1,240 matches
-
unde ne jucam în copilărie. Parcă văz încă maidanul plin de popor înghesuindu-se la o masă, pe care o săptămînă a stat zi și noapte o condică enormă deschisă. Era după 11 fevruarie. De cîte ori ieșeam de la școală, iscăleam toți da, și fiecare de mai multe ori... De mici aveam sentimente civice în orașul meu natal!" La 2 iulie 1991, pe marginea unui articol al legii adunărilor publice, prin care se interzicea organizarea de contramanifestații concomitente, prevedere sinonimă cu
Caragiale în parlament by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14933_a_16258]
-
îngropat pînă la brîu în monede de aur ca acum: imaginația e un majordom care a văzut multe niciodată, în cerneluri de preț n-am să-mi mai înmoi părul și pe trupul meu niciodată nerușinarea nu se va mai iscăli: "te voi visa laolaltă cu ceilalți" Numărul anilor mei a încurcat toate loteriile Ca să te întîlnesc am fost purtat prin imagini încinse mi-au dat nume de împrumut și cămăși pregătite pentru alții (peste dealuri înverzite într-o altă încăpere
Poezie by Ioan Morar () [Corola-journal/Imaginative/15218_a_16543]
-
un Octav Măgureanu, autori cu traiectorie de mici comete literare, dedicați cu frenezie boemei. Cine-i mai știe? Odată îl căută pe Fănuș la cămin un tânăr domn scund, rotofei, cu păr inelat, foarte volubil și gesticulant. Era scriitor, își iscălea producțiile Vintilă Ornaru și era odraslă de fost moșier, cum am aflat mai târziu. Se numea de fapt Lamotescu. Nu părea să fie apăsat de originea lui nesănătoasă, era dezinvolt, bine dispus, venise atunci să-l ia pe Fănuș la
Amintiri cu Fănuș Neagu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/15371_a_16696]
-
sine, până a intrat. - Ba, târâie brâu, cum te cheamă? - l-au întrebară tovărășii. - Ce vorba e asta, taica? Adică cum e aia?! - Cum te strigă muierea acasă? - Vasile, vino dracului odată! Uite, așa mă strigă! - Ba, nene, cum te iscălești? - Ehe, domne, de știam eu să iscălesc, ajungeam om mare! General! Eu... pun degetul. Ce să fac, daca nu m-a dat tata la școală? - Mare comedia dracului! Asta ori e prost, ori face pe prostul! - E prost! E prost
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
cum te cheamă? - l-au întrebară tovărășii. - Ce vorba e asta, taica? Adică cum e aia?! - Cum te strigă muierea acasă? - Vasile, vino dracului odată! Uite, așa mă strigă! - Ba, nene, cum te iscălești? - Ehe, domne, de știam eu să iscălesc, ajungeam om mare! General! Eu... pun degetul. Ce să fac, daca nu m-a dat tata la școală? - Mare comedia dracului! Asta ori e prost, ori face pe prostul! - E prost! E prost! - a răspuns Cercelaru. Vasile Brichiseală îl cheamă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
Era astfel de așteptat că în paginile „Războiului” să fie găzduite în continuare colaborări ale unor tovarăși de idei ai lui Catina. De aceea nu avea să mă mire că în curând aici își face apariția foarte frecvent Panait Mușoiu (iscălind cu inițialele, cu pseudonimul Șoimu ori cu numele real), cu știri și „reportaje” (axate îndeosebi pe abuzuri ale administrației conservatoare din orașul Roman). și, nu mult după el, se ivește și Eugen I. Vaian (semnând E.I.V. sau Eu.), cu versuri
Debutul lui G. Ibrăileanu by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/4011_a_5336]
-
colecționarul are rânduri-rânduri de pachete de scrisori), regimul evenimentului se modifică. Greu de crezut că cineva ia măsuri, cu atât mai mult cu cât probabil nu află o noutate. Iar secretul, oricum, rămâne în familie. Fiindcă identitatea (ne)cunoscutului care iscălește sugestiv, și uneori colectiv, o știe dumnealui. Nu se deosebește mult, această lume a dezvăluirilor fără consecințe, de lumea noastră de forumuri și de cancan. Se poate scrie și spune orice, identitățile se ghicesc, dar nu se asumă, iar volumul
Antologice by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4054_a_5379]
-
director de bancă și enervat că acesta întîrzie să sosească, a pus, cu prietenul care-l însoțea spre a-l prezenta, rămășag că, bazat exclusiv pe datele ce i le furnizase portretul în ulei atîrnat în fața lui pe perete, va iscăli el aprobarea solicitată: a cîștigat rămășagul, căci funcționarul de la ghișeu a onorat fără să clipească documentul." Performanța lui Mihail Avramescu ține de miracol sau de paranormal. Nu m-ar mira totuși să aflu că vreun emul neștiut al său a
D-ale plastografilor by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10021_a_11346]
-
tace o clipă, eu am trecut puntea de sfori și lețe ca prin acel gard al altui prieten de demult. îmi ia carnețelul brique cu două...batante (de la primul congres U.S. la care am participat) și, fără o vorbă se iscălește: Vidjak Branko - Post Lager Lugano. Nu era, deci, greco-latino-slav, dar tot vecin de al nostru, croat. Nici frizer, nici conte, doar antrenor federal.Suntem, desigur, în anul...ia ghiciți, când a "bătut" România cu 1-0 la Lausanne? și nu de
Fata de la Triest by Maya Belciu () [Corola-journal/Imaginative/10623_a_11948]
-
Autorului O viață un jalnic nefolos și minciuna falsul jurământ, vei retrai cuvântul nemilos, ascultând suspinele-n pământ. Pentru neam, n-ai vrut să lupți! Credința ta, doar slăbiciuni, îngenuncheai pentru corupți și te mândreai cu cei nebuni. Te-ai iscălit doar cu păcate și dorul de-a te îmbogăți, credeai mereu că ai de toate: -un suflet plin de sărăcii... Ai sădit minciuni în cuvânt, umilind multe sorți cu durere, diavolii te așteaptă-n mormânt, să te stoarcă pe veci
DESCULȚ PE-O LAMĂ DE CUȚIT… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373683_a_375012]
-
inimă și în lăuntrul tău, nu sufereai, nu erai afectat și nici compromis. Acolo am văzut (și) intelectuali care au căzut, sărmanii, și s-au compromis definitiv și irevocabil; am văzut și țărani simpli, care nici nu știau să se iscălească, dar aveau o frumusețe sufletească și o trăire de caracter nemaipomenite. Atunci și acolo am înțeles care este și ce este adevărata cultură, autentică, am înțeles că ea nu constă în informația aceasta formală. Să știți că au fost momente
INTERVIU CU PĂRINTELE ARHIMANDRIT ROMAN BRAGA DIN S.U.A. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384529_a_385858]
-
flagelari... Ce vor duce mai departe scumpa lor trădare De a vinde glia mamă la boieri mai mari. Vor prosti poporul neam să le plimbe fapte Și să urle peste uliți că va fi mai bine, Strânși grămadă-n adunări iscăli-vor acte Ce vor lănțui poporul până-n fund de vine. Se vor afișa pe tronuri ca drepți faraoni Ce-și conduc poporu-n lume spre un trai mai bun, Însă vor ajunge slugă și-or primi ploconi Că au biruit prostimea
PESTE VREMURI de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383470_a_384799]
-
flagelari... Ce vor duce mai departe scumpa lor trădare De a vinde glia mamă la boieri mai mari. Vor prosti poporul neam să le plimbe fapte Și să urle peste uliți că va fi mai bine, Strânși grămadă-n adunări iscăli-vor acte Ce vor lănțui poporul până-n fund de vine. Se vor afișa pe tronuri ca drepți faraoni Ce-și conduc poporu-n lume spre un trai mai bun, Însă vor ajunge slugă și-or primi ploconi Că au biruit prostimea
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
smârc de flagelari...Ce vor duce mai departe scumpa lor trădareDe a vinde glia mamă la boieri mai mari.Vor prosti poporul neam să le plimbe fapteși să urle peste uliți că va fi mai bine,Strânși grămadă-n adunări iscăli-vor acteCe vor lănțui poporul până-n fund de vine. Se vor afișa pe tronuri ca drepți faraoniCe-și conduc poporu-n lume spre un trai mai bun,Însă vor ajunge slugă și-or primi ploconiCă au biruit prostimea și-un popor
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
pelin, fecioară îngenunchind sub falduri de destin, umbră de foc și iarbă de piatră, zeiță cu tălpi uscate de dor printre spini de noroc. Ca o osândă însângerată ești tu dragoste! pumnale de patimi dezvirginând pustiul din tine, sângele tău iscălind numele dragostei pe sub suflet, buzele-ți arse pe sub rouă de așteptare, mâinile-ți întinse strângând nisipu-n zare. Cine ești tu dragoste? câte arome și vise subtile ne înflorești pe sub tâmplă? nesomnul din foamea de tine ce umblă, ești cea mai
EȘTI CEA MAI FRUMOASĂ FĂPTURĂ! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382859_a_384188]
-
studenților! E un dezinteres din partea ambelor părți. Primii zic: „ce să ne mai batem capul cu ăștia, că tot nu-s buni de nimic!?”, ceilalți: „ce să mai învățăm toate prostiile astea, dacă poți deveni miliardar doar știind să te iscălești?”. Nu pot să nu fac comparație între ce se auzea înainte de ‘89 la tv și la radio și ce se aude acum. Tu, ca angajat al unui post de televiziune, ai niște obligații. În ceea ce spune cel pe care-l
„CÂND BORDELUL E O MĂNĂSTIRE” – Interviu cu Ileana Vulpescu [Corola-blog/BlogPost/92815_a_94107]
-
și iarmaroace de carte? Doamna M... n-a fost deloc Încântată de zgubiliticul meu proiect de farsă editorială. Dimpotrivă. Dar nu ea m-a convins să-l asasinez fără milă și pentru totdeauna pe nenăscutul autor George Blacke și să iscălesc Codul lui Alexandru cu numele meu personal. Decizia a luat-o, scuzați vorba proastă, destinul. Să vă spun cum a fost. Dacă stați corespunzător cu memoria ținerii de minte, știți deja că, În perioada elaborării opului, mă prindeau diminețile scriind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
să mă-mbrac. Melgler-Pașa mi-a mai spus o dată să nu fac vreo prostie, că are oameni la ușă, apoi s-a trântit așa îmbrăcat în patul meu, iar capugiul la picioarele lui, după ce mai întâi m-a pus să iscălesc pe dosul firmanului c-am luat la cunoștință. în timp ce ei deja sforăiau, mi-am strâns lucrușoarele, am ascuns sub anteriu De bello gallico și-am ieșit pe ușă, călcând peste spahii adormiți de-a valma prin odăi. In curte, strânși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
la moarte, rîvnind pînă În ultima secundă să le fure o fărîmă din nimbul lor de martiri. În vremuri tulburi cînd totul se clatină și pîrÎie din Încheieturi, Îi vezi dînd tîrcoale caselor păzite, dînd telefoane, trimițînd scrisori de solidarizare, iscălindu-se cu litere roșii, strigîndu-și cu glas tare numele În receptor, ca nu cumva să fie omiși de la Împărțirea decorațiilor, fie și post mortem. CÎtă fantezie incendiară, cîtă vocație eroico-poetică, un patos isterizat se consumă pe canalele de scurgere ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
aceste acte de vânzare-cumpărare sunt înscriși martori din sat, dar și din satele răzășești vecine, cei pe care-i găsim în alte documente cu numele de „împrejurași”și „megieși” care s-au „tâmplat” acolo, lângă oameni buni și bătrâni care iscălesc cu degetul, alții, puțini, pun pecețile sau chiar iscălesc cu mână proprie. Alte zapise sunt încheiate cu martori dintre boierii cu dregătorii de pe lângă curtea domnească, așa cum este cel prin care Mihăilă din Obârșia Berheciului (astăzi satul Obârșia din comuna Izvoarele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dar și din satele răzășești vecine, cei pe care-i găsim în alte documente cu numele de „împrejurași”și „megieși” care s-au „tâmplat” acolo, lângă oameni buni și bătrâni care iscălesc cu degetul, alții, puțini, pun pecețile sau chiar iscălesc cu mână proprie. Alte zapise sunt încheiate cu martori dintre boierii cu dregătorii de pe lângă curtea domnească, așa cum este cel prin care Mihăilă din Obârșia Berheciului (astăzi satul Obârșia din comuna Izvoarele Berheciului) care dăruiește la 4 septembrie 1660, pentru binele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Ruset medelnicer. Perelipsis 7168 [1666] iul[ie] 16, un zapis de la Mălana, fata lui Brașeu Lazor au dat danie a patra parte din tot locul lui Pătrașcu treti logofăt înainte[a] a mulți oami[ni] marturi și preuți ce sunt iscăliți. Leat 1768 [1666] iul[ie] 25, ispisocă de la măria sa Ștefan Vod[ă] de întăritură pe acel zapis, scriind iarăși din tot locul, cu tot vinitul pe a patra parte de sat din HiLipeni ȘI DIN Rucu ce ești tot dintr-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Dumitru vel vameș, jupîneasa lui Simin neguțătorul au dat danie tot sat[ul] Hilipeni dum[i]sale lui Manolachi Rusăt biv vel sugeru, cu tot locul și cu mori și cu siliște și cu heleșteie și cu vii care ești iscălit și răp[ă]osat[ul] Teodosie mitropolit[ul Moldov[e]i și civa boieri. Leat 7171 [1663] un zapis de la Sp[i]ridon din Hilipeni și cu frații lui, nepoții Soficăi, anume Ionașcu iuzbașa și cu și cu sora lor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Bășicatul și Iosif ficiorul Blidăriții și Vasile al Toaderesii și Dumitrașco Scrăii din Hilipeni. Dinaintea noastră a tuturora au fost aceasta tocmială. și mai de mare credință, ne-am pus și pecețile. și eu, Vîrlan am scris și am și iscălit, să se știe.” în Hilipeni anul 7173 [1665] iunie 9 zile. * 1665 [7173] martie 17 Cîrstina Platoneasa și ficiorii ei vînd logofătului al treilea Pătrașcu, o vie cu locă de prisacă și pomi în Filipeni pentru niște „lei bătuți”, printre
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Vîtriș și Achirilei și a Ursului și a lui Gheorghie și a Frîncului și a lui Enache și a mulți boieri mari și mici. i pentru credință, nea-m pus noi degetul și acești boieri ce mai sus scrie am iscălit, ca să fie de credință, ca să se știe.” în anul 7173 [1665] martie 16. * 1665 [7173] ianuarie 27 „Vlașcă Breahnă vinde logofătului al treilea Pătrașcu o prisacă îngrădită și cu casă gata și pomi, pentru 15 lei bătuți. Adică eu Vla
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]