165 matches
-
m(i)l(o)stii g(os)p(o)dar zemli Moldavscoi. Adec(ăă au venit înaintea noastră și înaintea boerilor noștri celor mari și mici, părintele și rugătoriul nostru Sofronie, Episcopul de Huș(i) și ni-au arătat un ispisoc de la Ieremie Vod(ă), pre sat(ul) Broșteni, carele este a Sfintei Episcopii, lângă hotarul târgului Hușilor, precum ne-au arătat și altu dires de la Moisi Moghilă V(oeăvod și un ispisoc de pâră de faț(ă) de la Vasilie Vod
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
de Huș(i) și ni-au arătat un ispisoc de la Ieremie Vod(ă), pre sat(ul) Broșteni, carele este a Sfintei Episcopii, lângă hotarul târgului Hușilor, precum ne-au arătat și altu dires de la Moisi Moghilă V(oeăvod și un ispisoc de pâră de faț(ă) de la Vasilie Vod(ăă și de rămas pentru o bucată de loc de hotarul acestui sat ce au avut pâră Episcopul G(h)edeon cu târgoveții de Huș(i) de au fost, zicând târgoveții de
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
bucăți de hotar precum spun și diresele Episcopiei, iară paharnicul al 2, să n-aibă nici o triab(ă) acol(oă la moșia Episcopiei, nici s-o zăciuiască din viile ce vor fi pre hotarul satului acelu, precum le spun și ispisoacele însemne prin pregiur, carele au hotărât boerinul nostru ce mai sus scriem Toma dvornicul cel mare, precum au Sfânta Episcopie și întăritură de la toț(iă d(oămnii, pentru aceea ca să fie și de la domnie me(aă Sfintei Episcopii de Huș
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
stii g(os)p(o)dar zemli Moldavscoi. Adec(ă), au venit înaintea noastră și a tot sfatul nostru, boiarilor celor mari și celor mici, părintele și rugătoriul nostru Sofronie, Episcopul de Huși și ni-au arătat înaintea noastră un ispisoc de danie și de întăritură de la Dumitrașco Cantacuzino Voevod, pre sat, pre Broșteni, carele iaste a Sfintei Episcopii, lângă hotarul târgului Hușilor și pentru o bucată de loc de hotarul acestui sat, care au avut pâră Episcopii mai de mult
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
scriem mai sus a Sfintei Episcopii dată de d(o)mnii și de ctitorii ce au fost mai (îănainte de noi cu blăstăm și rămâind Sfânt(a) Episcopie la lips(ă) din tot venitul, făcutuiam danie și întăritură cu acel ispisoc de la Dumitrașco Vod(ă) părintelui și rugătoriului nostru Sofronie, Episcopul de Huș(i), ca să ia de a zăce din vin, și din pâ(i)ne, și din tot venitul acelui sat a Broștenilor și acei bucăț(i) de loc cum
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
s-a dovedit apoi că a fost a altor oameni, iar acum Ștefan postelnicul cere să i se dea moșia Frănciugi . La 22 noiembrie 1698, Urâta, fiica Fuioagăi, vinde vel vistiernicului Iordachi Ruset și soției sale 19 pământuri În Șurinești . Ispisocul domnului Mihai Racoviță (25 decembrie 1715-26 septembrie 1726) din 23 noiembrie 1718 ne arată ca proprietară a satului Frenciugi pe Zmaranda, mama lui Neculai Bucium, , fiul Alexandrei și a sulgerului Apostol (a mai avut soție pe Nazariia, ). În 1711, odată cu
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
până în 1460. La 12 august 1461 vin, însă, în fața domnului Husin și soția lui, Marușca, fiica lui Ion Munteanu, și se judecă pentru trei sate, Urvicoleasa, Stroinți și Molnița, cu postelnicul Crasnăș și Jurja Necorescu. Crasnăș și Necorescu aveau un ispisoc, pe care l-a obținut Duma Negru de la voievozii Iliaș și Ștefan, fiii lui Alexandru cel Bun, pentru cele trei sate. Husin și Marușca au zis: “și noi avem ispisoc vechiu de la Alixandru voievod cel Bătrân, dat părintelui nostru, lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
postelnicul Crasnăș și Jurja Necorescu. Crasnăș și Necorescu aveau un ispisoc, pe care l-a obținut Duma Negru de la voievozii Iliaș și Ștefan, fiii lui Alexandru cel Bun, pentru cele trei sate. Husin și Marușca au zis: “și noi avem ispisoc vechiu de la Alixandru voievod cel Bătrân, dat părintelui nostru, lui Ion Muntean, nepot lui Onofreiu și se află la mâna preotului rusăsc ce ieste în mahalaoa tărgului.” Preotul vine în fața domnului și mărturisește că acel ispisoc, scris de mâna lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
zis: “și noi avem ispisoc vechiu de la Alixandru voievod cel Bătrân, dat părintelui nostru, lui Ion Muntean, nepot lui Onofreiu și se află la mâna preotului rusăsc ce ieste în mahalaoa tărgului.” Preotul vine în fața domnului și mărturisește că acel ispisoc, scris de mâna lui Brătei, era al lui Ion Muntean, dar “au arsu atuncea cand au arsu și biserica cea dinaintea tărgului Sucevii, ce s-au aprins de tunet, mai la vale de Sfântul Atanasie”. I s-a cerut preotului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lui Ion Muntean, dar “au arsu atuncea cand au arsu și biserica cea dinaintea tărgului Sucevii, ce s-au aprins de tunet, mai la vale de Sfântul Atanasie”. I s-a cerut preotului să aducă șase preoți să jure că ispisocul a fost al lui Ion Munteanu. Preotul a adus martorii, aceștia au jurat că așa a fost și astfel Husin și Marușca “au câștigat toată dreptatea, iar dumnealui postelnicul Crasnăș și dumnealui Jurja Necorescu au pierdut judecata înaintea tuturor boierilor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
husite a numelui a fost reluată de B. P. Hasdeu (1838-1907) și de Gh. Ghibănescu (1864-1936). Acesta din urmă, hușean de origine (s-a născut la Gugești), este autorul celebrelor colecții de documente Surete și izvoade (24 vol, 1906-1930) și Ispisoace și zapise (6 vol., 1906-1926). Reputatul istoric s-a preocupat, cum era firesc, și de zona natală. Într-o altă lucrare, intitulată Originea Hușilor, scria: „Hușii își trag numele lor de la Husiți, care venise prin aceste locuri, și care au
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Elan, dar și un loc la răsărit de Prut, pe râul Sărata, unde fusese odată târgul Sărata. Or, desființarea acestui târg trebuie să fi fost o consecință a deplasării locuitorilor spre Huși, a cărui înființare coincide cu acele timpuri. Prin ispisocul din 23 ianuarie 1502, Ștefan voievod confirma lui Leva (Leoa) și fratelui său Petru o bucată de loc pe Sărata, partea de pe Elan care se afla mai jos de hotarul târgului Huși pe Drăslăvăț, cumpărată de la Nastea, nepoata lui Mihăilă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
răzeșilor Stănilești de peste Prut. Satul a devenit proprietatea Episcopiei de Huși. Stănileștii, fiii lui Stănilă, au vândut satul Berbescii, pe Prut, după cum atestă documentul din 15 martie 1527, emis în timpul domniei lui Petru Rareș, drept moștenit din vechime („din dreptul ispisocului lor de la strămoșul domniei mele, de la Alexandru Vodă”). Talaba. Sat și pârâu care se varsă în Elan. Localitatea este situată în partea de sud-est a comunei Deleni, plasa Mijlocu. Se presupune că această localitate a fost întemeiată de proprietarul Toma
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Ionașco Cehan siliștile: Stănilești, Voloseni, Măicani și Erbiceni cu bălțile de pește: Căușul, Alba, Neagra, Paplea, Cerbicana, Gârla Stâlpului și Lungul. Voievodul a confirmat celor doi dregători (Ionașco Cehan și Duca) „a lor direaptă ocină și daanie și cumpărătură din ispisoc” satul Novaci, care „a fost drept domnesc, ascultător de ocolul târgului Hușilor”. Același domn, în 1638, poruncea târgoveților din Huși să nu încalce hotarul satului Novaci, deoarece beneficiarii daniei au dat niște bani „în treaba țării lui Ștefan Tomșa Voevod
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
lui Curite, Drislovăț, drumul lui Covrig, casa Robului, locul lui Drag, Vlășneasa, Chirițăști. În anul următor, la 5 septembrie 1630, Moise Movilă (1630-1631, 1633-1634) „întărește uric lui Mitrofan, episcop de Huși, moșia Broșteni cu tot hotarul după semnele arătate în ispisocul lui Alexandru vv.”. Un document din 1643 menționează vânzarea unei părți din satul Broșteni de către Ileana Cujboanca către vărul ei, Gheorghe Moțoc, și a unei părți, unde a fost târgul Broaștei, din ținutul Iașilor, către un Vasile Broască. Protejarea bisericii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
din cauza cărora țiganii au fugit în alte țări și mănăstirile nu-i pot stăpâni; de asemenea întărește Episcopia Huși cu mai mulți robi țigani”. La 10 martie 1638, Vasile Lupu confirma lui Ionașcu Cehan „ai lui drepți robi țigani din ispisoc de danie și cumpărătură, ce el a avut de la Barnovschie Vodă și din ispisoc de întăritură de la Alexandru Iliiaș Vodă un sălaș de țigani, numele Macovei cu femeia lui... și fii lor Bejan și Maftei și cu alți copii ai
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de asemenea întărește Episcopia Huși cu mai mulți robi țigani”. La 10 martie 1638, Vasile Lupu confirma lui Ionașcu Cehan „ai lui drepți robi țigani din ispisoc de danie și cumpărătură, ce el a avut de la Barnovschie Vodă și din ispisoc de întăritură de la Alexandru Iliiaș Vodă un sălaș de țigani, numele Macovei cu femeia lui... și fii lor Bejan și Maftei și cu alți copii ai lor, cari cei țigani au fost drepți domnești și i-au dat lui Barnovschie
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
la începutul secolului al XIX-lea; prin „cartea” (scrisoare, ordin scris) din 1 iulie 1839, vornicul Iordachi Cantacuzino cerea să fie scutit de biruri Ștefan, țiganul celui de-al doilea (vtori) paharnic. Ștefan Nenica, țiganul de la Huși, a dovedit cu ispisoace domnești că aparținea lui Radu Racoviță și „că este dintracel niam și cu guzăi domnești”. Domnul Moldovei hotăra ca „deacum să-i dați pace de birul domnesc, nici cu alta să nu-l supărați... că iaste dreptu a dmisale vtori
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
satului pe care îl părăseau și urmau a fi înscriși acolo unde se stabileau. Pe lângă sătenii aceștia liberi era altă categorie a locuitorilor satelor care dispuneau de o libertate limitată și care purtau numele de vecini. Despre aceștia vorbește un ispisoc al lui Petru Șchiopu Vodă la 3 septembrie 1585, altul din 27 iulie 1599, dat de Mihai Viteazul referitor la satele care aparțineau mănăstirii Bistrița, cel de la 3 iulie 1604 dat de Eremia Movilă care întărește schimbul prin care mânăstirea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
50 la număr la Divan și ei aveau datoria să „aducă la divan pe cei pârâți, care nu se arătau la vedere, și să împlinească datoriile de la datornicii răi de plată". Despre o astfel de funcție se menționează într-un ispisoc slavon de la Vasile Vodă din anul 1644, dar și într-o rezoluție a vel-logofătului din anul 1815: „Velvornicul za Aprodi. Să se aducă pe 2-3 dintre pârâți, cu înadinsu aprodu". Deci aprozii erau sub ordinile vel-vornicului de aprodi, care mai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
capitalei în curgere de 40 de zile". Publicația se făcea și la reședința ținutului, unde se afla moșia de vânzare. Mezatul se făcea în Divanul țării, și se chema Șoltan - mezat. Din vechime mezatul a purtat numele de „Cochiivechi". În Ispisocul lui Matei Vodă din anul 1755 pentru apărarea unor moșii boierești de peste Prut de ușurgii, se zice: „și de câte ori trimite Domnia să strângă ușurulu de la tătari, sau se vinde de la Cochii-vechi ușurul, acei ușurgii merg și strâng și dijma pe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Episcopiei, episcopul Ghedeon nu-i lasă, se jeluiește la Domnie, Domnul rânduiește cercetarea la fața locului de către Toma, marele vornic al Țării de Jos, după care, în baza respingerii pretențiilor târgoveților, Ghedeon depune feria de 24 zloți și Domnia, prin ispisoc domnesc semnat de Vasile Vodă, la 1646, recunoaște încă o dată stăpânirea Episcopiei asupra satului Broscenii al Episcopiei. În anul 1649, alături de multe altele, în arhiva Episcopiei Hușilor se află un act de mare importanță nu numai pentru biserică ci și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
carte în limba slavonă, a lui Miron Barnovschi, erau atenționați globnicii și deșugubinarii Fălciului, urmare a jăluirii episcopului la Domnie, să nu „învăluiască satele Episcopiei cu globele și cu deșugubinele, ci să urmărească numai omorurile". În anul 1627, dintr-un ispisoc al lui M. Barnovschi pentru scutirea țiganilor mânăstirești de globele, se atrăgea atenția hatmanilor și la judii domnești să nu mai ia ciobote și globe că „au rămas sfintele mânăstiri fără de țigani". Domnul, împreună cu cei 4 arhierei ai Moldovei, și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
munți ai lor și să-și ia venitul cuvenit de la cei ce vor să pască oile sau să vâneze în traistele lor. 12 ianuarie 1634: Moise Movilă face referire la ținutul Pipirigului întărind împrejurimile Mănăstirii Neamț: “Suret de pre un ispisoc de la Moisei Moghilă voievod din leat 7141 (1634) ghenarie 12 dini [...], iar de acolea piciorul țin gios până la gura Plotunului [...] în sus până la Slatina [...] până suptu Hălăucului ”. Între anii 1772 - 1773 : un document oficial privind existența unei populații pe actuala
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
sat „Siliște“ ci locul s-a numit „Siliște“ după ce locuitorii l-au părăsit din diferite motive. Credem că este vorba de satul „Vlădenii, ci-i zic și Cornii, pe Săretiu“, atestat documentar, așa după cum s-a menționat mai sus, prin ispisocul dat de Ștefan cel Mare și Sfânt la 14 martie 1489 la Suceava . După părerea noastră cele două sate de astăzi - Corni și Vlădeni - au o origine comună, din aceeași așezare răzășească, din valea Siretului, de pe locul numit astăzi „La
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]