362 matches
-
a dat firii o altă obârșie pentru o a doua naștere, obârșie care o duce prin osteneală și durere spre plăcerea vieții viitoare” . Referindu-ne la Domnul nostru Iisus Hristos ca biruitor al morții observăm faptul că după ce învinge toată ispitirea diavolului care încerca să-L atragă în mrejele plăcerii, Mântuitorul Hristos merge mai departe în manifestarea iubirii față de Dumnezeu și de oameni, neînfricoșându -Se nici de moarte, pentru ca ajungând la capătul drumului existenței pământești să poată spune fără ezitare: „Părinte
RECENZIE LA CARTEA PĂRINTELUI TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356429_a_357758]
-
vieții, între coordonatele existenței robite de material și sensibil și lumina și bucuria vieții duhovnicești. Lucrarea "Scara" a Sfântului Ioan Scărarul prezintă scara hristificării vieții omenești, treptele pnevmatizării existenței, într-un excelent rezumat tactic și tehnic despre lupta duhovnicească împotriva ispitirilor lumii și a propriilor slăbiciuni; o hartă precisă, ce rezumă reflecția filocalică a devenirii spirituale. Este elocvent faptul că "Scara" prescrie, chiar în debutul urcușului duhovnicesc, înstrăinarea de lumea sensibilă și de plăcerile ei. Maica despătimirii omului, găsim scris, este
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII ŞI CYBER [Corola-blog/BlogPost/354725_a_356054]
-
vieții, între coordonatele existenței robite de material și sensibil și lumina și bucuria vieții duhovnicești. Lucrarea "Scara" a Sfântului Ioan Scărarul prezintă scara hristificării vieții omenești, treptele pnevmatizării existenței, într-un excelent rezumat tactic și tehnic despre lupta duhovnicească împotriva ispitirilor lumii și a propriilor slăbiciuni; o hartă precisă, ce rezumă reflecția filocalică a devenirii spirituale. Este elocvent faptul că "Scara" prescrie, chiar în debutul urcușului duhovnicesc, înstrăinarea de lumea sensibilă și de plăcerile ei. Maica despătimirii omului, găsim scris, este
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354840_a_356169]
-
pune să îmi fii vestală pe-altarul de cuvinte greu trudit, să-mi faci descânt de dor și de cabală aici, în pustnicia mea, de schit, Nu te-oi zidi ca pe o altă Ană, ci te voi duce-n ispitiri de rai... Ia cupa de Murano și balsamul iubirilor dintâi să mi le dai ! Leonid IACOB Referință Bibliografică: cântec de pustnic / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 591, Anul II, 13 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012
CÂNTEC DE PUSTNIC de LEONID IACOB în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355038_a_356367]
-
al morții” (Rom. 6, 6; 7, 24). Trupul omenesc își regăsește valoarea prin Întruparea Fiului lui Dumnezeu, Logosul divin veșnic. Este tema capitolului III, care atestă că mântuirea noastră s-a plinit în trupul lui Iisus Hristos (amintim cele trei ispitiri, respinse printr-o viață în sfințenie, minunile săvârșite de Iisus Hristos de-a lungul vieții Sale pământești, în trup, dar mai ales lucrările mântuitoare: Schimbarea la Față, Moartea, Învierea și Înălțarea, dovadă că în Iisus Hristos „locuiește trupește toată plinătatea Dumnezeirii”, cf.
JEAN CLAUDE LARCHET... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355464_a_356793]
-
Efrem, îți strigăm fără de încetare: Bucură-te, ciorchine ce cu veselie ne-ndulcești Bucură-te, căci amarele mâhniri tu risipești Bucură-te, tămăduire minunată a celor aflați în grele pătimiri Bucură-te, izbăvire a celor ce sunt împovărați de multe ispitiri Bucură-te, că ești purtător de Dumnezeu și sfinților următor Bucură-te, atlet preaiscusit și mucenic al Împăratului tuturor Bucură-te, că nevoința cu lupta mucenicească ai împreunat Bucură-te, cel ce slava cea de sus ne-ai arătat Bucură
MATERIAL DESPRE VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, FAPTELE MINUNATE, SFÂRŞITUL MUCENICESC ŞI DESCOPERIREA MOAŞTELOR, PRECUM ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC EFREM CEL NOU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/370896_a_372225]
-
alungă și tristețea. Te văd adesea cum tu îmi plutești Iar sufletul se-nalță pân’ la nori. Mă-ntreb într-una: Oare unde ești ?! De ce dorești să-mi dai mereu fiori ?! În ochii mei acum flămânzi de tine Se vede ispitirea ta dintâi. Și vreau să înțelegi că-mi este bine Atuncea când îmi stai la căpătâi. Brăila, august 2016 Referință Bibliografică: OCHII MEI FLĂMÂNZI / Florin Cezar Călin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2045, Anul VI, 06 august 2016. Drepturi
OCHII MEI FLĂMÂNZI de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370522_a_371851]
-
trebuia să se întâmple cu înțelepciune deplină cu fericitre c-am înțeles (“ideea nefiind o obsesie”) Iată de ce poezia poartă pecetea de geniu: în cuprinsul ideii dacă avem pe unde pătrunde e bine sa facem un foc și să ardem (“ispitirea de povară”) Cred că l-aș recunoaște pe Daniel Marian și dacă m-aș plimba prin cea mai mare aglomerație urbană, legată la ochi deși, în realitate, noi nu ne-am văzut niciodată. Dar îi cunosc din poezie și râsul
“ALTĂ TRĂSNAIE” DE GENIU de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369515_a_370844]
-
cântat vreodată în Maramureș, dând, în chipul cel mai firesc impresia că priveghează să alunge mâhnirile omenești, mai statornic decât umbra muntelui asupra văii de lângă genunchii lui. Unul dintre ei este interpretul Gheorghe Turda. Spune maestrul că a trecut peste ispitirile muzicii clasice pe care a studiat-o în Conservator, pentru că palinca de la Săpânța întrece în bunătate gustul berii lui Mozart. Putea maestrul să cânte operă, sigur că da. Sieși nu și-ar fi făcut un rău, dar muzica folclorică maramureșeană
GHEORGHE TURDA. CÂNTECELE, PĂSĂRI FĂRĂ TRUP de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353524_a_354853]
-
îl mai bați ca să-l cumințești și-i prinde bine mai târziu. Copiii care nu sunt bătuți în copilărie, te bat ei pe tine când se fac mari. „Dumnezeu, pe cine iubește îl bate"; spune Sirah: „Gătește-ți sufletul spre ispitire și fi statornic, plecând inima ta, de vrei să slujești Domnului". Așa era încercat bietul Lazăr. Și poate că mulți socoteau că este vinovat, ticălos înaintea lui Dumnezeu: „când ești necăjit, sigur ispășești ceva". Așa facem toți. Când vezi pe
MEDITAŢIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354148_a_355477]
-
claie destinată humii. A înțeles că cei datori pământului, Să-nhame caii roibi la Ursa Mare Nu pot, și nici opreliști vântului Să pună, ori uscatului hotar la mare! Știa că-n jucăușa flacără stă semnul Arderii, neînțelese de gloata ispitirii Și în copacul de-altădat - azi lemnul- Păsări cântat-au imn slăvitor iubirii. Odgoane Orionului pus-ai tu oare? Prieten drag! De vrei din cer arome Nu căuta esențe în lucruri trecătoare Slujește iubirea, nu te-mbăta cu forme! Referință Bibliografică
SLUJITOR IUBIRII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354488_a_355817]
-
cu coapse de albastru. Mai sus, O despletire de fluturi Pe trepte ninse de înnoptări Încremenește-n alb. Doar blajinii bujori de munte Cu arome seducătoare Mai freamătă-n ținutul alpin, În acea magică risipă de culoare, Când, de veghe ispitirilor mele, Pe pisc, Muguri de lumină Tot răsfoiesc petale de cer, În ecouri de strană. Mihaela Oancea Referință Bibliografică: Dezmărginire în ecouri de strană / Mihaela Oancea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1341, Anul IV, 02 septembrie 2014. Drepturi de
DEZMĂRGINIRE ÎN ECOURI DE STRANĂ de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1341 din 02 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353765_a_355094]
-
de către domnul Petrovai. Domnia sa poate fi considerat ca purtătorul de cuvânt al lui Socrate către vremurile noastre, asemeni lui Platon, care l-a interpretat pe Socrate după cum s-a priceput.” (Mihai Știrbu) În apărarea aforismului și în apărarea propriei sale ispitiri, Lucian Blaga spunea: „Literatura aforistică în starea sa de condiment firesc, indispensabil, aparent insignifiant, dar necesar într-un savant dozaj - e sarea gîndirii”. Cuvintele-ncumințite ale lui George Petrovai au dozajul necesar! Gelu DRAGOȘ Referință Bibliografică: Cartea Cuvinte-necumințite , o carte definitorie
CARTEA CUVINTE-NECUMINŢITE , O CARTE DEFINITORIE A LUI GEORGE PETROVAI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354096_a_355425]
-
atât Coloana, TORSIONAT-SPIRALATĂspre Infinit, a lui Brâncuși - cât și Înțelepciunea Chtonian-Versatilă/Contradictorial-Demiurgică, Sinusoidală-pe-VERTICALĂ(glisând, proteic, și-n SUS și-n JOS!) a ȘARPELUI. Transcendere, din cer în cer existențial, până la CERUL AL NOUĂLEA(...sau al nouălea cerc infernal?)! - cât și ispitire dublă: de revenire la Originaritatea Copacului, cât și de tentare, senzual-vinovată, a tainelor existențiale ale vârstelor ulterioare, nevăzute, dar intuite, cu râvnă secretă. MAMA - Paznica Porților Vârstelor, este adorată, dar și depășită, viclean, de adolescentă, spre ispitire (MAMA păstrându-și
CRONICĂ LA VOLUMUL SPIRALELE ADOLESCENŢEI DE ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354587_a_355916]
-
infernal?)! - cât și ispitire dublă: de revenire la Originaritatea Copacului, cât și de tentare, senzual-vinovată, a tainelor existențiale ale vârstelor ulterioare, nevăzute, dar intuite, cu râvnă secretă. MAMA - Paznica Porților Vârstelor, este adorată, dar și depășită, viclean, de adolescentă, spre ispitire (MAMA păstrându-și, total, intransigența originarității, a purității moral-existențiale și funcționale - ea este, mereu, “ca prima dată” - solaritatea ei neînsemnând tranziție temporală, ci însemnând doar statornicia întoarcerii luminii la origini; de aceea și autorestricția sa, de consubstanțială, până la identitate, cu
CRONICĂ LA VOLUMUL SPIRALELE ADOLESCENŢEI DE ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354587_a_355916]
-
măcar să-l oprim să ne facă rău! Pe de o parte, este biruința Domnului Iisus Hristos asupra diavolului, dusă până la sfârșit. Domnul l-a învins pe diavol fiind ispitit în pustie, când l-a atacat față către față, cu întreita ispitire. Acesta L-a încercat pe Iisus Hristos atunci mai ales cu privire la porunca iubirii și ascultării față de Tatăl. Acum, la Răstignire, Iisus Hristos a fost încercat pentru porunca iubirii față de aproapele și diavolul a stârnit împotriva Mântuitorului Iisus Hristos acel val
MATERIAL CU ŞI DESPRE PĂRINTELE ARSENIE MUSCALU DE LA MĂNĂSTIREA CORNU, JUDEŢUL PRAHOVA... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357703_a_359032]
-
Biserica ar trebui să lucreze continuu sobornicește, adică să ne doară durerea celuilalt, împreună să ne sfătuim, împreună să lucrăm contra răului. Nu contra unor instituții sau persoane, ci contra avorturilor, a divorțurilor, a împilărilor, a sinuciderilor, a patimilor, a ispitirilor grave, a certurilor, abandonurilor etc., . - Care sunt principalele cauze ale disoluției familiei în aceste vremuri? - Este lupta răului. Întrebarea poate fi pusă și altfel: de ce noi cedăm la aceste atacuri? Este vorba de noi, preoții, credincioșii, Biserica. De ce Biserica vie
UN DIALOG DUHOVNICESC ŞI DE SUFLET ZIDITOR, NECONVENŢIONAL DAR PLIN DE SINCERITATE, REALISM, ADEVĂR ŞI MULT DISCERNĂMÂNT CU PĂRINTELE NICOLAE TĂNASE DE LA VALEA PLOPULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/357706_a_359035]
-
preocupare, până la un punct, poate fi transfigurată și ea, poate avea un înțeles, nu doar potrivnic, dar și pe linia însăși a drumului nostru cel duhovnicesc. Nebănuit și ciudat, într-adevăr, este destinul însingurării: dacă pilda Mântuitorului pe Carantania (muntele ispitirii - n.n) și desele Lui însingurări o pun în lumină, totuși pustnicii sunt aceia care-i statornicesc în amănunt lucrarea și o încetățenesc de-a binelea printre oameni; și iată astăzi așteptăm peste tot roadele evanghelice ale însingurării. Pe toate
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
care are câteva cărți de poezie publicate. Poezia Rodicăi se adresează celor dragi, tatălui și mamei : “Îl văd aevea/din nou/ trecând prin arșiți și/ploi...// Tata a fost/ un Erou...”; “Mamă, mamă,/ La o mânăstire/ Aștrpt să adoarmă/ Oroice ispitire...” Poeta face din lacrimi salbe, reflexe bacoviene cad în ritmuri line precum: “...Plouă de trei zile/ Nicio bucurie/ Visele cad , unde./ Zilele te-așteaptă,/Zilele te cheamă.../ Totu-I fantezie!/ Plouă de trei zile.” Prin toată poezia domniei sale străbate o
O ANTOLOGIE DE POEZIE IZVORÂTĂ DIN LIVADA ÎNFLORITĂ A IUBIRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357627_a_358956]
-
lucrarea diavolului, a întunericului. În Romani 13:12 scrie: „Să ne dezbrăcăm dar de faptele întunericului și să ne îmbrăcăm cu armele luminii”. Cauzele păcatului se spune că sunt mai multe: natura noastră animalică, anxietatea, înstrăinarea existențială, lupta economică, individualismul, ispitirea de către Diavol. Oare nu ne putem da seama că toate aceste cuvinte și manifestări vulgare, indecente, sunt curse ale Răului? Că prin ele ne înstrăinăm de aproapele nostru și de Dumnezeu? Apostol Pavel spunea: „Duhul vorbește lămurit că în vremile
DECENŢĂ SAU VULGARITATE? de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 685 din 15 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344574_a_345903]
-
în: Ediția nr. 854 din 03 mai 2013 Toate Articolele Autorului E zi de Paști.Într-o chilie, Din nu știu care mînăstire, Când toți în post trebuiau să fie, Un biet călugăr flămînzit, De foame aprig chinuit, Căzut-a într-o ispitire. Visînd colaci, fripturi și ouă, În loc s-alunge ispitirea, C-o rugăciune , chiar cu două, El și-a pus mintea la gîndit, Măcar să mînce-un ou prăjit, Căci pentru dînsul conta firea. Și ușurel închis-a ușa, Punîndu-și planu-n aplicare. Ia
SNOAVĂ DE PAŞTI de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344654_a_345983]
-
Articolele Autorului E zi de Paști.Într-o chilie, Din nu știu care mînăstire, Când toți în post trebuiau să fie, Un biet călugăr flămînzit, De foame aprig chinuit, Căzut-a într-o ispitire. Visînd colaci, fripturi și ouă, În loc s-alunge ispitirea, C-o rugăciune , chiar cu două, El și-a pus mintea la gîndit, Măcar să mînce-un ou prăjit, Căci pentru dînsul conta firea. Și ușurel închis-a ușa, Punîndu-și planu-n aplicare. Ia să vedeți idei acușa. Căci oul din cuibar furat
SNOAVĂ DE PAŞTI de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344654_a_345983]
-
Fiat voluntas tua! (Facă-se voia ta!) ACTUL I Adam și Eva în grădina Edenului, îndată după săvârșirea păcatului. Scena 1 Glasul Domnului: O, voi mișei fără de minte, vicleni ortaci ai ispitirii, ce voia Mea ați necinstit-o ca servi să-i fiți neascultării, aflați că dup-această faptă o altă viață veți avea - sunteți nedemni de nemurire, așa că morții vă voi da! Veți părăsi fără zăbavă Edenul cu grădina lui, ca
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]
-
bogat. Și ca să-și facă-n cer comoară, Averea și-a vîndut-o dară , Și banii la săraci i-a dat. Și a plecat la mînăstire, Cu gînd curat el s-a călugărit. Lipsit de-a grijei stăpînire Și-a bogăției ispitire, El se ruga din zori în asfințit. Și-a limpezit în rugi viața, Căutînd nestingherit pe Dumnezeu . Tot mai senină-i era fața, Ca răsăritul dimineața, Căci tot mai mic e al său eu. Trecură zile lungi de rugă. Și
EU MÂNTUIREA NU MI-O PIERD de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360003_a_361332]
-
și magazine superluxoase. Bineînțeles că eu cunoșteam Berlinul din romanele lui Erich Maria Remarque și, cînd mă plimbam pe străzi, aveam impresia că trăisem acolo dintotdeauna. Pictasem o icoană pe sticlă, “Finit lamentatio”, în care reinterpretasem scena din Biblie cu ispitirea lui Adam. Mie nu mi se părea potrivit șarpele în povestea asta, așa că, amintindu-mi și de celebra scenă de pe plafonul Capelei Sixtine de la Vatican, pictată de Michelangelo Buonarotti, în care Eva stă ghemuită în genunchi cu gura la nivelul
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]