și, să ne amintim, că această solidaritate, deși din ce în ce mai fragmentată de la '89 încoace, i-a iritat pe mulți, cînd a ieșit la suprafață. Problematică este chiar și apetența pentru "teorie", una dintre caracteristicile foarte des invocate, cînd vine vorba despre optzecism. Sînt foarte mulți poeți care nu au legătură cu "teoria", propriu-zis. Au o viziune închegată
Poezia optzecistă în stil academic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15797_a_17122]
-
fie iubită, sună diagnosticul lui Tacit în ceea ce privește efectul adânc al domniei lui Domițian. Și, spre a nu mai avea vreun dubiu asupra similitudinilor dintre tiraniile antice și cele moderne un ultim citat din Tacit, de data asta referitor la cultură: iritat pe libertățile pe care și le luau scriitorii Domițian a interzis cărți și le-a ars în piața publică. El spera, spune istoricul, ca prin acel foc să distrugă conștiința neamului omenesc. Iar apoi, în Istorii, el spune despre epoca
Când lenea ajunge să fie iubită by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/16223_a_17548]
-
am luat-o pe calea autocriticii, aș dori să amendez - cât se mai poate! - câteva opinii mai vechi ale mele în legătură cu dl. Daniel Dăianu. Citindu-i recenta carte de la Polirom, Încotro se îndreaptă țările postcomuniste?, îmi dau seama ce mă iritase la numirea sa ca ministru al finanțelor: un anumit calm și o seninătate... placidă care nu rimau, cel puțin în mintea mea, cu ceea ce trebuie să fie un finanțist. Cred că ultimii ani au constituit și pentru domnia sa intervalul unor
Timorar(e)a avis by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16309_a_17634]
-
silesc să mai facă, chiar dacă nu mai e copilandră, knixuri reverențioase celor mai vîrstnici". Ori: "Alexandru George, fără îndoială, e îndrăgostit de București, un îndrăgostit de multe ori supărat, bănuitor, mînios, dezamăgit, ca orice îndrăgostit autentic". Ori: "Eminescu e înghețatul iritat Hyperion, Veronica Micle e Cătălina cea flușturatică, iar Caragiale ori cine știe care altul e vicleanul Cătălin. Scurt și explicit, pre înțelesul tuturor deștepților și spre deplina satisfacție a soborului țațelor, ahtiat de asemenea picanterii și nebun de fericire cînd îi sînt
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
Mul eds., Cognitive aspects of electronic text processing, Norwood, Ablex, 1996; Tatiana Slama-Cazacu, A new "Galaxy in communication?, în "International journal of psycholinguistics", 1993, 9, no. 2ș26ț, 215-230; id., Psiholingvistica - o știință a comunicării, București, Ed. ALL, 1999. 3 Care irită pe nu puțini utilizatori "laici": "Acest computer pervers" (Mariana Șora, în "Adevărul literar și artistic", 10, nr. 552, ian. 2001, 3); chiar unii specialiști recunosc limitele actuale din aceste puncte de vedere ("cercetătorii recunosc că, pentru moment, comunicarea dintre computer
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]