454 matches
-
Apoi dă poruncă strașnică unui vornic să repare cu oamenii de sub Codrul Iașilor podurile de la Șanta până la Iași „ să fie toate tocmite când va sosi măria sa pașa ce merge la Hotin”. Nu scapă de porunca lui vodă nici Mihalache Sturza - ispravnicul ținutului Roman - care trebuie „să orânduiască la ținutul Romanului 30 cai pentru ridicarea agarlâcului măriii sale pașii”. Cu aceeași strășnicie vine și porunca către Toader jitnicer - ispravnicul ținutului Iași „să orânduiască 60 cai și 10 cară câte cu 4 boi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
ce merge la Hotin”. Nu scapă de porunca lui vodă nici Mihalache Sturza - ispravnicul ținutului Roman - care trebuie „să orânduiască la ținutul Romanului 30 cai pentru ridicarea agarlâcului măriii sale pașii”. Cu aceeași strășnicie vine și porunca către Toader jitnicer - ispravnicul ținutului Iași „să orânduiască 60 cai și 10 cară câte cu 4 boi...pentru ridicarea agarlâcului pașii”. O „țidulă” primește și aga orașului Iași, care trebuie „să facă de la breslele din Iași 20 căruțe câte cu 2 cai, și...40
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
să fie într-o stare de plâns. Ispravnicul, care era totul într-un județ, avea de administrat pe negustorii și breslașii din țară, cei străini aveau pretutindene consulatele lor - stărostiile lor - asupra cărora statul român n-avea nici o putere. Acești ispravnici, neștiutori de carte, servind fără plată, erau sub domnii fanarioți oameni fără nici o însemnătate, a căror apucături administrative aveau o singură țintă: stoarcere de bani. Falanga, pedeapsă polițienească pentru greșeli mici, se putea răscumpăra cu câțiva galbeni de la acești ispravnici
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ispravnici, neștiutori de carte, servind fără plată, erau sub domnii fanarioți oameni fără nici o însemnătate, a căror apucături administrative aveau o singură țintă: stoarcere de bani. Falanga, pedeapsă polițienească pentru greșeli mici, se putea răscumpăra cu câțiva galbeni de la acești ispravnici, iar opoziția contra acestor pedepse nedrepte și barbare nu era nicăiri. Deci clasa de mijloc avea numai două căi de scăpare: sau să se facă supuși austriecești, să-și puie pe casă pajura cu două capete, sau să intre în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fost de astă dată bine esecutat de d-ra Dimancea. Mărturisim că ceea ce a plăcut mai mult publicului a fost opereta "Crai nou". Jocul actorilor a fost foarte plăcut. Vom cita în prima linie pe d. Alexandrescu, pe care în rolul Ispravnicul, ce a fost jucat într-un mod caracteristic, publicul l-a aplaudat cu vio[i]ciune. Nu mai puțin și rolul Anica orfana, jucat de d-ra Petrescu; cât despre rolul Dochița, jucat de d-ra Dimancea, de astă dată constatăm că
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
al XIII-lea, adică anterioare descălecărei lui Dragoș Vodă. În biserica catedrală din Pșemisl (oraș între Liov și Cracovia) s-a aflat o icoană cu următoarea inscripție romînă: "mai 7228/1730 Io Ilieș Vodă (? ) am făcut această sfântă icoană pentru ispravnicul Todoroșco Fărgășanu". Nu putem garanta că data a fost bine descifrată, cel puțin pe la 1730 nu întîlnim nici pe-un Ilieș Vodă. [17 septembrie 1876] {EminescuOpIX 207} ["FIINDCĂ ÎN SENAT SUNT... "] Fiindcă în Senat sunt șesesprezece locuri vacante, iar alegerile
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
adevăr au fost om foarte înțelept și învățat și, iubind ca și alții să se îndestuleze cu învățătura, au făcut minunate școale, aducând dascăli învățați, făcând orânduieli acestora și ucenicilor, ca să-și știe fiecare leafa și orânduiala lui. Au dat ispravnicilor mare poroncă "ca să fie cu dreptate săracilor, neîngăduind pe nime să-i calce și să-i năpăstuiască, căci de va auzi cât de puțin că au păzit hatârul cuiva și va veni vreun sărac să jăluiască, atuncea cu mare pedeapsă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
un an, și pentru ce să deie acei bani, atîța pentru haraci, atîța pentru sîrhaturi și atîța pentru zaherele și altele, dându - le poroncă ca să-și stringă fiștecare sat câți oameni vor putea, și între ei să se ușureze, și ispravnicii să nu aibă voie nici a-i scădea, nici a-i adăugi, nici să vândă nimărui un capăt de ață. Și așa ieșau o mulțime de bani, și țara foarte se tocmea, și se împlea de locuitori, și le era
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
apei ulterior. Dar până destul de târziu, s-a păstrat pe dreapta Siretului denumirea de „moșia Umbrărești” și „satul Umbrărești” pe teritoriul actual al comunei Suraia. Afirmația este susținută, de următoarele surse documentare: - într-o mărturie hotarnică din 25 septembrie 1812, ispravnicii ținutului Tecuci, Constantin Aslan, căminar, și Gheorghe Isopescu, șetrar, stabilesc cum trebuie să se păzească „stăpânirea Umbrăreștilor de către Biliești pe linia pietrelor vechi ci sunt dispre soare apune de Siret și despărțitoare Umbrăreștilor de Biliești”; - o pricină juridică, ce se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
17 martie, de ziua Sfântului Alexăi, -de Ziua Crucii, la 14 septembrie, -de ziua Sfântului Evanghelist Matei, 16 noiembrie, -în ziua de Sfântul Spiridon de la 12 decembrie și -la sărbătoarea Sfinților Atanasie și Chiril, 18 ianuarie. În același timp, poruncește ispravnicilor ținutului Tecuci să facă cuvenitele publicații în tot cuprinsul ținutului, spre înștiințare de obște, ca oricine să meargă la însemnatele zile de iarmaroace. Într-adevăr, locul era pe atunci potrivit pentru o astfel de întreprindere comercială, dar, după cum rezultă dintr-
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lor - care-i făceau pitorești”, ajung către seară într-un sat, care ei îi zic Buzău. Și mergând toată noaptea, în zori ajung la Râmni c, i ar pe la orele 10, dimineața, la Focșani. După ce-și vizează pașapoartele la ispravnicul ținutului, fiind la granița dintre Valahia și Moldova, p e la orele trei după miezul nopții, pornesc mai departe. Dar cum la trecerea Milcovului, care era granița dintre cele două țări, funcționarul de frontieră dormea, iar soldații de pază nu
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Astfel, Grigore Ureche povestește că în 1475 turcii au luat robi în urma unei bătălii pe care au câștigat-o (la Kaffa): "Un glion (corabie) cea avea înăuntru 150 copii tineri luați din Kaffa, pentru spurcata sodomie a preacurvarului Turc, fiind ispravnic pe acel galion un grec... Iată și un pezevenghi grec!". Se cunosc numeroase cazuri de homosexualitate. Ștefan, fiul lui Vasile Lupu "nu căuta trebile domniei, ci curviile, nu numai cu partea femeiască, ci și cu partea bărbătească". Dar, după cum ne
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
în proțap. Prin iatacuri, strângeau în brațe ibovnice focoase. Credeau că, pedepsindu-l crunt, vor putea să potolească mânia țăranului nedreptățit. Și că vor toci coasa țărănimii, sub ascuțișul căreia se temeau că aceasta se va răscula. În curțile oamenilor, ispravnicii strângeau zeciuiala în numele lui vodă. Scoteau în plânsete de copii datornicii din bordeie. Surzi la rugămințile și bocetele nevestelor, îi despuiau de haine și, beștelindu-i, îi biciuiau fără milă. Îi snopeau în bătaie pe acești necăjiți care nu-și
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
18, 47, 49, 51, 52, 53, 54, 56, 57, 58, 59, 62, 64, 65, 66, 67, 68, 70, 71, 72, 73, 74, 75, 78, 82, 88, 90, 92, 95, 96, 101, 103, 104, 105, 110, 111, 112, 115 Ivașcu, Gheorghe, ispravnic, 140, 158 J Jianu, Alecu, Dr., 97 Joldești, sat, moșie, 7, 47, 49, 50, 53, 54, 55, 75, 80 K Kalischer, Iosef, Dr., 97 Kiriac, I.. Dr., 267 Kirițescu, Costin, C., 115 Kremnitz, Mite, 219, 220 L Lacul cîntat de
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
la Îngerii de sus din cer, se proclamă căpetenie a acestei Împărății inferioare, preexistente dar nerevendicate de nimeni, și Încearcă să-i convingă pe Îngeri să-l urmeze. Argumentele sale sînt extrase chiar din parabola evanghelică (Luca 16:1-8): În calitate de ispravnic necredincios, el abuzează de puterea sa pentru a reduce datoriile Îngerilor față de Dumnezeu, cîștigîndu-și astfel un alai de Îngeri, „ademenindu-i pe Îngerii Tatălui nevăzut” pînă În cerul al cincilea 16. Atunci Dumnezeu, supărat, le poruncește Îngerilor credincioși să-i
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
milă. „Iar Tatăl s-a Îndurat de ei și le-a dat un răstimp de odihnă de șapte zile, În care să facă ei ce vor”18. Este evident că episodul nu are numai destinația de a arăta că fostul ispravnic necredincios nu s-a Îndreptat nici acum și că va continua să exploateze slăbiciunea lui Dumnezeu (respectiv, bunătatea acestuia), ci și pe aceea de a sublinia paralelismul dintre crearea lumii În decurs de șapte zile (Geneza 2:2) și imitația
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
vatra satului, unde și- au clădit căsuțele, ale căror plațuri au fost date În prima Împroprietărire sub Cuza-Vodă.țăranii neavînd nimic, erau săraci, clăcași ai moșiei și robi ai cuvîntului boieresc, care se făcea cunoscut prin gura logofeților și al ispravnicilor ce-l tălmăceau după bunul lor plac, făcîndu-și și ei parte din sudoarea clăcașilor. Vor fi Împroprietăriți după primul război mondial, starea lor Îmbunătățindu-se. Ca vîrstă, satul este destul de vechi, dar viața locuitorilor săi s-a scurs fără bucurie
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
după porunca domniei mele. İată martori am pus domnia mea: jupan İvașco mare vornic și jupan Miroslav mare logofăt și jupan Stan spătar și Mitrea vistier și Bratul comis și Harvat stolnic și Gonțea paharnic și Stoica mare postelnic. Și ispravnic Miroslav mare logofăt. Și eu, Dan, care am scris În cetatea de scaun București luna Mai 6 zile și cursul anilor de la Adam până acum, În anul 7085 ă 1577 >. - İo Alexandru voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Din acest
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
mea: jupan Mitre mare vornic și jupan Andreiu mare logofăt și jupan Pangratie mare vistier și Pană mare comis și jupan Sârbul mare stolnic și jupan Dumitrache mare spătar și jupan Mante mare paharnic și jupan Cociu mare postelnic. Și „ispravnic” Andreiu mare logofăt. Am scris eu,Tudoru logofăt, În luna octombrie 25 zile În cetatea de scaun, București, de la Adam până acum cursul, În anul 7101ă 1593 >. - İo Mihail voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Într-un document emis de
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
am pus domniia mea: jupan İvan mare dvornec și jupan Chesar mare lă o >gofă ăt > și Tudosie vistă ier > și... spat ă ar > și Radu comis și Stroe stolnec și Șerban pahă a >rănic> și Preda postă elnic > . Și ispravnic Chesar mare lă o >gofă ăt >. Și am scris eu, Neagul grămătic, În luna lui Decheă m >vră ie > 2 zile, cursul anilor văleat 7104 ă 1595 >.18 În februarie 1596 cancelaria domnească a țării Românești dădea un document prin
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
rie am pus domnii mea: jupan İvan mare dvornic și jupan Chesar mare logofăt și Tudosie vist. Și Negre spătar și Radu comis și Stroe stolnic și Șărban pă a >hă a >ră nic > și jupan Preda mare post. Și ispravnic... Și am scris eu, Oana logă o >făt, În orașă ul > Gherghiții, luna Fevruă arie > 19 zile, de la Adam până la această scrisoare curgerea anilor, văleat 7104 ă 1596 >. Într-un alt document se găsește mențiunea că „ În luna iunie 23
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
la acesta o cumpără PÎrvulescu, apoi Răduțoiu din Steic. Referitor la familia Răduțoiu, ne este amintit Într-un document din 1819 căpitanul Răduțoiu Într-un conflict cu İon Godescu din Steic. Redau mai jos documentul: İoan Godescu, din Steicu, jeluiește ispravnicilor din județul Mehedinți pentru abuzurile comise de căpitanul Răduțoiu, din aceeași localitate, care a fost căpitan de panduri (sub comanda lui Tudor Vladimirescu) În războiul ruso-turc din 1806- 1812. Prea cinstiți Dum( nea ) v (oastră) boeri ispravnici, Cu neîncetate lacrămi
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
din Steicu, jeluiește ispravnicilor din județul Mehedinți pentru abuzurile comise de căpitanul Răduțoiu, din aceeași localitate, care a fost căpitan de panduri (sub comanda lui Tudor Vladimirescu) În războiul ruso-turc din 1806- 1812. Prea cinstiți Dum( nea ) v (oastră) boeri ispravnici, Cu neîncetate lacrămi și cu smerită umilință fac Dum ( nea ) v ( oastră ) plecată arătare să am dreptate cu un căpitanu Răduțoiu ot satu Steicu din plasa Baia, că numitul aflăndu-se căpitan În vremea răsvrătiri (i) muscalilor și că după vreme
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
din Baia de Aramă, zidită Între anii 16991703, În timpul domniei lui Constantin Brîncoveanu(1688- 1714), cu numele tot de Milco, a fost proprietar de moșie și vornic lupoian. Sub stăpînire austriacă (1718-1739), Milco Lupoianu, ajunge la mari dregătorii, fiind la 1719 ispravnic de Mehedinți, iar prin căsătoria cu Mria fiica lui Barbu Brăiloiu și cu influența cumnatului său Ștefan Brăiloiu, este numit În 1726 ispravnic de Gorj. Numele de Lupoianul și l-a luat după numele satului Lupoaia, unde Își avea o
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
moșie și vornic lupoian. Sub stăpînire austriacă (1718-1739), Milco Lupoianu, ajunge la mari dregătorii, fiind la 1719 ispravnic de Mehedinți, iar prin căsătoria cu Mria fiica lui Barbu Brăiloiu și cu influența cumnatului său Ștefan Brăiloiu, este numit În 1726 ispravnic de Gorj. Numele de Lupoianul și l-a luat după numele satului Lupoaia, unde Își avea o moșie, pe care a lăsat-o În grija și moștenirea fiilor săi, Constantin ,, logofăr zavisterie ” și Toma, care la rîndul lor o vînd
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]