149 matches
-
la sihastrul Isihie, în munții Moșenski, pe un ostrov , aflat în mijlocul unui râu de munte. În contrast cu violența extraordinară a imaginii care ni-l înfățișează pe diacul martir, ucis cu bâte, sihastrul izolat pe ostrov, care probabil, nu întâmplător se numește Isihie, este beneficiarul unei liniștiri desăvârșite în fața ispitelor lumii, a unei isihii care îl izolează de tumult, întocmai cum ostrovul din mijlocul râului îl izolează de restul lumii. În această împărăție a liniștii, cărțile sunt centrul vieții, căci, aflăm din text
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
unui râu de munte. În contrast cu violența extraordinară a imaginii care ni-l înfățișează pe diacul martir, ucis cu bâte, sihastrul izolat pe ostrov, care probabil, nu întâmplător se numește Isihie, este beneficiarul unei liniștiri desăvârșite în fața ispitelor lumii, a unei isihii care îl izolează de tumult, întocmai cum ostrovul din mijlocul râului îl izolează de restul lumii. În această împărăție a liniștii, cărțile sunt centrul vieții, căci, aflăm din text, monahul Isihie, se îndeletnicește de ani de zile cu copierea cărților
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
beneficiarul unei liniștiri desăvârșite în fața ispitelor lumii, a unei isihii care îl izolează de tumult, întocmai cum ostrovul din mijlocul râului îl izolează de restul lumii. În această împărăție a liniștii, cărțile sunt centrul vieții, căci, aflăm din text, monahul Isihie, se îndeletnicește de ani de zile cu copierea cărților Sfinților Părinți. Este un refugiu de liniște pe care tânărul pelerin și-l dorește din tot sufletul. Este însă de trei ori respins de sihastru, în dorința sa de a-i
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
adâncă și pacea”, lăudate cu atâta recunoștință cu doar câteva pagini mai înainte, devin pricină de poticnire în mintea personajului nostru, care, apropiindu-se de vârsta de douăzeci de ani, face brusc diferența între tihnă, ca liniștire în îndestulare, și isihie, ca liniștire în lipsă, și alegând-o pe a doua, se hotărăște să redevină un pelerin, la voia lui Dumnezeu și la răscruce de mari imperii. O FILĂ DE ROMAN POLIȚIST Relatarea trecerii din Ucraina în Țările Române are toate
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
caută un părinte duhovnicesc, apoi renunță la viața de obște pentru a trăi în schimnicie, călugărul Paisie la Muntele Athos, iar părintele Serghi, în chilia lui Ilarion, lângă mănăstirea din Tambino. Nu vor avea însă prea multă vreme parte de isihia atât de dorită, căci spre ei se îndreaptă un râu de oameni: monahi dorind să le devină ucenici, laici cerând povață, binecuvântări și chiar tămăduiri. Atât la Athos, cât și la Tambino, în jurul celor doi schimnici deveniți celebri se construiește
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Athos, sub povara prea marilor taxe impuse de turci. Mănăstirea Dragomirna se vede obligat să o abandoneze fugind din calea stăpânirii catolice, austriece, iar de la Mănăstirea Secu se mută la Neamț împotriva voinței sale, la porunca domnitorului Constantin Moruzzi. Nădăjduita isihie se transformă în zbuciumul unui continuu pelerinaj. Părintele Serghi cade în fața tentației frumuseții, dar mai ales sub povara propriei și neîmblânzitei sale mândrii. În căderile și așa-zisele sale nerealizări, Paisie Velicikovski se consideră un rob neputincios al lui Dumnezeu
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
pentru alungarea duhurilor satanice și purificarea spațiului, contaminat și profanat de maleficele mesagere ale ÎMPĂRATULUI NEGRU... Ptiu! Ducă-se pe pustii...! Vade retro, Satana! Mergi înapoia mea, satano! (Marcu, 8:33) În ciuda straielor "nemțești", de mireni, pictorii trăiau într-o isihie completă, ca doi ermiți. Își respectau cu strășnicie un anumit program: regimul alimentar, rugăciunile, posturile și toate cele ce țin de "sufletul" omului. Pe atunci, personajele noastre din punctul de vedere al vârstei se aflau la după cum spune autorul "Divinei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
că trec pe lîngă ceea ce caută. Eu unul văd creștinismul ca pe un hiper acid lisergic și o versiune mai "tare" a unor cărți ca Arta de a fi fericit sau Cum să reușești în viață a lui Dale Carnegie. Isihie: fericire. Și nu numai în anumite locuri, la sfîntul munte. Pretutindeni. O rețetă universală". Nu există o singură cale pentru accedere la mîntuire, rezultatul contează, nu meandrele realizării absolutului. După cum i-a spus Părintele Cleopa, pe care l-a cunoscut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
trebuie inventată de fiecare pe cont propriu, prin mijloace originale, de unde și caracterul reprobabil al crimei, furtului, adulterului, înșelăciunii, denunțului; în toate acestea fericirea e obținută de la altul, e luată. Crima e parazitară". Steinhardt consideră că taina finală a ortodoxiei: isihia și rugăciunea inimii în fapt cele două sînt una. Tîrziu-convertitul la creștinism propune, își propune un fel de decalog pe măsura Noului Legămînt, cîteva precepte: -Ni se cere să avem simțul tragic și eroic al existenței. Și să nu le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
XIII), și mai ales ale Sfântului Grigorie Sinaitul, care a statornicit această lucrare pe la începutul veacului XIV la Muntele Athos. Sub o formă mai puțin explicită, găsim referințe la această tradiție ascetică la Sfântul Ioan Scărarul (veacul VII), la Sfântul Isihie Sinaitul (veacul VIII), la alți dascăli ai vieții duhovnicești din Orientul creștin. (Lossky 209-10) Cu o bază teologică stabilită în cea mai mare parte de Grigorie Palamas, isihasmul, al cărui triumf a fost asigurat de sprijinul politic al lui Ioan
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
2, București, 1998; Primejdia mărturisirii. Convorbiri cu Ioan Pintea, Cluj-Napoca, 1993; Între lumi. Convorbiri cu Nicolae Băciuț, Târgu Mureș, 1994; Călătoria unui fiu risipitor, îngr. și pref. Ioan Pintea, București, 1995; Cartea împărtășirii, îngr. Ion Vartic, Cluj-Napoca, 1995; Drumul către isihie, îngr. Oana Cătina, Cluj-Napoca, 1999; Dumnezeu în care spui că nu crezi... Scrisori către Virgil Ierunca (1967-1983), îngr. Monica Manu, București, 2000; Ispita lecturii, îngr. și introd. Ioan Pintea, Cluj-Napoca, 2000; Eu însumi și alți câțiva, îngr. Ioan Pintea, Cluj-Napoca
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
bejenie”, când se strângeau la un loc, pe un versant sau pe altul, ca să-și lege rănile unii altora, aveau ca notă dominantă liniștea sufletească reflex al liniștii naturii înconjurătoare, care împingea pe om la interiorizare și curățenie. Liniștea sau isihia în limba greacă sau sihăstria în graiul românesc este darul cel mai de preț cu care Dumnezeu a înzestrat creația sa: pământul, oamenii, păsările cerului și toate făpturile, brazii pădurilor și florile câmpului. Prin această liniște se înțelege armonia adică
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
București, 1987; Albastrele ninsori, Iași, 1989; Umbra rotitoarelor povești, Craiova, 1991; Bătălia pentru roze, I, Cluj-Napoca, 1992; Sârba sub căruță, Drobeta-Turnu Severin, 2002; Parcă mă iubeai, Cluj-Napoca, 2002. Ediții: Al. Căprariu, Corespondență, pref. edit., București, 1999; N. Steinhardt, Drumul spre isihie, Cluj-Napoca, 1999. Repere bibliografice: Serafim Duicu, „Jocuri de copii”, R, 1981, 12; Irina Petraș, „Povești pentru un fotoliu”, ST, 1983, 4; N. Steinhardt, Fenomenul Boema, F, 1983, 9; Irina Petraș, „Un pumn de cireșe”, ST, 1985, 4; Titu Popescu, Două
CATINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286142_a_287471]
-
Ori galeșe domnițe foșnind printre molizi. într-un eon bucolic - străvechi, de bună seamă -, Fost-au odoare caste a^codrilor semeți, De pictorii romantici împrejmuite-n ramă Și tainic mângâiete în murmur de poeți. Din frăgezimi părându-mi brodați cu isihie Și smălțuiți cu boarea argintului cel pur, Ar fi de-ajuns o șoaptă de mag să li se-mbie încât să prinză aripi cu zborul spre azur... Viața-ntre gogleazuri când prea mi se agită, Sub tatuaj de riduri sporite
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-website/Imaginative/8091_a_9416]
-
porți liberă-i doar poteca spre Poarta Supremă Când ne e foame ne gândim și la mana de faguri de spirit ai mitului din care mâncăm de-a valma cu viespile tristeții. Păciuiți ne facem semnul crucii în fața capod- operelor isihiei generoase. Ochiuri de senin fac rocadă impresionistă peste urbea adormită pe câteva ore deplin înmănăstirită. Și eu mă gândesc sau visez la blajinătatea și cuvântul care parcă abordează însuși infinitul absolutul - ceva care totdeauna e mai mult decât Sine. Plus
Leo Butnaru by Leo Butnaru () [Corola-website/Imaginative/10368_a_11693]
-
o bisericuță de lemn, care s-a numit “Schitul Sihăstria” pentru că era amplasat într-o poiană din Codru, departe de lume. În acest schit s-au oploșit câțiva călugări pusnici, care duceau o viață grea"”. Cei câțiva călugări iubitori de isihie au ridicat ulterior, în plin codru al Pietrăriei, ""pe o dărâmătura de stâncărie, ce forma un fel de cetățuie naturală,clădită prin voia întâmplărei"", o sihăstrie cu hramul “Buna Vestire”. Aflând de existența acesteia, în anul 1732, domnitorul Moldovei Grigore
Mănăstirea Piatra Sfântă () [Corola-website/Science/307999_a_309328]
-
Muzeul Național de Istorie din București. Datarea este pe spatele ultimei pagini, al cărui text în interpretarea Mitropolitului Tit Simedrea este: "„Această Sfântă Evanghelie a scris-o popa Nicodim în Țara Ungurească în anul al șaselea al acestei goane după isihie. Socotim de la facerea lumii anul 6913 (1405)”". Sunt considerate minuni ale Sfântului Nicodim: Sfințenia vieții sale și minunile săvârșite atât în timpul vieții, cât și după moarte, prin moaștele sale, l-au eternizat. Deși a fost considerat un sfânt încă în timpul
Nicodim de la Tismana () [Corola-website/Science/308824_a_310153]
-
la Mănăstirea Antim, sub numele de Agaton de la Antim, unde i se oferă o chilie sub clopote, în care citește și scrie poezii, având o bibliotecă personală renumită. Este fondatorul grupului Rugul Aprins de rezistență anticomunistă prin rugăciunea inimii sau isihia. Povestea Rugului Aprins începe în 1943 când armata română eliberează dintr-un lagăr din est pe Mitropolitul Nicolae al Kievului și pe duhovnicul său Ioan Culîghin. Ajuns în țară, Mitropolitul Nicolae este găzduit de prietenul său din perioada studiilor, Patriarhul
Sandu Tudor () [Corola-website/Science/313239_a_314568]
-
studiilor, Patriarhul României Nicodim Munteanu alături de duhovnicul său Ioan Culîghin, care aduce cu el de la Kiev două cărți, "Pelerinul rus", "Sbornicul" și o icoana făcătoare de minuni a Fecioarei Maria. Ioan Culîghin a început să vorbească despre rugăciunea inimii sau isihia în chilia sa de la Cernica . În 1944 este mutat într-o chilie a Mânăstirii Antim unde se întâlnește cu Sandu Tudor și încep să discute despre Taina Rugului Aprins și Rugăciunea inimii care în Rusia era foarte bine cunoscută printre
Sandu Tudor () [Corola-website/Science/313239_a_314568]
-
de cupru, iar pardoseala este din beton. Zidul de incintă al mănăstirii are pe partea de vest trepte care, după cum afirma Dumitru Agachi, ""ritmează costișa amplasamentului mănăstirii, lăsând privitorului o deosebită și puternică impresie de scară a urcușului monastic și isihie, deopotrivă"". Biserica Mănăstirii Coșula a fost pictată atât în interior, cât și în exterior. Urmele picturii inițiale în tehnica frescă din interior, datând din 1538, se mai pot vedea sub straturile de pictură în ulei ce datează din secolul al
Mănăstirea Coșula () [Corola-website/Science/316550_a_317879]
-
în colaborare cu Vasile Rebreanu) Cluj Napoca 1979-1981 Povești din curtea mea, Timișoara 1980 Trofeul - povestiri SF, Cluj Napoca 1980 Sus în satul de argint - versuri pentru copii, București 1981 Marile vacante, Cluj Napoca 1984 Imperiul unei singurătăți - versuri, București 1987 Scrisori din Isihia - versuri, Cluj Napoca 1987 Valahia în Cartea Genezei - studiu, Cluj Napoca 1996 Norul de martori - eseu religios, Cluj Napoca 2003 Dacia edenica - studiu interdisciplinar, Cluj Napoca 2006 Libelulă albastră Poveștile Dianei și ale Marei Codul lui Buonarroti - român ezoterico-digital Alexandru Piru, Poezia, ÎI;<br
Miron Scorobete () [Corola-website/Science/322250_a_323579]
-
judecați. Sfinții mucenici au mărturisit pe mântuitorul Hristos cu toată credința și tăria sufletească și de aceea au fost omorâți, spune părintele Stoica. Cum se numeau cei 40 de Mucenici Numele celor 40 de Sfinți Mucenici sunt Chirion, Candid, Domnos, Isihie, Ieraclie, Smaragd, Valent, Vivian, Evnichie, Claudie, Prisc, Teodul, Eutihie, Ioan, Xantie, Ilian, Sisinie, Aghie, Aetie, Flavie, Acachie, Ecdit, Lisimah, Alexandru, Ilie, Leontie, Gorgonie, Teofil, Dometian, Gaie, Atanasie, Chiril, Sacherdon, Nicolae, Valerie, Filoctimon, Severian, Hudion, Meliton și Aglaie. Soldații au fost
Sfinții 40 de mucenici. De ce bărbații trebuie să bea 40 de pahare de vin by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102253_a_103545]
-
iar opt zile mai târziu au fost judecați. Sfinții mucenici au mărturisit pe mântuitorul Hristos cu toată credința și tăria sufletească și de aceea au fost omorâți, spune părintele Stoica. Numele celor 40 de Sfinți Mucenici sunt Chirion, Candid, Domnos, Isihie, Ieraclie, Smaragd, Valent, Vivian, Evnichie, Claudie, Prisc, Teodul, Eutihie, Ioan, Xantie, Ilian, Sisinie, Aghie, Aetie, Flavie, Acachie, Ecdit, Lisimah, Alexandru, Ilie, Leontie, Gorgonie, Teofil, Dometian, Gaie, Atanasie, Chiril, Sacherdon, Nicolae, Valerie, Filoctimon, Severian, Hudion, Meliton și Aglaie. Soldații au fost
MUCENICI. Tradiții și obiceiuri de Sfinții 40 DE MUCENICI by Cristina Alexandrescu () [Corola-website/Journalistic/104958_a_106250]
-
acumulată în nelimitarea existenței tale. Cum să restaurezi firea ta genuină. Spunem: Norocul are forma minții. Dar mintea ce formă are? Ea are forma chipurilor pe care le evocăm. Operațiunea cu chipuri ne menține în mecanica gândirii. Numele divine, concentrarea, isihia - sunt forme bune, prin ele se face trecerea de la grosier la subtil, de la eroare la șansă. Recunoștința este o formă care te înrudește cu zeii. Dacă dai minții forme bune, ritmic și stăruitor, atragi circumstanțe favorabile ție. Pe aceasta se
Modernism, avangardă, interpretări în cheie contemporană ale lui Shakespeare, Terapia destinului, dar și povestiri de viață by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105571_a_106863]