340 matches
-
fizionomia particulară, e una, cea mai izbitoare, leit-motivul. Fiecare personaj din dramele sale muzicale e caracterizat printr-un leit-motiv, adică printr-un crâmpei de melodie ce se repetă, mereu același, ori de câte ori personajul respectiv apare în scenă. E un fel de iscălitură muzicală a fiecărui erou. Se știe însă că această originală invenție a leit-motivului îi aparține lui Hector Berlioz, care o numea idee fixă. Ideea fixă a lui Berlioz s-a transformat în leit-motivul wagnerian, care e caracteristica izbitoare a stilului
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
punctul de a lua Premiul Național pentru proză. Aflat încă pe băncile școlii, B. se încumetă să polemizeze, în „Munca” (1894), și încă pe un ton arțăgos, cu Al. Vlahuță. Semnează Gh. Rot..., lucrător-croitoriu, apoi Un muncitor. Tot aici folosește iscălitura Tr., prescurtare a pseudonimului Trotuș, ce însoțește primele sale scrieri, publicate în „Lumea nouă literară și științifică” (1896). Eugeniu P. Botez se deghizează pentru prima oară în Jean Bart în „Adevărul de joi” (1898). Literatura lui a avut mulți cititori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285660_a_286989]
-
12 Urmează numele a 12 săteni, cari iscălesc prin punere de deget, cu adaosul: „răspunzător platnic răzăș din sat Ungurii Măgineni"; doi dintre ei iscălesc: „vechil răzăș tij platnic răspunzător", iar cel de la urmă: „vernic răzăș tij răspunzător platnic". Sub iscăliturile tuturora se zise: „Și suntem chezăși platnici răspunzători unul pentru altul". Actul este întărit cu pecetea satului, astfel alcătuită: „Ținutul Bacău, Satul Mărgineni Unguri, 1834". Iar la urmă iscălește și scriitorul actului zicând: „Și eu am scris acest zapis cu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Unele versuri, deosebit de concentrate, miniaturale în felul haiku-urilor japoneze, prezintă viziuni epifanice. Poet al „stelelor” cunoașterii, V. a mai publicat povestiri pentru copii: Caietul din fântână (1979), Bunicii mei (1982; Premiul de Stat al Republicii Moldova), Leagănul (1984) și eseuri (Iscălitura, 1978), iar în anii ’90 articole axate pe ideea națională. A tradus un volum de versuri de A. A. Tvardovski (1973). SCRIERI: Zborul semințelor, Chișinău, 1962; Focuri de toamnă, Chișinău, 1965; Ploaie fierbinte, Chișinău, 1967; Aripi pentru Manole, Chișinău, 1969
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290619_a_291948]
-
SCRIERI: Zborul semințelor, Chișinău, 1962; Focuri de toamnă, Chișinău, 1965; Ploaie fierbinte, Chișinău, 1967; Aripi pentru Manole, Chișinău, 1969; Versuri, Chișinău, 1970; Pomii dulci, Chișinău, 1972; Valurile, Chișinău, 1974; Frumos să-i fie pururi chipul, Chișinău, 1976; Rămâi, Chișinău, 1977; Iscălitura, Chișinău, 1978; Caietul din fântână, Chișinău, 1979; Inima alergând, Chișinău, 1980; Marele ștrengar, Chișinău,1980; Bunicii mei, Chișinău, 1982; De dorul vieții, de dragul pământului, Chișinău, 1983; La capătul vederii, Chișinău, 1984; Leagănul, Chișinău, 1984; Omul de la temelie, Chișinău, 1985; Scrieri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290619_a_291948]
-
și republică mai multe Nopți. Versuri au dat și Bonifaciu Florescu, Mircea Demetriade, Al. Obedenaru, Anna Ciupagea, I. I. Livescu, Ilie Ighel-Deleanu, Caton Theodorian, Al. G. Polihroniade, Adrian Milan. În numărul 9 din 3 martie 1891 debuta Cincinat Pavelescu, sub iscălitura P. C. de la Milcov, cu poezia Visuri triste. În afară de versuri și proză, V. Alecsandrescu publică articole și cronici teatrale, știri din teatru și din viața culturală, aforisme și anecdote. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285728_a_287057]
-
numea „reglementare.” În biserica baptistă din Cuvin reglementarea a provocat și o ruptură interioară formându-se două tabere, una contra și una care s-ar fi supus reglementării. Această reglementare devine obligatorie prin adresa Uniunii nr.170/1960, ce poartă iscălitura lui Constantin Bălgrădeanu - secretar general al Uniunii Baptiste din România. Reglementarea serviciilor divine Nr. articol Conținutul articolelor 1. Serviciile divine de Duminică se vor ține până la orele 14 2. În cursul săptămânii serviciul divin se va ține sâmbătă după orele
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
incursiune în timpul istoric, în baza documantelor existente, Simion Florea Marian face o precizare, în baza unei însemnări de pe cărțile bisericești, astăzi pierdute, despre prima mențiune a numelui Vama: “Numele de Vama al acestui sat, după cum ne putem încredința dintr-o iscălitură ce se află în unul din manuscriptele care s-au păstrat până astăzi în biserica cu hramul “Înălțarea Domnului nostru Isus Hristos” din Vama, datează cam de pe la an 1582. În acest an se vede că pe teritoriul, despre care ni se
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Dauș (Și Dacia), Adrian Maniu (Tâlharul). Ionel Teodoreanu e prozatorul preferat al redacției și al cititorilor, fiind prezent cu povestirile Un cerșetor, Amintire, Despărțire, Cocori. Se mai selectează proză de D. Iov (Domnul Cocuz. Amintiri din școală), Tudor Teodorescu-Braniște, sub iscălitura Andrei Braniște (Împăcarea), Ion Pas (Divagațiuni sentimentale, Însemnările unui soldat), N. Dunăreanu (Pagini din trecut). Se reproduce Justiție de I. L. Caragiale. Iosif Popovici este autorul studiului Cum caracterizează românul vecinii săi, iar Grigore Avakian al articolelor Cetatea Albă în prima
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290563_a_291892]
-
purtat în trecut de marii generali și comandanți ai oștilor poloneze și căzăcești. Hram - patronul unei biserici și sărbătorirea acestuia. Hrisov - act solemn emis de cancelaria domnească și întărit cu pecetea mare a țării,atârnată iar mai târziu și cu iscălitura domnului. Hrisovul era un fel de titlu de proprietate. Ispisoc - act domnesc care servea ca titlu de proprietate sau de privilegiu, carte domnească. Jitnicer - dregător care avea grijă de magaziile cu grâne ale curții domnești. Jude - judecător, primar(în Transilvania
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
război mondial, anecdote istorice, a ținut „Cronica fantezistă”, „Cronica culturală”, o „Cronică a Bucegilor” (cu sfaturi pentru montaniarzi) și alta dedicată Bucureștiului („Ieri și azi”). A folosit un număr impresionant de pseudonime: de la anagrama N. Aihceru la Inginerul din Bucegi (iscălitură pentru volumul Sinaia, Bușteni, Azuga, Predeal, 1911), Bucegicus, Ortens, Arineanu, Simeon Rufu, N. Pan, N. Jnepeanu (împrumutat ca nume și personajului principal din În Bucegi, 1907), Stroe Miclescu, Spiriduș, Fantasio ș.a. A conferențiat la Ateneul Român, la Fundația Regală, la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290373_a_291702]
-
-i un aer desuet. O siluetă ca din alte vremuri, într-o epocă în care altminteri, ca ziarist, e bine ancorat. După debutul în „Lumea nouă”, semnând de obicei Clarnet (rar, cu inițiale: A.C., C.) sau fără a-și pune iscălitura, a colaborat cu anchete (literare, politice - îndeosebi la „Facla”) și reportaje, interviuri, cronici teatrale, plastice, muzicale, recenzii, pertinente comentarii pe teme externe, vioaie însemnări pe marginea unor probleme la ordinea zilei, traduceri la „Gazeta Mehedințului”, „Dreptatea”, „Tribuna”, „Țara noastră”, „L
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286293_a_287622]
-
În Suceava. 698 Rătăcirile acestea de corespondență nu erau Întâmplătoare. De vină... curiozitatea unora, din care cauză am fost pus În situații penibile, chiar când mi se trimeteau documente pentru „Galerie” sau Muzeu! Nu o dată am găsit pe listele factorilor, iscălituri de primire, cu numele meu. Aflam astfel că sunt În siguranță... 1023 Dacă-mi dați un semn de viață (printr-o c.p.) și dacă nu vă răpesc de la Îndatoriri mai urgente, aștept cu mare plăcere acest semn. Am citit
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
tuturor cunoscute.Asemenea,acele ce atingîndu-să de negoțul Moldovei se vor slobozi în megieșitele țări.In acel supplement se vor mai publicamezaturile ,vînzările și înștiințările particulare. Acei cari vor avea trebuință a li se tipări asemenea cuprinderi, supt a lor iscălitură întărită de dregătoria locului,le vor trimite cătră:Redacția” Albinei românești “,adăogînd și cheltuiala publicației. 4. Prețul acsetei gazette pentru Moldova va fi patru galbeni pe an,care preț foarte măsurat este în alăturare cu cel mai ieftine străine gazette
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
de supărare, auzind bîrfelile „amicilor”, decît de bucurie. De mai multe ori mă înverșunez, mă înăspresc în muncă știind că dușmanii pot fi loviți numai așa. Tristețea e că mulți nu citesc revistele și deci nu pot recepta loviturile, adică iscălitura noastră sub un articol. Lumea literară are și multă mlaștină. în Tomis [nr.] 5 o să-mi apară un articol despre critică pe care te-aș ruga să-l vezi. Sînt și cîteva idei în acest sens. Pe aici, lumea scriitorilor
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Nu am nimic împotrivă ca, din trebuințe de punere în pagină, să pui versurile citate linear, cu barele, ghilimelele și punctele de suspensie necesare. Al. D-tale, I. R. P.S. și poate izbutești să înlături pe acel „D-l” din fața iscăliturii mele. Ce zici? Ori, cumva, acesta este... „uzul”? </citation> N. Gr. Stețcu „Lucrez cu sîrguință, dar cu puțin spor” Această mărturisire, extrasă dintr-o scrisoare a profesorului Nicolae Gr. Stețcu (10 noiembrie 1910, Galbeni-Roman - 12 mai 1995, Roman), caracterizează atît
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
asigura drepturile de autor, în prefața cărțuliei de retorică profesorul anunța că va „prigoni pe oricare va tipări acest curs sau în țara românească sau în altă țară ca să-l vânză aici” și va iscăli toate exemplarele cu a sa iscălitură. Simeon Marcovici face parte din primul lot de bursieri români trimiși la studii de Eforia școalelor între anii 1820 și 1825 la Paris și Pisa. Cei patru bursieri erau: Eufrosin Poteca, Simeon Marcovici, Costache Moroiu și Ion Pandele. Primul studiază
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
că s-a stabilit la Jafa unde învață limba ivrit (ebraica) și dorește să se aboneze la biblioteca română. Informațiile despre sejurul în Israel sunt strecurate cu prudență, altminteri scrisoarea ar fi putut să nu ajungă la destinație. 1 Sub iscălitura publicistului sucevean N. Cârlan textul (cenzurat) al scrisorii apare în Nicolae Labiș, album memorial, editat de Secolul 20 s.a., p. 270-273. Refăcut și pare-se complet, același text apare în Suceava, Anuarul Muzeului județean, XI-XII, 1984-1985, p. 343350. De notat
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
de lucruri existentă. 27 ianuarie. În Franța, ex-prințul Carol are o convorbire cu un om de știință, Cristescu, în vârstă de 65 de ani, care colecționa semnăturile unor persoane aparținând elitei, într-o „carte de aur”. „Are și așa-zisa iscălitura lui Mihai; Sitta l-a tras pe sfoară, dar el este încântat”. Imprecizia exprimării poate induce opinia că Mihai i-ar fi acordat autograful acestui personaj, când abia învăța să scrie, dar nu și augusta lui mamă. Duminică, 3 februarie
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
de roșiori - au fost strălucite”. A urmat un dejun oferit de Primărie în marele Palat Cultural moștenit de la unguri. Apoi, cei prezenți au solicitat autografe regelui, prințului Nicolae și prințului Mihai. Entuziasmul public este notat: ,,Mare îngrămădire pentru a căpăta iscăliturile celor trei prinți”. S-a plecat cu trenul spre București. Pe traseu, la Deva și Simeria, au avut loc demonstrații de simpatie pentru rege. Luni, 29 iunie. Are loc serbarea de sfârșit de an a Liceului „Marele Voievod Mihai” din
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
intrăm În țară la noi. Fericită țară În care barierele și formalitățile au fost date la o parte. Călătorim de atâta timp și nimeni nu ne-a Întrebat de pașaport. La nici un hotel nu ni s-a cerut vreo dovadă. Iscălitură pe cuvânt. Ce ar fi fost de Statele Unite dacă cele 48 de state ce o compun, ar fi avut administrația separată de centru și armata proprie! La data la care revenim, Iowa e În plină muncă agricolă. În nord se
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
iubi așa cum n-ai fost niciodată, fiindcă o meriți cu prisosință. Dacă totuși te simți fericită așa cum ești, atunci, te rog, gândește-te puțin și la mine. Un simplu gest și voi veni în întâmpinarea lui cu o dorință nemărginită". Iscălitura lipsea, obișnuiam să mă iscălesc numai pe o parte a tabloului. L-am pus cu grijă la locul lui, pe perete. Așteptam să vină mătușa, dar ea întârzia. M-am așezat în fotoliu și priveam abătut ceasul demodat cu limbile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
de acest gen atestat documentar În spațiul românesc (nu am Întâlnit astfel de manifestări profanatoare nici la alte comunități evreiești din Europa). De altfel, În timpul anchetei din 1836, chiar și „târgoveții de aice, din Târgul-Ocnei”, au dat o declarație - „cu iscălituri proprii și cu puneri de deget” - conform căreia, „afară de această Întâmplare, nu urmează vreo dovadă pentru a jidovilor vinovăție” <endnote id="(506)"/>. De săvârșirea păcatului suprem și de neiertat sunt acuzați evreii În literatura română veche și În literatura populară
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din Glasul Bucovinei, destinat țăranilor, începea chiar din prima pagină cu mari spații albe pe care se citea doar atât: Cenzurat, cenzurat... Despre supărarea așa de rău a cenzurii pe Glasul Bucovinei încât „n-a cruțat măcar nici titlurile și iscăliturile” șiau pus întrebări fel de fel mulți cititori cărora G. Rotică le-a răspuns ori a lăsat răspunsurile în tăcerea timpului... „Am cerut, o seamă dintre noi, cenzura, pentru ca apoi să ne vedem noi singuri cenzurați. Caraghioasă situație - nui așa
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
m-am raliat acestui partid“, adăugând că sem nându-și articolul și-a luat personal toată răspunderea pentru ideile pe care le exprimă, fără a angaja astfel partidul în slujba căruia își pusese pana de ziarist profesionist cu o ținută verticală: „Iscălitura proprie în semnează că orice solidaritate între autor și ziar dispare, dar că partidul este atât de to lerant, încât dă voie ca membrii săi să răsufle câteodată, dacă au de expus păreri independente.“13 Și Bacalbașa a răsuflat în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]