500 matches
-
urmele celui mai mare, mai tânăr și mai de temut zmeu umbla o iscoadă? Bag seama că zmeoaica, mama lui, ținea morțiș să afle ce treburi învârtea urmașul Zmeului-Zmeilor când părăsea tărâmul întunericul veșnic. - Dă târcoale castelului Împăratului Negru, aduse iscoada veste în lumea zmeilor. - Știam eu, strigă plină de bucurie zmeoaica, se va răzbuna pe ucigașul tatălui său. Voi să luați aminte cu toții! Nu e zmeu mai zmeu ca fiul meu! Așteptă ce așteptă zmeoaica o zi, două, trei și
ZMEUL CEL CU ZECE CAPETE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375408_a_376737]
-
titulatura de Mesia! Nu există în lege un articol care să condamne fapta asta!... Arhiereul Caifa rămase nemișcat. Îl privi pe Serah aproape cu furie. Ceva trebuia însă să-i răspundă căci își aduse aminte cum acel Omer, o fostă iscoadă de-a sa îl înfruntase pe el, marele arhiereu Caiafa. Mai mult, acel Omer îi făcuse mult rău întorcându-i-se împotrivă. -Păi nici nu l-am condamnat noi Serah! spuse el. Romanii l-au condamnat! Nu au scris ei
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL PATRULEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1424 din 24 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372020_a_373349]
-
protagoniștilor de la temelia acestui triumf cultura-artistic: Eurostar, Paul și Venera Stângă, Carmen Rădulescu, Ioana Sandu, Aurel Moga, cu un cuvânt în plus pentru a reevidenția prezentarea inegalabil măiestrită de către Octavian Ursulescu și pe strălucitoarea organizatoare de evenimente Oana Georgescu...! Inevitabila „iscoadă” a omniprezentului Internet prezintă suficiente izvoare audio- video-foto ce vorbesc mult mai lămuritor despre elita prezenței masive la evenimentul lansării CD-urilor muzicale, pe 11 mai 2017, la magazinul „Muzica” din Capitală. Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință
LANSARE CD CARMEN RĂDULESCU, IOANA SANDU, AUREL MOGA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372063_a_373392]
-
întoarseră capul spre el. Tiberius Thrassylus privi cu surprindere spre magistrul persan. -Mă uimiți magistre! -Dar rapoartele ce spun magistre Thrassylus? întrebă o voce dintre cei aflați acolo. -Ei bine, rapoartele sunt prea seci și au conotații funcționărești, însă avem iscoade care pot relata mai multe despre ce se întâmplă în Siria și Iudeea. -Și este vre-o știre de luat în seamă? Ce spun oamenii pe care îi aveți? -Despre Iudeea doar bârfe din anturajul procuratorului Ponțiu Pilat, cât despre
AL SASELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372785_a_374114]
-
nu putea crede. Credea însă profețiile referitoare la tronul său fiindcă regele Irod devenea superstițios când îi era amenințată puterea și titulatura iar acest lucru îl înfuriase foarte tare acum. Având deci vestea că Mesia urma să se nască, puse iscoadele sale să cerceteze încotro merseseră magii, însă nici o veste nu sosi la el despre cei trei. Magii parcă intraseră în pământ. Acest lucru a fost îngreuiat și de recensământul populației din Iudeea, lucru ordonat de la Roma din porunca lui Augustus
AL SASELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372785_a_374114]
-
după munte nori ochind sorita vale, coame negre sau cărunte cu stropi mari vor să prăvale. Se pornesc încet,hoțește până-ntunecă tot cerul. Uite-un trăsnet, se stropșește consfințind doar efemerul. Cețuri rare-n temenele se preling ca o iscoadă. Muntele ar vrea să spele tot ce are ca podoabă. Speriați de-ntunecare oamenii opriți din treabă, se ascund cu mic, cu mare sau deschid umbrele-n grabă. Răpăind în picuri repezi, apele devin torente. Curg prin văi, mângâie lespezi cu
ÎN BUCEGI de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371291_a_372620]
-
ce șerpuiește printre stânci și ajung pe firul unei ape repezi și zgomotoase ce se prăvălește furioasă la vale. O traversează când pe o parte, când pe alta, apoi, fiindcă râușorul e străjuit de pereții abrupți, înaintează prin vad. Pesemne, iscoada rătăcise calea, iar acum încearcă să-și repare greșeala. Locuri sălbatice, dar în același timp încântătoare, se desfășoară în fața ochilor. Nimeriră între niște cheiuri înguste prin care se zărește doar un petic din cer. Cu cât se apropie, cu atât
SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345942_a_347271]
-
de basm. O cascadă tumultoasă își revarsă apele de undeva de sus, în hău, se lovește zgomotos de stânci și se prăvălește vijelioasă la vale. Din acest loc înaintarea călăreților este blocată. - Ai greșit drumul, nemernicule! se răsti principele la iscoadă. Dacă, până la lăsarea nopții nu am vrăjitoarea la picioarele mele, trupul îți va atârna în ștreang, în bătaia vântului din munți. Se întorc din cale până la o răscruce unde sluga descoperă poteca spre ținutul zgripțuroaicei. Se strecoară printre hățișuri și
SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345942_a_347271]
-
răbdarea mea? - Îndurare, Măria Ta! - Singura iertare ți-o mai poate da popa! rosti furios și scoțând paloșul îi reteză gâtul dintr-o lovitură. Țeasta i se prăvăli la rădăcina unui tufan, iar calul speriat dispăru printre copaci cu trupul iscoadei balansându-se într-o parte și-n alta până căzu ca un sac burdușit cu pământ. Chiote de veselie izbucniră din adâncul pădurii, vuiete și râsete răsunară în ecouri, umbre cu forme hidoase se prelinseră printre luminișuri sub sclipirea palidă
SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345942_a_347271]
-
iar procuratorul citind scrisoarea fu de acord și trimise răspuns că tetrarhul era așteptat în fortăreața Antonia cînd va fi dorit să vină. Ștafetele romane alergau în toate direcțiile cu ordine scrise către centurioni sau decurioni. Cu nemijlocitul concurs al iscoadelor, patrulele cercetară locurile știute ale adepților din Ierusalim însă spre surprinderea lor nu găsiră pe nimeni în acele locuri. Parcă intraseră cu toții în pământ și într-un fel cam așa și era căci unii dintre dânșii se refugiaseră în afara zidurilor
AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346944_a_348273]
-
pe nimeni în acele locuri. Parcă intraseră cu toții în pământ și într-un fel cam așa și era căci unii dintre dânșii se refugiaseră în afara zidurilor Ierusalimului printre morminte vechi și părăsite, și asta tocmai de frica oamenilor arhiereului Caiafa. Iscoadele și soldații întrebară până și pe oamenii simpli de pe ulițe, însă nu dădură de nici o urmă a ucenicilor galileeanului. Patrulele intrară și prin casele de găzduire dar nu aflară nimic nici aici. Răscoliră tavernele grecești unde sperau să găsească ceva
AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346944_a_348273]
-
a ucenicilor galileeanului. Patrulele intrară și prin casele de găzduire dar nu aflară nimic nici aici. Răscoliră tavernele grecești unde sperau să găsească ceva vești printre adoratorii lui Dyonysos. Nici aici nu găsiră însă nimic. Spre seară totuși, una din iscoade dădu de veste că un grup mic de adepți se aflau împreună cu Iosif din Arimateea, cel mai probabil la casa acestuia. O patrulă merse acolo dar nu găsi pe nimeni în casă ci doar pe câțiva slujitori care spuseră că
AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346944_a_348273]
-
de frig, sărmana, că vântul șturlubatic dezbracă toți copacii, furându-le coroana și-o pradă pân’ la sânge... surâde toamnei!, poate-i trece această suferință rece și nici nu știe, inocenta, cum iarna stă și o pândește... acum trimite o iscoadă: brumă peste trandafiri și tot îi face fițe-fițe, amăgind-o prin tufișuri, cu parfum de dumitrițe... surâde toamnei! s-o vrăjești și când va închide ochii și-o să cadă în extaz, o să-i fur trei dumitrițe și-o să crape de
ZÂMBEŞTE TOAMNEI! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346521_a_347850]
-
puțin mai prejos că în Eden, nimeni și nimic nu ne poate împiedica fericirea.” Așa presupun că gândeau evreii în acele momente (probabil că și eu dacă aș fi fost acolo aș fi gândit la fel). Au hotărât ca doisprezece iscoade să meargă să aducă vești tuturor despre țara și locuitorii ei. Câte un om pentru fiecare seminție. Mulțimea privea cum la orizont cei doisprezece bărbați se contopeau în zare spre paradisul pământesc promis. Da, totul va fi bine, vom trăi
LA HOTARELE CANAANULUI de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348420_a_349749]
-
se contopeau în zare spre paradisul pământesc promis. Da, totul va fi bine, vom trăi până la adânci bătrâneți în țară cea minunată.” Cam asa sună visul lor, însă s-a întâmplat o tragedia neprevăzuta nimeni nu se aștepta la așa ceva. Iscoadele au pătruns în țară, au rămas fascinați de frumusețea țării promise. Realitatea era mai frumoasă decât cuvintele prin care țara le fusese descrisă în mod profetic. După patruzeci de zile iscoadele s-au întors aducând cu ei din roadele țării
LA HOTARELE CANAANULUI de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348420_a_349749]
-
o tragedia neprevăzuta nimeni nu se aștepta la așa ceva. Iscoadele au pătruns în țară, au rămas fascinați de frumusețea țării promise. Realitatea era mai frumoasă decât cuvintele prin care țara le fusese descrisă în mod profetic. După patruzeci de zile iscoadele s-au întors aducând cu ei din roadele țării. Mulțimea i-a înconjurat așteptând raportul lor, iscoadele au început să descrie frumusețea și rodnicia țării, spunând că este o țară unde curge lapte și miere. Entuziasmul creștea, dorința de a
LA HOTARELE CANAANULUI de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348420_a_349749]
-
de frumusețea țării promise. Realitatea era mai frumoasă decât cuvintele prin care țara le fusese descrisă în mod profetic. După patruzeci de zile iscoadele s-au întors aducând cu ei din roadele țării. Mulțimea i-a înconjurat așteptând raportul lor, iscoadele au început să descrie frumusețea și rodnicia țării, spunând că este o țară unde curge lapte și miere. Entuziasmul creștea, dorința de a pune mâna pe țară era la intensitatea maximă. Dar zece dintre iscoade au început să spună că
LA HOTARELE CANAANULUI de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348420_a_349749]
-
a înconjurat așteptând raportul lor, iscoadele au început să descrie frumusețea și rodnicia țării, spunând că este o țară unde curge lapte și miere. Entuziasmul creștea, dorința de a pune mâna pe țară era la intensitatea maximă. Dar zece dintre iscoade au început să spună că acolo sunt națiuni puternice și că acolo i-au văzut pe fii lui Anac uriașii iar noi înaintea lor eram ca niște lăcuste, zidurile cetății sunt înalte întărite de netrecut. Toată fericirea mulțimii s-a
LA HOTARELE CANAANULUI de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348420_a_349749]
-
marilor puteri europene prin natura conspirativă a discuțiilor ce aveau loc la aceste întruniri. Urmarea este una inevitabilă. Simțindu-se amenințate de influența pe care Eminescu o avea ca formator de opine, la comanda Imperiului Austro-Ungar sunt înserate în cadrul grupului iscoade, pe lângă faptul că jurnalistul avea tot timpul pe urmele sale un spion care trimitea rapoarte regulate asupra activităților și discuțiilor purtate în cadrul întâlnirilor. Scopul principal al acestor reuniuni era susținerea Ardealului în favoarea dezlipirii de Imperiul Austro-Ungar și alipirea lui de
15 IUNIE 2017, 128 DE ANI DE LA MOARTEA LUI MIHAI EMINESCU. de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376865_a_378194]
-
neapărat. Să cunoască tot, binele s-asculte, Ca să nu mai cadă iarăși în păcat Și cu sine însuși să fie-mpăcat, Fără rele-n viață și fără insulte. Dacă lumea, astăzi, n-o luăm în răspăr, Soli ai rațiunii suntem, nu iscoade. Când din pomul nostru pică iar un măr, Înțelegem legea după care cade Și suntem aproape iar de adevăr, Care luminează cerul unde șade. TATUAJ Ne îmbrăcăm în solzi de dinozaur Și-n carapacea dură de la broaște, Așa încât nici nu
SONETE CONTEMPORANE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377962_a_379291]
-
ai mutat la Reims mi-a arătat poze cu castelul, cu Adélaïde de Orléans, cu caii, cu duelul și cu ultima ta vizită la castelul vecin, când o îmbrățișai pe prințesă, încercând să te compromită. Toți servitorii de acolo sunt iscoadele lui ! Cuvintele ei mă lovesc ca un duș rece. - Cu ce scop ? întreb. - Știe că te iubesc, că băiatul e al nostru și că mă bate gândul să divorțez. - Te-ai gândit tu la asta ? - Mai mult. I-am spus
DRUMUL APELOR, 56 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376334_a_377663]
-
se ridică din dezolarea străzii, în piruete grațioase către văzduhul morocănos, se întrezărește imaginea apocaliptică a norilor, ce se adapă direct din talazurile mării, răscolite de vântul dezlănțuit. Mare și cer își împletesc degetele în pletele furiosului zeu, deranjat de iscoadele dezmățate ale iernii, coborâte de pe crestele munților, unde sălășluiau de veacuri, să dezvăluie impudice secretele adâncurilor, păzite cu strășnicie de neînduplecatul Neptun. Din depărtări, sosesc călare pe crestele înspumate, ostașii nevăzuți ai apelor, înarmați cu harapnice de foc, ce pocnesc
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
se ridică din dezolarea străzii, în piruete grațioase către văzduhul morocănos, se întrezărește imaginea apocaliptică a norilor, ce se adapă direct din talazurile mării, răscolite de vântul dezlănțuit. Mare și cer își împletesc degetele în pletele furiosului zeu, deranjat de iscoadele dezmățate ale iernii, coborâte de pe crestele munților, unde sălășluiau de veacuri, să dezvăluie impudice secretele adâncurilor, păzite cu strășnicie de neînduplecatul Neptun. Din depărtări, sosesc călare pe crestele înspumate, ostașii nevăzuți ai apelor, înarmați cu harapnice de foc, ce pocnesc
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
precum un crucifix de flori și păsări nemaivăzute, cu subteranele stele pe umeri, cu sarea iubirii la vedere. Alte dispoziții finale nu am...” Un statut special dobândește piatra ca simbol spiritual: „Piatră a filozofilor, ce trist sunt fără togă, ah, iscoadă!” Elementul fără de care omul nu poate trăi este sarea. Nu întâmplător, Apostolii au fost numiți „sarea pământului”, având în vedere misiunea lor. În Evanghelia Tăcerii sarea dobândește conotații stilistice: „A se uită la mine pieziș, inima sa dorul întoarnă. E
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
Vala, jos trasă-n trup Vegetal", cf. Vala, VIII, 277), deismul sau panteismul pe care Blake întotdeauna le-a înfierat. Blake a împrumutat numele din Vechiul Testament, unde Rahab este desfrînata din Ierihon care a ascuns de slujitorii împăratului cele două iscoade pe care Iosua le trimisese pentru a cerceta Ierihonul. Rahab a fost cruțata din acest motiv împreună cu toata seminția ei (cf. Iosua 2). În Noul Testament Rahab face parte din spița lui Iosif, bărbatul Sfintei Fecioare Maria, născătoarea lui Iisus Hristos
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]