218 matches
-
Departamentul Treburilor din Lăuntru comunică Isprăvniciei ținutului Fălciu urmare jalbei unor negustori din Huși că aprobă facerea unei salhanale în târgul Huși urmând să se ia legătura și cu Episcopia Hușilor ca proprietară a târgului. Departamentul Trebilor din Lăuntru Cătră Isprăvnicia Fălciu Viețuitorii neguțători din târgul Hușii, Dumitrachi Stoian cu alții ai lui până la no. 6 au dat jalobă Departamentului cu alăturată marturii din parte a toată opștia neguțătorilor de acolo încredințată și de acea Isprăvnicie la 30 a trecutei luni
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Departamentul Trebilor din Lăuntru Cătră Isprăvnicia Fălciu Viețuitorii neguțători din târgul Hușii, Dumitrachi Stoian cu alții ai lui până la no. 6 au dat jalobă Departamentului cu alăturată marturii din parte a toată opștia neguțătorilor de acolo încredințată și de acea Isprăvnicie la 30 a trecutei luni iulie prin care îi învoiesc și îi cer de a fi volnici a deschide și jăluitorii o salhana pe acea moșie atât spre nepăgubire lor în speculația de vite ce uneltesc cât și spre mai
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
mai multe și pentru îmbelșugare și ieftinătate norodului împregiuraș și altora, căci cu cât va fi înlăuntru țării mai multe fabrici lucrătoare orișâce fel al da material cu atât va fi și îndestulare și ieftinătate mai mare patriei. Aceasta alăturează Isprăvniciei în original pomenita mărturie și îi scrii că de este neapărată trebuință de acea salhana apoi să mijlocească către Sfânta Episcopie ce are dreptati proprietății a slobozi jăluitorilor o asemine voie cu nepăgubirea sa, fiindu aceasta și pentru folosul obștesc
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
dreptul de aici s-au scris cele de cuviință Sfintei Epsicopii. Iscălit Alecu Ghica logofăt cercetat Ocârmuitorul mesei No 12895 1835 avg. 13 D.J.A.N.V., Colectia de Documente “Foi Volante”, nr. 339/1835, hârtie, copie. 1835 august 22, (Hușiă. - Isprăvnicia ținutului Fălciu comunică Episcopului Hușilor că Departamentul Treburilor din Lăuntru ia comunicat despre jalba a șase negustori din târgul Huși care vor să înființeze o salhana și cere Episcopiei să fixeze locul acesteia, nefiind în paguba sa. Prea Sfințitului Episcop
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
căreia se face poftitoare cerere că așa precum această bina privește mai mult către îmbelșugarea și ieftinătatea norodului, dar și de folosul moșiei, să binevoiască a însemna locul cu a Preo Sfințiilor Voastri nepăgubire spre asăminea întrebuințare împărtășind și acestei isprăvnicii cuviincios răspuns. <ss> No 4610 1835 avg. 22 D.J.A.N.V., Colecția de documente “Foi volante”, 341 / 1835, hârtie, difolio, Original.
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
a căsătorit cu Iordache Râșcanu . În anul 1820 Iordache Râșcanu Înaintează o jalbă domnului Mihai Șuțu (12 iunie 1819-29 martie 1821) , considerând vânzarea silnică și nelegiuită, Însă datorită cererii logofătului Costache Conachi jăluitorul a . În aprilie 1821 boierii divanului cer isprăvniciei Vasluiului stoparea risipirii satelor din ținut, datorată tulburărilor provocate de intrarea eteriștilor În Moldova, precum și adoptarea de măsuri pentru efectuarea lucrărilor agricole specifice anotimpului . În timpul domnului Scarlat Callimachi (12 august 1806-octombrie 1806; 24 iulie 1807-1 iunie 1810; 27 august 1812-20
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
nu Îngăduie spătarului Matei Roset . Conflictul dintre stolniceasa Maria Holban și spătarul Matei Roset pentru cei opt vieri și cinci slugi nu era Încheiat la 26 noiembrie 1823, când vornicul Iordache Râșcanu se plânge domnului printr-o jalbă . Din adresa isprăvniciei ținutului Vaslui din 22 mai 1823 către porușnicul Iordachi Cumpănă rezultă restul de bani (35 de lei) pe care Îl datorau 7 locuitori din , pentru care porușnicul a . Iordache Râșcanu s-a adresat judecății Încă din timpul domnului Scarlat Callimachi
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
moșia Frenciugi (conform unui proiect de jalobă, anterior datei de 7 august 1836) . Informațiile de mai sus despre moșia Frenciugi se regăsesc și În jalba fraților Teodor Râșcanu și arhidiaconului Iosif Râșcanu, adresată consulului general Rickman la 7 august 1836. Isprăvnicia ținutului Vaslui cere la 21 mai 1821 ocolașilor plășii Fundurile sechestrarea averii de la șapte oameni din Frenciugi . Datoria acestora se ridica la 315 lei . Izvodul Întocmit la 4 ianuarie 1824 de porușnicul Iordachi Antohi și isprăvnicelul Gh. Gologan În prezența
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
16 noiembrie 1821, motivația avansării referindu-se la apartenența sa la . Același caimacam Îl ridică pe Iordache Râșcanu la rangul de vel vornic al Țării de Sus pentru . Din 4 ianuarie 1822 avem ordinul circular al caimacanului Ștefan Vogoride către isprăvnicia ținutului Iași și vornicul Iordache Râșcanu pentru modul strângerii iraturilor de la toate clasele privilegiate pentru ajutorul țării . Iordache Râșcanu era interest de evoluția politică externă, fapt dovedit de existența Între actele sale a traducerii scrisorii cancelarului Metternich din 26 octombrie
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
din Huși, și să mergeți să șideți în târgul Fălciului, unde au fost obiceiul mai dinainte vreme, și cum hotărâm așa să se urmeze”. Ca urmare a acestui ordin, în același an (1757), Constantin Racoviță a fixat, din nou, reședința Isprăvniciei ținutului la Fălciu. La scurt timp, după schimbarea domniei, autoritățile ținutului au încercat să revină la Huși. Episcopul Inochentie a întărit hrisovul din 20 noiembrie 1757 printr-un alt hrisov dat la 15 septembrie 1758 de Scarlat Ghica (1757-1758). După
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
spre nord, către reședința Episcopiei Hușilor, care s-a numit ulița Blănarilor, iar locul, Blănăria. După devastatorul incendiu din 1844, scade importanța comercială a uliței Blănăriei. Breasla blănarilor, apoi negustorii și locuitorii de pe ulița Blănăriei cer insistent Eforiei târgului Huși, Isprăvniciei județului Fălciu și Departamentului Trebilor Dinlăuntru, să fie respectate drepturile breslei, în conformitate cu prevederile așezământului. Negustorii au solicitat să se ia măsuri, pentru a înlesni negoțul („alișverișul”), în general, și îndeosebi vânzarea de zarzavaturi, produse din lapte, pește prospăt, lemne și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
prevederile așezământului. Negustorii au solicitat să se ia măsuri, pentru a înlesni negoțul („alișverișul”), în general, și îndeosebi vânzarea de zarzavaturi, produse din lapte, pește prospăt, lemne și alte produse. Pentru a pune capăt neînțelegerilor, Eforia târgului Huși atrăgea atenția Isprăvniciei asupra Jurnalului din 24 noiembrie 1852 (punctul al II-lea), care hotăra ca vânzarea produselor amintite să se realizeze liber fără nici o interdicție. Deși aceste reglementări erau oportune, totuși meșteșugari (tălpălari) și negustori din Huși , proprietari de dughene, au dezabrobat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
compunea din 35 membri: mitropolitul, cei doi episcopi, de Roman și de Huși, 16 boieri de rangul întâi și 16 deputați aleși de cele 16 ținuturi. În 1831, hușenii au cerut guvernului să înființeze și în orașul lor „postelnicie”, adică isprăvnicie sau prefectură și tribunal, la Fălciu distanța fiind prea mare. Au reclamat faptul că dichiul îi judecă în favoarea Episcopiei „îi închide la gros și-i pune în butuci”. Divanul a organizat o anchetă la fața locului. Comisia formată din boierii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
dată de Sfatul administrativ al Principatului Moldovei și adresată locuitorilor orașelor, s-a luat măsura înființării Eforiei orășenești și la Huși. În anul 1834, orașul devenea capitală de ținut, în locul târgului Fălciu, rămas la periferia Moldovei, cu noi instituții administrative: isprăvnicie, judecătorie, o școală primară și eforie. În 1855, în ținutul Fălciu erau următoarele așezări urbane și semiurbane: târgul Huși, târgușoarele Fălciu, în ocolul Prut și Răducăneni, în ocolul Podoleni. În 1859, orașul Huși devine reședința județului Fălciu („rezidența ținutului”), plasa
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a târgului, să îndeplinească cererea, deoarece „va avea folos și Episcopia și cu cât va fi în lăuntru țării mai multe fabrici lucrătoare pentru cele de trebuință țării, cu atât va fi îmbelșugare și eftinătate mai mare”. În adresa către Isprăvnicie a aceluiași departament, din 29 august 1835, se arată că dreptul Episcopiei de proprietară asupra târgului Huși nu putea împiedica dezvoltarea comerțului. Cu certitudine, zalhanaua de la Huși, înființată de boierii Glodeanu și Stere, era cea mai mare manufactură din Moldova
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Huși era de 93, din care cinci evrei, supuși străini. După trei ani, în 1829, numărul sudiților a crescut la 135, iar în târgul Huși, în 1830, erau consemnați 96 de sudiți în Statistica Divanului Împlinitor, și 109 în Statistica Isprăvniciei de Fălciu. În târgul Fălciu numărul sudiților a sporit de la 7 la 12. În perioada anterioară Regulamentului organic, mulți dintre negustorii autohtoni preferau să intre în categoria supușilor străini, deoarece, la adăpostul jurisdicției consulare, puteau să-și desfășoare comerțul sau
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
numai 2 lei la 10, ceea ce nu se poate socoti asuprire, și nici spor, urmând ca ei să „cumpănească rînduirea după starea fiiștecăruia, rînduind și pe toate crîșmele”. La 22 februarie 1820, locuitorii din cartierul Răești au adus la cunoștința Isprăvniciei Fălciu nemulțumirea lor pentru unirea, impusă de autorități, cu birnicii din târgul Huși. Vistieria poruncea Isprăvniciei Fălciu a se face cercetări și „a se pune la cale”. Complotul condus de Ioniță Popovici din 1839 din Moldova, care se încadrează în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ei să „cumpănească rînduirea după starea fiiștecăruia, rînduind și pe toate crîșmele”. La 22 februarie 1820, locuitorii din cartierul Răești au adus la cunoștința Isprăvniciei Fălciu nemulțumirea lor pentru unirea, impusă de autorități, cu birnicii din târgul Huși. Vistieria poruncea Isprăvniciei Fălciu a se face cercetări și „a se pune la cale”. Complotul condus de Ioniță Popovici din 1839 din Moldova, care se încadrează în starea generală de nemulțumire premergătoare revoluției de la 1848, reprezintă o mișcare social-politică îndreptată împotriva domniei și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pe chezășie”, în urma ordinului Departamentului Dinlăuntru din 18 aprilie 1839, cu motivația că „sunt negustori cinstiți, cu bune purtări și n-ar da prepus că ar fi avut vreo înclinație cu complotiștii”. În același an, la 29 aprilie, Pârcălăbia înștiința Isprăvnicia de Fălciu că a arestat la Galați pe Iordan Curtoforu, care venise de la Huși „fără vreo întrebuințare”. De fapt, era acuzat, în urma denunțului lui Gheorghe Mamora, (care aflase de la grecul Constantin Mihail, supusul britanic din Huși), că „și acesta ar
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
De pildă, la 18 iunie 1847, spătarul Theodor Vasiliu făcea cunoscut Ministerului de Interne refuzul locuitorilor de a participa la stârpirea lăcustelor de pe moșia sa (Huși) și pericolul unor posibile răzvrătiri: „Pentru stârpirea lăcustelor, cinstitul Departament a dat poruncile sale isprăvniciilor ținutale și, în urmare după înțelesul acelora, la locurile unde sunt cu prisosință s-au întrebuințat și se întrebuințează nu numai locuitorii de la locul acela, dar și din alte mai multe sate. Eu, însă întru apărarea unei aseminea năvăliri la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
prilej de sumeție pomeniților locuitori, mă văd lipsit de cuvenitul ajutor, în vreme ce, apărând lanurile cu grâul meu, se apără și o mare parte din țarina locuitorilor. Asupra acestei grabnice nevoi cer cu rugăminte ajutorul cinstitului Departament, ca să binevoiască a porunci Isprăvniciei ținutului Fălciu de a-mi da oamenii trebuincioși, atât în apărarea grâului, cât și întru îndatorirea locuitorilor la datoriile boierescului, pentru că, precum arăt, ei sunt în răzvrătire din pricini ce mai în urmă le voi face cunoscut”. S-a făcut
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cât și întru îndatorirea locuitorilor la datoriile boierescului, pentru că, precum arăt, ei sunt în răzvrătire din pricini ce mai în urmă le voi face cunoscut”. S-a făcut o cercetare și raportul nr. 5533 din 26 iunie 1847, trimis de Isprăvnicia ținutului Fălciu Ministerului de Interne, arăta că reclamația lui Theodor Vasiliu era neîntemeiată: „că nu s-a dat înlesnirea cuvenită în stârpirea lăcustelor de pe moșia Huși”. Cu lăcustele, să spunem că s-a rezolvat, dar nu s-a dat răspuns
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
au participat la secerișul a 64 fălci pe moșia Hulboca din ținutul Iași, dar chiar și așa se aflau în imposibilitatea de a-și achita datoriile față de proprietari. La 24 septembrie 1847, printr-un ordin al Ministerului de Interne, către Isprăvnicia Fălciu, locuitorii angajați la seceră de către pitarul Neculai Obreja erau obligați să-și achite datoriile. Nemulțumirea țăranilor s-a manifestat în mai multe moduri: plângeri adresate autorităților administrative (cele mai simple forme), strămutări masive în interiorul țării, fuga peste hotare, nesupunerea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ce decurgeau dintr-un sistem devenit anacronic. Amploarea procesului de strămutare a țăranilor în perioada regulamentară reflectă condițiile grele impuse țăranilor prin dispozițiile noilor legiuiri. Mulți locuitori pribegesc peste graniță sau se strămută pe alte moșii. La 23 aprilie 1848, Isprăvnicia raporta că 40 din birnicii Hușilor au fugit. Locuitorii mahalalei Broșteni reclamau și ei faptul că plătesc birul și îndeplinesc havalele multor persoane neimpozabile (morți, fugiți sau scutiți și angajați slugi). Ei declarau în noiembrie 1842 că, din aceleași cauze
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cu lipsa de pâine și altele”. Lipsa de pâine, provocată de secetă și de invazia lăcustelor ce bântuiseră în anii 1847 și 1848, este adesea invocată ca o cauză importantă a procesului de strămutare. Spre exemplu, privighetorul ocolului Podoleni raporta Isprăvniciei Fălciu, la 3 martie 1847, că unii dintre locuitorii satului Podoleni, din cauza lipsei de pâine, intenționează să se mute pe moșia Cozia „unde au și găsit înlesnire cuvenită lor”. Ispravnicul ținutului Fălciu, în raportul adresat Departamentului Dinlăuntru, la 16 mai
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]