362 matches
-
Ispitirea lui Isus este o frescă a pictorului Renascentist italian Sandro Botticelli executată între 1480 și 1482, localizată în Capela Sixtină, Roma. Pe 27 octombrie 1480 Botticelli, împreună cu pictorii florentini Domenico Ghirlandaio și Cosimo Rosselli, a pornit spre Roma unde a
Ispitirea lui Isus (Botticelli) () [Corola-website/Science/329195_a_330524]
-
a pictat trei scene. Pe 17 februarie 1482 contractul său a fost reînnoit, inclusiv celelalte scene pentru a finalza decorațiunea capelei. Totuși, pe 20 februarie, tatăl său a murit. Botticelli s-a întors în Florența unde a rămas. Scena din Ispitirea lui Isus înfățișează trei episoade din Evanghelii în paralel cu scena de pe zidul opus, realizat tot de Botticelli, ce înfățișează scene din "Tinerețea lui Moise". Pictura a fost o friză cu inscripția "TEMPTATIO IESU CHRISTI LATORIS EVANGELICAE LEGIS" ("Ispitirea lui
Ispitirea lui Isus (Botticelli) () [Corola-website/Science/329195_a_330524]
-
din Ispitirea lui Isus înfățișează trei episoade din Evanghelii în paralel cu scena de pe zidul opus, realizat tot de Botticelli, ce înfățișează scene din "Tinerețea lui Moise". Pictura a fost o friză cu inscripția "TEMPTATIO IESU CHRISTI LATORIS EVANGELICAE LEGIS" ("Ispitirea lui Isus, Aducătorul Legii Evanghelice"). Hristos este înfățișat în colțul din stânga sus în timp ce îl întâlnește pe diavol, deghizat în sihastru, care îl invită să prefacă pietrele în pâine. În centru Botticelli i-a pictat pe Isus și pe diavol stând
Ispitirea lui Isus (Botticelli) () [Corola-website/Science/329195_a_330524]
-
bogăție sau familie. Vor să aibă relații de succes fără a oferi dragoste, onestitate și fidelitate. Pentru a-și consolida sentimentul de superioritate, după o perioadă pe care o vom numi “falsa lună de miere” - sau așa numită perioadă de ispitire, de seducție - își pun la pământ partenerii (și pe toți ceilalți) și le cultivă slăbiciunile. Pentru a putea duce la capăt aceasta îndeletnicire fără a munci prea mult, psihopatul îi seduce, îi intimidează și îi manipulează pe cei din jur
Psihopatie () [Corola-website/Science/329338_a_330667]
-
ar afecta Împărăția până în ziua de azi: "Eu voi pune dușmănie între tine și femeie, și între descendenți tăi și ai ei." Motivele Grădinii Edenului cel mai frecvent portretizate în manuscrise iluminate și picturi sunt "Somnul lui Adam" ( "Crearea Evei"), "Ispitirea Evei" de șarpe, "Căderea Omului", în care Adam ia fructul, și "Izgonirea". Idilica "Ziua numelor în Eden" a fost mai puțin reprezentată. O mare parte din Paradisul pierdut al lui John Milton apare în Grădina Edenului. Michelangelo a pictat o
Grădina Edenului () [Corola-website/Science/311160_a_312489]
-
ca referindu-se la Diavol se refereau de fapt la niște adversari militari ai Israelului antic. În viziune iudaică Diavolul este pe tot atât de puțin dușmanul lui Dumnezeu pe cât un procuror oarecare este dușman al statului de drept. Conform evangheliilor, în timpul ispitirii lui Iisus, Diavolul lasă de înțeles că el este stăpânul tutor țărilor din lume: Același lucru reiese și din evanghelia după Ioan 12:31. În "Geneza" (VI, 1-4) a fost identificat de către unii teologi cu un șarpe viclean. În "Apocalipsa
Diavol () [Corola-website/Science/311641_a_312970]
-
Ivașcu și regizorul Emil Reus. În acest an festivalul a mai susținut secțiunile "Film", "Fotografie" și "Arhitectură". StudentFest 2003 a avut tematica "Zeitgeist" și s-a desfășurat în perioada 15-20 aprilie. La secțiunea "Teatru" a participat Mircea Diaconu, iar piesa "Ispitirea lui Iuda" s-a jucat în incinta Penitenciarului din Timișoara, rolul Satanei fiind interpretat de studentul deținut Miodrag Stoianovici. Alte secțiuni ale festivalului au fost "Arte plastice", "Arhitectură", "Film", "Foto-video", "Muzică" și "Literatură". Ediția StudentFest din anul 2004 s-a
StudentFest () [Corola-website/Science/328402_a_329731]
-
scene din viața domnului nostru Isus Hristos. Patimile Mântuitorului ocupă zona mediană a înălțimii naosului. Pe timpanul de vest, cu care se încheie bolta naosului, sunt prezentate o serie de scene descrise în Vechiul Testament, scene cum ar fi Facerea lui Adam, Ispitirea lui Adam și Eva de către diavol sau Izgonirea lui Adam și Eva din Rai. O imagine mai puțin întâlnită, ce face trimitere la textul Apocalipsei, se află reprezentată la ieșirea din naos spre pronaos. Un balaur, roșu, cu șapte capete
Biserica de lemn Sf. Maria din Letca () [Corola-website/Science/309785_a_311114]
-
Preot Ioan C. Teșu, op. cit., p. 64. 181 Sf. Simeon Noul Teolog, Cateheze, studiu introductiv și traducere: diac. Ioan I. Ică jr., Edit. Deisis, Sibiu, 1999, p. 268. 22 natură fizică 182. Sfinții Părinți arată că adevăratele cauze ale acestor ispitiri de natură erotică din vis pot fi gândurile și trăirile noastre conștiente, scăpate în somn de sub controlul și cenzura rațiunii, precum și diavolii care, potrivit asceticii răsăritene, se pot atinge de trup și-l pot tulbura cu gânduri și trăiri de
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
suflet. Dacă cineva suferă vreo scurgere în timpul somnului trebuie să se învinuiască pe el însuși, adică nepăsarea și lenea, pentru că, după Sfântul Ioan Casian, scurgerile naturale au loc o dată la câteva luni188. Scrierile duhovnicești răsăritene nu condamnă, ca fiind patimi, ispitirile din timpul somnului, dar avertizează că ele sunt semne ale alipirii noastre puternice de cele lumești, trupești și materiale 189. Scurgerile, care se produc fără voie, sunt consecința a trei cauze: prea multa mâncare, lipsa de veghere și înșelăciunile duhului
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
lîngă acel înnăscut simt al limbii amintit mai sus, o solidă cultură lingvistică, constituită printr-o frecventare atentă a celor mai reprezentative nume ale științei lingvistice contemporane lui, dublată, pentru a folosi o formulă care-i aparține, de o "conștiincioasa ispitire a faptelor și a legilor pozitive". Prin Limba română și dialectele italiene Frollo încearcă să demonstreze importantă pe care o are pentru un cercetător al istoriei limbii române cunoașterea dialectelor limbii italiene, aducînd în sprijinul afirmațiilor sale un bogat material
Un dascăl uitat: Gian Luigi Frollo by Dumitru Cârstocea () [Corola-journal/Memoirs/17919_a_19244]
-
intervenției interpretative a jertfei-condiție a concepției inovatoare de excepție. Subiectul baladei "Meșterul Manole" evidențiază jertfa ca fundament al creației durabile și poate fi descris prin intermediul unor "motive" fundamentale corelate: căutarea, preconstrucția, zidul instabil, amenințarea, visul, jertfa, jurământul, probele, sacrificiul, orfanul, ispitirea, condamnarea meșterilor și zborul. Ambiția de a găsi toate echivalentele arhetipale în Patul lui Procust ar fi absurdă. Unele răspund însă foarte bine la strategia mitică pe care ne-am propus-o și demonstrează rolul pe care inconștientul colectiv îl
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
gangul - și apoi strada fără paznic, fără iubire, pe care poți alerga oriunde, te poți opri oricând. Gândul că ar putea fugi de lângă ea, chiar numai pentru câteva clipe, îi comunică o emoție iritantă, neliniștită, care îi place totuși, cu ispitirile ei exilirante, cu neprevăzutul ei.” (p.10) Aceste fragmente de gândire interioară intercalate în discursul narativ la persoana a III-a se vor amplifica pe parcursul romanului și vor constitui treptat forma dominantă a acestuia. O altă modalitate de introducere a
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
și noi; cred că pot realiza o culoare amuzantă" (1 iunie 1856)351. Detaliul acestor surse a fost îndelung studiat de către critică și nu menționăm decât câteva elemente semnificative din aceste numeroase lecturi (dintre care unele fusesră deja făcute pentru Ispitirea Sfântului Anton). A citit Mesnagier de Paris, studiile lui Maury, Credințe și legende ale Evului mediu, Credințe și legende ale Antichității, dar și o lucrare de Maury, Halucinații hipnagpgice sau teroarea simțurilor în starea intermediară între veghe și somn (1845
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
în vis. Într-o noapte, prin somn i se năzări că îl strigă cineva. Aținti urechea dar nu desluși decât mugetul valurilor"373*. Cititorul lui Maury 374, care a putut să arate deja că privațiunile fizice favorizează halucinațiile ermitului în Ispitirea Sfântului Anton, știe că acestea încep să stăpânească realul plecând de la senzații. Zgomotul fluviului este luat drept o voce. Flaubert i-a vorbit lui Taine despre acest proces. Totul începe printr-o singură imagine care se dezvoltă și termină prin
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
lucrurile, că simbolismul deșertului, tărâm de adânciri și iluminări, e "unul dintre cele mai fertile din Biblie" (Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dictionnaire des symboles, 1982). Anahoreților retrași în pustie dar vizitați de demoni, li se pune la încercare tăria spiritului; Ispitirea sfântului Anton în optica lui Flaubert e ceea ce astăzi s-ar numi un studiu de caz. Pustia lui Ioan Alexandru abundă, tipic, în stranietăți, în spaime și "ape moarte"; ca la Blaga (cel din Lauda somnului) foiesc jivine respingătoare întreținând
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
că perplexitatea în fața unei mise en scène cu ascunzișuri viclene, acompaniată de gândul înstrăinării de sine, se exprimă în abundența și în strălucirea, deșartă, de „vitrine” (a păpușilor, a nestematelor - Mihail Cruceanu) și „decoruri” (N. Solacolu). Fantoma, marioneta, umbra dezvăluie ispitirile dublului: Statui albe, Statui albastre (I. M. Rașcu), Statuetele I-II-III (N. Solacolu), Două statui (Dragoș Protopopescu), Oglinzi (I.M. Rașcu), Psyche privindu-se în oglindă (Pompiliu Păltănea), Fantome (N. Davidescu), Fantomele (Const. T. Stoika), Balada umbrei (Eugeniu Sperantia), Umbrei mele (Matei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
Dacă „un cuvânt e un arbore”, pentru un „arbore” specific românesc trebuie să dăm seamă lumii, și astfel unui anume cuvânt, care nu se găsește în alte limbi, îi este consacrată Introducerea la dor. De aici pornind, se continuă cu „ispitire”, prelungit în „iscusire”, către „iscusirile ființei românești” și „iscusirile verbului românesc”. Din verb, N. ajunge la Brâncuși și apoi la Eminescu; trece prin lamură, făptură, lucru și lucrare, săvârșire și desăvârșire, pune în lumină neutralitatea lui „spre”, care dă depărtările
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]
-
cerească a căderii îngerilor, despre care însăși Scriptura vorbește atât de puțin, sublimitatea lumii divine a spiritelor pure în opoziție cu infernul lui Satan, creația cosmosului și a omului, măreția multicoloră a Edenului, splendoarea și dragostea castă a primei perechi, ispitirea și căderea, mila Fiului lui Dumnezeu ca Logos mijlocitor între om și Creator. Toată această uriașă, aeriană și covârșitoare viziune e țâșnită din mizeria terestră a orbului. „Eu nu mai văd, zice Milton în cântul III, blândele apropieri ale zorilor
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
le scriam și-l produc când le citesc. Ce gândesc alții despre ele, îi privește; știu totuși că ele au plăcut mult și plac multor frați”. În Mărturisiri, Fericitul Augustin este pătruns de remușcări, istorisind cu o sinceritate deosebită imperfecțiunile, ispitirile, căderile, greșelile și păcatele tinereții. Mărturisirile sale reprezintă o profundă analiză psihologică, încât ele pot fi socotite capodopera literaturii psihologice religioase din toate timpurile. Mărturisirile au creat genul literar: autobiorafia, iar Reatractările, autocritica literară. Retractationes (Retractări, Revizuiri, Îndreptări) este o
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
după instincte, în niciun caz după rațiune. Ca să devii rațional, ai nevoie de o descindere dureroasă în interioritate, ai nevoie să părăsești pentru o vreme suprafețele. Mulțimea e acefală, ea urmărește imediatul și suprafața. Marele Inchizitor, referindu-se la scena ispitirii în pustie, se arată scandalizat de ceea ce propune creștinismul prin Iisus. I se adresează lui Iisus ca și cum ar vorbi cuiva care ratează mereu ținta. În loc să accepte toate ofertele concrete pe care duhul preaiscusit i le propune, Iisus respinge cu fermitate
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Carmen Hudim () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2304]
-
auziseră nomazii și prin sălile de judecată, și prin secțiile de poliție, îndeobște din partea aducătorilor de vești rele pentru ei. Scapă cuvintele de propria istorie? Sunt oamenii vreodată la adăpost de pânda în ele a unor nedorite sensuri? Dar de ispitirile și insinuările lor abia șoptite, ca foșnetul banilor calpi? Încercarea acestor nedumeriri de a se închega venind în cuvânt muncea asiduu, deși fără spor, gazdele. O punte nu poate fi ceea ce se pretinde câtă vreme unul din cele două puncte
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
celuilalt, fără de care locuirea amenință să devina tocmai opusul ei, adică un frământ neliniștit perpetuat de ostilitatea mediului, o cantonare în neospitaliere suspiciuni devoratoare de tihnă. Numai că la neliniște cele două tabere rămâneau foarte inegal adaptate, ceea ce explică de ce ispitirile ataraxiei erau departe de a dobândi recunoașterea unanimă a puterii lor (dealtfel, poate, în genere supraestimate). Pentru cei mai mulți, abia când adversitatea înconjurătoare pare să somnoleze, sau măcar să se mențină în limite previzibile, voluptățile locuirii devin explorabile și luxul vulnerabilității poate
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
numai pentru că e luată în serios. Atunci Ian se lansă într-una din explorările sale favorite: − E drept că suntem o civilizație a nerăbdării, definită de impetuozitatea juvenilă a unui Alexandru Macedon. Uite, multă vreme chinezii n-au crezut în ispitirile ieșirii prin salt, și de-asta, în perioadele lor bune, au reușit să se descurce binișor cu o populație mult peste a noastră. Ei au astupat gura mitomană a zării printr-o mândrețe de zid ideologic: mai binele există, dar
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
nr. 128-131 = nr. XX. XXVIII. XXIX. XXX). O omilie cristologică a lui Nestorie care vorbește despre Evrei 3, 1, ne-a parvenit prin corpusul de texte atribuite lui Ioan Hrisostomul (nr. V din ediția Loofs). Trei omilii despre cele trei ispitiri ale lui Isus (Matei 4, 3-9), din care Marius Mercator tradusese fragmente, au fost găsite într-un manuscris din corpusul pseudohrisostomic (și în traducere siriacă, tot sub numele lui Ioan Hrisostomul) și publicate de F. Nau. Fr. Loofs publică zece
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]