454 matches
-
vecine cu viile domnitorului. În anul 1756, domnitorul Mihai Racoviță întărește Mănăstirii Neamț stăpânirea peste „o prisaca din Dealul lui Vodă cu 4 fălci de vie, cu crama și pivniță dăruite de mitropolitul Varlaam. O situatie din 1830, întocmită de ispravnicul ținutului Hîrlău pentru „suma pogoanelor de vie din podgoria Cotnari”, spre a se stabili producția aproximativa și, în raport cu aceasta, suma banilor vădrăritului, ne dă următoarele suprafețe ocupate cu vii, pentru satul Scobinți: Pe Dealul lui Vodă a existat o vie
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
de brigadă, fost membru al delegației ruse pentru încheierea păcii de la București. Noul guvernator a fost ajutat în conducerea oblastiei (provinciei autonome) numai de boieri pământeni, reuniți într-un sfat obștesc, asemănător cu Divanul Domnesc de la Iași. El a numit ispravnici ai ținuturilor pe acei boieri basarabeni care au rămas în provincie, cu înclinații rusofile, care făceau parte din marile familii boierești ale Țării Moldovei, Balș, Catargi, Ghica, Krupenski, Vârnav și altele. Ispravnicii aveau sub ascultare ocolașii, cei numiți în fruntea
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
cu Divanul Domnesc de la Iași. El a numit ispravnici ai ținuturilor pe acei boieri basarabeni care au rămas în provincie, cu înclinații rusofile, care făceau parte din marile familii boierești ale Țării Moldovei, Balș, Catargi, Ghica, Krupenski, Vârnav și altele. Ispravnicii aveau sub ascultare ocolașii, cei numiți în fruntea ocoalelor, și pe vornici sau staroști în cârmuirea satelor. Toți acești dregători, de la membrii sfatului obștesc și până la ultimii starosti de sate, aveau atribuții administrative și judecătorești similare celor din Țara Moldovei
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
la 20 iulie 1812. Opisul documentelor din 30 ianuarie 1844 Înregistrează copia Întărită de pe zapisul din 21 septembrie 1744 prin care Bucium . Ioan Mavrocordat (20 iullie 1743-mai 1747) trimite carte domnească la 17 iunie 1745, biv vel paharnicului Ștefan Ruset, ispravnicul ținutului Vaslui, pentru cercetarea pricinii de pământ dintre stolnicul V. Costachi și Ion Mătăsarul, având În vedere Îndreptarea hotarelor Între Drăgușani și Giurgești și alte moșii, . Vasile Carp, biv vornic glotnii, și Toma Perjul, orânduiți prin poruncă domnească de Ștefan
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
pricinii de pământ dintre stolnicul V. Costachi și Ion Mătăsarul, având În vedere Îndreptarea hotarelor Între Drăgușani și Giurgești și alte moșii, . Vasile Carp, biv vornic glotnii, și Toma Perjul, orânduiți prin poruncă domnească de Ștefan Roset biv vel paharnic, ispravnicul ținutului Vaslui, hotărnicesc la 20 iunie 1745 partea din Drăgușeni, de pe apa Stavnicului, ținutul Vaslui, a lui Vasile Costache biv vel stolnic, Împresurată de frații Ion și Sandu Mătăsarul și alți răzeși din Giurgești . Din 23 martie 1747 datează scrisoarea
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
a mai rămas stolniceasa Maria Holban, iar . Matei Roset Îi obligă să treacă sub stăpânirea sa sau să părăsească moșia . După sosirea de peste Prut (probabil după 1821), Matei Roset a . Vornicul Iordache Râșcanu se roagă domnului . Visteria Moldovei intervine la ispravnicii ținutului Vaslui prin adresa din 31 martie 1823, În privința celor opt scutelnici vieri din birnicii satului și cinci slugi fără bir lăsați , urmând să plătească birul și să fie scutiți de orice havalele. Totodată, ispravnicii ținutului Vaslui urmau să nu
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
domnului . Visteria Moldovei intervine la ispravnicii ținutului Vaslui prin adresa din 31 martie 1823, În privința celor opt scutelnici vieri din birnicii satului și cinci slugi fără bir lăsați , urmând să plătească birul și să fie scutiți de orice havalele. Totodată, ispravnicii ținutului Vaslui urmau să nu Îngăduie spătarului Matei Roset . Conflictul dintre stolniceasa Maria Holban și spătarul Matei Roset pentru cei opt vieri și cinci slugi nu era Încheiat la 26 noiembrie 1823, când vornicul Iordache Râșcanu se plânge domnului printr-
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Maria Holban. . Alexandru Rășcanul este atestat la 4 iulie 1772 ca biv vel clucer În zapisul paharnicului Ioniță Cuza, cumnatul său, iscălit și de Tudosiica Cuzoae, născută Râșcanu. Biv vel paharnicul Alexandru Râșcanu este atestat la 9 septembrie 1775 ca ispravnic al ținutului Iași. Domnul Grigore Alexandru Ghica (18 martie 1764-25 ianuarie 1767; 28 septembrie 1774-1 octombrie 1777) dă carte domnească la 16 august 1777 biv vel banului Sandul Miclescul și biv vel paharnicului Sandul Miclescu pentru a se hotărnici proprietățile
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Guroe, din Bârlad, vând biv vel spătarului Gavril Conachi un loc de casă alături de hanul acestuia ce se Învecina cu locul mănăstirii Răchitoasa, Marai Bogdănias, paharnicul Alexandru Râșcanu și locul preotului Gavril Brăescu . Alexandru Râșcanu biv vel paharnic este rânduit ispravnic al ținutului Fălciu la 1787, tatăl său deținând părții de moșii În Petrișori și Giurcani . La 18 septembrie 1787 sunt atestați ca ispravnici ai ținutului Fălciu Iancu Greceanu, fost mare paharnic și Alexandru Rășcanu, fost mare paharnic. Era spătar la
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Marai Bogdănias, paharnicul Alexandru Râșcanu și locul preotului Gavril Brăescu . Alexandru Râșcanu biv vel paharnic este rânduit ispravnic al ținutului Fălciu la 1787, tatăl său deținând părții de moșii În Petrișori și Giurcani . La 18 septembrie 1787 sunt atestați ca ispravnici ai ținutului Fălciu Iancu Greceanu, fost mare paharnic și Alexandru Rășcanu, fost mare paharnic. Era spătar la 1790, biv vel spătar la 16 martie 1790. Spătarul Alexandru Râșcanu are patru copii: Măriuța (Maria), pentru care dă foaia de zestre din
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
8, Original, difolio, filigran, sigiliu mijlociu În chinovar. EDIȚII: Catalogul documentelor moldovenești din Arhiva Istorică Centrală a Statului, vol. IV, p. 266, nr. 1182. 4. 1745 (7253) iuni(e) 17 . - Ioan Nicolaie Voievod Însărcinează pe Ștefan Roset biv vel paharnic, ispravnicul ținutului Vaslui, să Îndrepte hotarul moșiei Drăgușeni a lui Vasilache Costache, biv vel stolnic, dinspre Giurgești, Șăndreni și alte moșii În urma pretenției ridicate de Ion Mătăsariul și fratele său Sandul, care se fac moșeni În Giurgești și intră și În
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
și intră și În moșia Drăgușeni de dijmuiesc, afară de Frenciuci a amrelui logofăt, până ce acesta va trimite vechil cu scrisori. </citation>. Scriem domnie me(a) la credincios bo(i)eriul nostru dum(nealu)i Ștefan Rosăt biv vel pah(arnic), ispravnicul ținutului Vasluiului. Facem știre dum(i)tali că ni-au jăluit bo(i)eriul nostru credincios dum(nealu)i Vasilac(h)e Costac(h)i biv vel stol(nic), zicând că are dum(nealu)i o moșie, anume Drăgușinii pisti
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
gust) 17 <ss> D.J.A.N.I., Fond Mănăstirea Bârnova, V / 11, Copie din 17 august 1804. 5. 1745 (7253) iuni(e) 20 . - Vasile Carp, biv vornic glotnii, și Toma Perjul, orânduiți prin poruncă domnească de Ștefan Roset biv vel paharnic, ispravnicul ținutului Vaslui, hotărnicesc partea din Drăgușeni, de pe apa Stavnicului, ținutul Vaslui, a lui Vasile Costache biv vel stolnic, Împresurată de frații Ion și Sandu Mătăsarul și alți răzeși din Giurgești. Cu poronca G(os)pod ni-au orânduit dum(nealu
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
aprilie 1481, Zbiarea, membru al Sfatului Domnesc, cumpăra de la Șteful, Sima și Maseico, feciorii lui Rotompan, patru sate, pentru care aveau uric de la Alexandru cel Bun. Un caz interesant îl reprezintă și soarta domeniului lui Neagoe logofăt. Grămatic în 1414, ispravnic de acte între 1422-1424-1425, face parte din Sfatul Domnesc, unde ocupă de multe ori primul loc; deține și dregătoria de logofăt, dregătorie în care apare pentru prima dată într-un document din 1448. Se pare că Neagoe a murit la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
să fie într-o stare de plâns. Ispravnicul, care era totul într-un județ, avea de administrat pe negustorii și breslașii din țară, cei străini aveau pretutindene consulatele lor - stărostiile lor - asupra cărora statul român n-avea nici o putere. Acești ispravnici, neștiutori de carte, servind fără plată, erau sub domnii fanarioți oameni fără nici o însemnătate, a căror apucături administrative aveau o singură țintă: stoarcere de bani. Falanga, pedeapsă polițienească pentru greșeli mici, se putea răscumpăra cu câțiva galbeni de la acești ispravnici
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ispravnici, neștiutori de carte, servind fără plată, erau sub domnii fanarioți oameni fără nici o însemnătate, a căror apucături administrative aveau o singură țintă: stoarcere de bani. Falanga, pedeapsă polițienească pentru greșeli mici, se putea răscumpăra cu câțiva galbeni de la acești ispravnici, iar opoziția contra acestor pedepse nedrepte și barbare nu era nicăiri. Deci clasa de mijloc avea numai două căi de scăpare: sau să se facă supuși austriecești, să-și puie pe casă pajura cu două capete, sau să intre în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fost de astă dată bine esecutat de d-ra Dimancea. Mărturisim că ceea ce a plăcut mai mult publicului a fost opereta "Crai nou". Jocul actorilor a fost foarte plăcut. Vom cita în prima linie pe d. Alexandrescu, pe care în rolul Ispravnicul, ce a fost jucat într-un mod caracteristic, publicul l-a aplaudat cu vio[i]ciune. Nu mai puțin și rolul Anica orfana, jucat de d-ra Petrescu; cât despre rolul Dochița, jucat de d-ra Dimancea, de astă dată constatăm că
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
al XIII-lea, adică anterioare descălecărei lui Dragoș Vodă. În biserica catedrală din Pșemisl (oraș între Liov și Cracovia) s-a aflat o icoană cu următoarea inscripție romînă: "mai 7228/1730 Io Ilieș Vodă (? ) am făcut această sfântă icoană pentru ispravnicul Todoroșco Fărgășanu". Nu putem garanta că data a fost bine descifrată, cel puțin pe la 1730 nu întîlnim nici pe-un Ilieș Vodă. [17 septembrie 1876] {EminescuOpIX 207} ["FIINDCĂ ÎN SENAT SUNT... "] Fiindcă în Senat sunt șesesprezece locuri vacante, iar alegerile
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
adevăr au fost om foarte înțelept și învățat și, iubind ca și alții să se îndestuleze cu învățătura, au făcut minunate școale, aducând dascăli învățați, făcând orânduieli acestora și ucenicilor, ca să-și știe fiecare leafa și orânduiala lui. Au dat ispravnicilor mare poroncă "ca să fie cu dreptate săracilor, neîngăduind pe nime să-i calce și să-i năpăstuiască, căci de va auzi cât de puțin că au păzit hatârul cuiva și va veni vreun sărac să jăluiască, atuncea cu mare pedeapsă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
un an, și pentru ce să deie acei bani, atîța pentru haraci, atîța pentru sîrhaturi și atîța pentru zaherele și altele, dându - le poroncă ca să-și stringă fiștecare sat câți oameni vor putea, și între ei să se ușureze, și ispravnicii să nu aibă voie nici a-i scădea, nici a-i adăugi, nici să vândă nimărui un capăt de ață. Și așa ieșau o mulțime de bani, și țara foarte se tocmea, și se împlea de locuitori, și le era
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
vecine cu viile domnitorului. În anul 1756, domnitorul Mihai Racoviță întărește Mănăstirii Neamț stăpânirea peste „o prisaca din Dealul lui Vodă cu 4 fălci de vie, cu crama și pivniță dăruite de mitropolitul Varlaam. O situatie din 1830, întocmită de ispravnicul ținutului Hîrlău pentru „suma pogoanelor de vie din podgoria Cotnari”, spre a se stabili producția aproximativa și, în raport cu aceasta, suma banilor vădrăritului, ne dă următoarele suprafețe ocupate cu vii, pentru satul Scobinți: „ 198 pogoane viile țărănești, 80 pogoane cele boierești
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
se pare că nu a fost ispitit să joace un rol în viața publică și politică. Totuși, în 1786 era vel stolnic în Divan, în 1791 era citat între boierii epitropi care făceau ,,nartul îmbrăcămintelor celor proaste”, în 1792 era ispravnic de Dâmbovița, iscălea ,,fost mare clucer” în 1797, iar în 1798 se ocupa de aprovizionarea trupelor trimise împotriva lui Osman Pasvantoglu. Din anul 1798 datează o jalbă a lui către domnitorul Constantin Hangerli: el se plânge de calomniile răspândite de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290402_a_291731]
-
la Îngerii de sus din cer, se proclamă căpetenie a acestei Împărății inferioare, preexistente dar nerevendicate de nimeni, și Încearcă să-i convingă pe Îngeri să-l urmeze. Argumentele sale sînt extrase chiar din parabola evanghelică (Luca 16:1-8): În calitate de ispravnic necredincios, el abuzează de puterea sa pentru a reduce datoriile Îngerilor față de Dumnezeu, cîștigîndu-și astfel un alai de Îngeri, „ademenindu-i pe Îngerii Tatălui nevăzut” pînă În cerul al cincilea 16. Atunci Dumnezeu, supărat, le poruncește Îngerilor credincioși să-i
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
milă. „Iar Tatăl s-a Îndurat de ei și le-a dat un răstimp de odihnă de șapte zile, În care să facă ei ce vor”18. Este evident că episodul nu are numai destinația de a arăta că fostul ispravnic necredincios nu s-a Îndreptat nici acum și că va continua să exploateze slăbiciunea lui Dumnezeu (respectiv, bunătatea acestuia), ci și pe aceea de a sublinia paralelismul dintre crearea lumii În decurs de șapte zile (Geneza 2:2) și imitația
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
propunerea unui compromis. De asemenea, el îi poate pedepsi prin privarea de libertate pe toți cei care nu vor să se supună. Femeile sunt închise la închisoarea protopopului, iar bărbații la închisoarea politicească, aceasta din urmă aflându-se sub supravegherea ispravnicilor de județ. Dacă nu reușește să-i împace, protopopul are datoria să-l anunțe pe „Prea Sfinția Sa mitropolitul ca să le facă cea după pravilă hotărâre de pedeapsă“. El se ocupă și de an chetarea pricinilor trimise de mitropolit, cu consemnarea în
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]