453 matches
-
nea’ Nicu de pe scările prezidiului CC-ului, la vizita lui Gorbaciov din 1989 (toți au interpretat scena ca pe un semn al sfârșitului; puțini știu că era tot mâna lui Maurer). Toate străluceau pe hartă, trebuia să ai numai inspirația, istețimea sau creierul bolnav să le combini. Sau niște date precise, închise între coperțile unui dosar secret. Exista un asemena dosar? Fusese el în posesia doctorului Liviu Grosescu? I-l arătase și băiatului său? Sau totul nu era decât o poveste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cuvinte, femeile izbucniseră În plâns, iar bătrânii Îngenuncheaseră. În sala tronului se făcuse liniște. Iar voievodul Îi binecuvântase și le dăruise pâini calde și burdufuri cu apă proaspătă. Și oamenii reveneau de la cetate povestind toate acestea și Încă ceva. Cu istețimea lor de țărani mult Încercați de-a lungul vremilor, Îl măsuraseră pe voievod și pe căpitanii adunați În sală. Și simțiseră În adâncul sufletelor că nu vor fi lăsați de izbeliște. Că oamenii aceia vor lupta cât de bine vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
de diavol, venit să-i pună la încercare. Singura mea tentație este să mă uit sau nu la televizor. 25 decembrie 2000 Constatare tristă, după mini-masa de Crăciun în "comunitatea românească" din Geneva: românii exilați încă păstrează urme ale vechii "istețimi" de Mitică, oriunde ar fi în lume. Dacă ar fi vorba măcar de bancuri sau de diversele ponturi și șmenuri ieftine pe care și le vând unii altora. Poate că sunt prea aspru cu ei, așa sunt toți exilații și
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
care și-l auto-atribuise: 140 de milioane de dolari. Pentru 120 de milioane, poate că era lăsat în funcție în continuare. Sau dacă era român, toată lumea l-ar fi felicitat și invidiat pentru modul în care s-a aranjat, pentru istețimea sa. Tot astăzi, la Geneva, muncitori îmbrăcați în portocaliu au tăiat pinul maritim impozant care se găsea pe câmpul vecin imobilului în care locuim. Copacul-frate al meu, sacrificat în vederea construirii unor imobile de locuințe de lux. Ceva greu de definit
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
experimentări și Învățăminte bazate pe experiență. Cunoștințele necesare pentru asemenea acțiuni nu sunt deduse pe baza unor prime principii, ci țin mai degrabă de ceea ce grecii clasici numeau mētis, concept asupra căruia vom reveni. Termen tradus de obicei - inadecvat - prin „istețime”, mētis reprezintă de fapt acea cunoaștere care poate fi dobândită numai prin practicarea, vreme Îndelungată, a unor activități similare, dar rareori identice, care necesită o adaptare constantă la circumstanțe În schimbare. La acest tip de cunoaștere se referea Luxemburg atunci când
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
de colectivizare lăsaseră neatinsă priceperea țăranului. Deodată, o femeie din Novosibirsk a Început să Îi mustre: „Dar cum credeți că au supraviețuit țăranii unei perioade de șaizeci de ani de colectivizare? Dacă nu s-ar fi slujit de inițiativa și istețimea lor, nu ar fi scos-o la capăt! S-ar putea să aibă nevoie să li se acorde Încredere și resurse, dar, În cea ce privește inițiativa, nu au nici o problemă”. În ciuda multiplelor eșecuri ale colectivizării, se pare că țăranii
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
hrănindu-se cu fructele pădurii și dormind la rădăcina copacilor, până când, într-o zi, ajuns în mijlocul pădurii a dat de o căsuță în care locuia un pustnic. Bătrânul l-a găzduit cu bunătate și i-a devenit sfătuitor. Dovedindu-se istețimea copilului, l-a îndemnat să se întoarcă în lume, profețindu-i un mare viitor. Ajuns domn și, după o luptă cu turcii, fiind înfrânt, Ștefan rătăci iar prin acea pădure, unde avea să-l reîntâlnească pe sihastru. Acesta i-a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Frederic, fratele regelui Ioan Albert îl sfătuiește pe acesta să nu pornească un război împotriva lui Ștefan. Martin Cromer, un alt cronicar polon, îl socotea pe Ștefan „bărbat în toate veacurile vrednic de aducere aminte pentru mărirea sufletului său, pentru istețimea sa, pentru priceperea sa în ale războiului și pentru norocoasele sale războaie împotriva turcilor, ungurilor, polonilor și tătarilor”. Bonfinius, cronicarul de curte al lui Matei Corvin, îl laudă pe domn „însuflețit pentru lucruri frumoase și mândru, pe lângă acestea harnic și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
scap de la nevoi, Și-o văcuță mulgătoare, Și-o nevastă strângătoare; Și-atât, Doamne, să trăiesc, Copilașii să mi-i cresc Pe toți să-i căsătoresc, Amin! Ea nu știa carte. Avea, însă, o inteligență nativă, o memorie bună, o istețime a minții ieșite din comun. Făcea operațiunile matematice de adunare, scădere, înmulțire sau împărțire în gând, cu o repeziciune uluitoare. Tot astfel, știa să calculeze cu iuțeală arul, prăjina, hectarul sau falcea. Se interesa și afla mersul și variația prețurilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
prietenul de braț. - Cecco, eu sunt aici pentru o treabă tare tristă. Inspectez cadavrul unui om asasinat. O porni spre intrarea spitalului, dar după câțiva pași se opri, Întorcându-se din nou către Cecco. - Vino cu mine Înăuntru, dacă vrei. Istețimea și cinismul tău mi-ar putea fi de ajutor, În sfârșit. Fără să Îi mai răspundă, sienezul Îl urmă. Coborâră În subterana unde se aflau expuse trupurile morților. Aerul era aproape irespirabil, otrăvit de fumul lămpilor alimentate cu ulei de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
de marionete și peste corpul bonei. Dormea Întinsă pe spate, ca Într-un sarcofag, cu o expresie de nemulțumire pe chip. Urâtă, o femeie urâtă cu desăvârșire, căci Maja Își angaja personalul pe baza trăsăturilor fizice: inconștientă frică de rivalitate. Istețime femeiască, precauții jalnice și inutile, căci avocatul Fioravanti Își iubea tânăra soție, cândva atât de grațioasă, Încât Îi părea că ar fi reîncarnarea prințesei din Vacanță la Roma, și nu ar fi coborât nici măcar o privire asupra unei bone, născută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
noua afirmație - una pe care tocmai și-o inventase. —Nu sunt plicticoasă. N-am fost În veci plicticoasă. N-am să fiu niciodată plicticoasă. Sunt spirituală, elocventă și inteligentă. Când sunt În public, Îi uimesc pe oamenii din jur cu istețimea mea și cu lucrurile interesante pe care le am de spus. Mai zise asta de vreo duzină de ori sau mai mult. Apoi adormi și visă că Îl Învăța pe Sam Epstien cum se conjugă verbul „a se pupa“ În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
a unor probleme (este necesară schimbarea continuă a procedeelor folosite, a comportamentului, În funcție de principiul: Încercareeroare). III Originalitate - disponibilitatea de a vedea În alt mod realitatea, capacitate care se măsoară prin : 1. Răspunsuri ieșite din comun; 2. Asociații Îndepartate; 3. Îndemânare, istețime (răspunsurile inteligente constituie etalonul factorului originalitate). IV Elaborare - aptitudinea care ne permite sa elaborăm o structura, pe baza informațiilor date (gândirea creativă, participă cu intensitate). V Sensitivitate față de probleme - aptitudinea de a sesiza problemele; receptivitate față de lumea Înconjurătoare. VI Redefinire
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
Întreabă dacă pacea s-a Încheiat și Între vulpi și câini. e)Cocoșul Îi spune că vede doi câini mari care vin În goană. 3.Idei de Încheiere: a)Vulpea, Înspăimântată, o rupe la fugă. b)Viclenia este Învinsă de istețime. -Citiți, din prima coloană, denumirile celor trei părți ale compunerii. În urma acestei analize, se generalizează (se scrie la tablă Evaluare formativă Etapele Învățării Timp Conținut Strategia didactică Evaluare Se prezintă planșa cu schema părților compunerii: Introducere: se arată locul, timpul
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
criterii de bine și rău. Din această perspectivă, miniaturala societate a tinerilor nobili este hotărâtă și este organizată spre a oferi plăcerea. Sosind la castel, Dioneo dă tonul: <<Doamnelor, iată-ne în sfârșit aicea unde ne-a adus mai degrabă istețimea dumneavoastră decât priceperea noastră; nu știu ce aveți de gând să faceți cu gândurile ce vă apasă, că eu unul pe ale mele le-am lăsat pe toate înapoia porții, în oraș, când am plecat împreună la drum mai adineauri. De aceea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
care nu știu să șadă de povești decât cu slujnica, cu spălătoreasa sau cu brutărița.”167 Prostia este păcatul cel mai stigmatizat și mai ironizat în toate povestirile Decameronului. Orice se iartă dacă se reușește să se dea dovadă de istețime. Pentru femei, se simte, mai mult ca oricând, nevoia de acumulare a unor cunoștințe ce vor garanta o minte deschisă și o gândire limpede, educația devine cea care le poate distanța de spațiul restrictiv al căminului, unde atribuțiile femeii sunt
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
să nu dea curs povestirii începute pentru că nu avea un discurs frumos. Arta povestirii implică, în egală măsură, tehnică și talent. Beatrice, eroina povestirii din ziua a șaptea, cu preocupări distinse (joacă șah în absența soțului), își dovedește inventivitatea și istețimea tot prin cuvânt, căci ticluiește un răspuns original pentru a justifica în fața soțului prezența amantului. Iubitoare de competiție, Filomena se bucură atunci când are onoarea de a deschide seria istorisirilor din ziua a noua: „sunt foarte bucuroasă să fiu eu prima
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
se ținea și-așa măreață, încât nici de-ar fi fost să fie copila regelui din Franța n-ar fi putut fi mai fudulă.”211 Nota moralizatoare și instructivă este mereu accentuată, căci dacă prostia este categoric incriminată, viclenia și istețimea stau la loc de frunte: monna Tessa, „isteață foc și înțeleaptă”212, iscusită bucătăreasă - „dânsa pregătise din vreme doi claponi de soi”213, excelează mai ales în scornirea diferitelor rugăciuni și descântece versificate, cu dezinvoltură și un fin simț al
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
tovarășe de reculegere în lumea mirifică a poveștii, nici Neifile nu privește cu dispreț acele femei care comit adulter, mai ales dacă au o scuză, așa cum este, deseori, prezența unui soț gelos și posesiv, ci chiar le încurajează, apreciindu le istețimea cu care știu să iasă dintr-o situație mai mult decât compromițătoare. Uneori femeile uită poziția pe care o dețin și dau glas sentimentelor celor mai intime, răzbunându-se, cel puțin verbal, într-un limbaj viu, autentic, de o savoare
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
confratele său, pe care îl apostrofează pentru un păcat pe care și el îl săvârșește, fără a se căi însă. Nu păcatul trupesc este fapta cu adevărat abominabilă, ci lipsa toleranței, a înțelegerii, a iertării. Călugărul tânăr se salvează datorită istețimii sale, a capacității de a ieși dintr un impas prin conceperea unui plan care să-l demaște pe acuzatorul său. Se dovedește mai priceput decât starețul, la care intuiește aceleași porniri, iar replica sa finală, plină de subtilitate și ironie
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
s-ar urmări și ar încerca să se omoare, rolul femeii fiind de a salva și de a opri răzbunarea masculină. și acest personaj feminin ilustrează imaginea unei donne demonicate ce se disculpă, ca și celelalte surate ale ei, prin istețime, dar mai puțin pardonabilă în înclinațiile trupești, deoarece trădarea nu este justificată decât de plictisul unei vita domestica la țară, soțul nu are niciun defect blamabil, dimpotrivă, se dovedește generos. În nuvela a noua a zilei a șaptea, asistăm la
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
fac mai mult decât simpatică: acceptă, după o scurtă ezitare inițială, avansurile și atențiile lui Neculai, un chiriaș al soțului, învățăcel priceput în citirea zodiilor și în prevestirea celor viitoare. Identificăm între cei doi o compatibilitate de vârstă și de istețime, de tinerețe și de spirit critic. Dar în încercarea de a fi alături de cel drag, femeia nu trebuie să evite doar gelozia soțului posesiv, ci și avansurile unui alt pretendent, pălimarul Avesalon, astfel intriga devenind mai complexă. Face față cu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Deși oarecum crudă și insensibilă, față de insistențele lui Avesalon, ironică și calculată în încercarea de a-și păstra imaginea unei onorabilități în ochii celorlalți, personajul feminin nu intrigă și nici nu supără, ci devine simpatic, amuzant, pentru că se salvează prin istețime, calitate ce se transformă chiar într-o virtute, de aceea Alison nu este întru-totul imorală. Trădându-și soțul, atunci când acesta este bătrân și necizelat, femeia nu face decât să schimbe raportul prestabilit, să părăsească poziția umilă pe care o ocupa
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
un personaj feminin negativ este catalogat atât de critic și aceasta poate datorită lipsei inteligenței, pe care autorul italian nu o poate scuza în niciun fel. Boccaccio este îngăduitor cu plăcerile senzuale, dar nu face rabat atunci când este vorba despre istețime. Donnele demonicate constituie un trofeu mult râvnit datorită frumuseții, pe care parcă nici nu o conștientizează uneori, declanșând serii lungi de pasiuni, care se soldează cu violente omoruri (II. 7, IV. 3). Povestirea a treia a zilei a patra este
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
probabil și fascinația pentru povești ca forme de tezaurizare a unei culturi. Personajele feminine educate și emancipate, după cum am remarcat în portretele analizate, au avut un impact hotărâtor asupra celor din jur, iar lipsa educației a fost mereu suplinită prin istețime, cuvintele spirituale, vorbele de duh, glumele ocupă un loc central în fresca socială pe care o propune atât Decameronul, cât și Povestirile din Canterbury. Cu toate privațiunile la care era supus (lipsa unei instrucții reale, instituționalizate, claustrarea, privarea de drepturi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]