26,665 matches
-
este acordat, perfect justificat, scriitorilor basarabeni ( 39 de articole din totalul de 310); aflăm, astfel date importante despre scriitori prețuiți nu numai în Basarabia ca de ex. poeții G. Vieru, V. Levițchi, prozatorii I. Druță, V. Vasilache sau criticii și istoricii literari M. Cimpoi, V. Coroban. De asemenea numărul mare de articole consacrat tinerilor scriitori este îndreptățit cu prisosință. Apar astfel unii pentru prima dată într-un dicționar scriitori și critici din ultimele generații ca Mircea Cărtărescu, Ioan Groșan, Florin Iaru
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
Churchill, Michel Leiris s-au regăsit cu gîndurile lor, pe aceeași pagină de ziar. "Die Welt", în suplimentul literar din 22 martie, în ajunul încheierii Salonului de carte, reproducea o serie de interviuri și texte polemice sau analitice ale unor istorici, scriitori, publiciști străini și germani: Benjamin Franzen, scriitorul american foarte la modă după succesul romanului său Corecturi, își manifestă rezervele față de actuala politică americană. Istoricul german Jorg Friedrich, cunoscut publicului larg mai ales după apariția cărții Pîrjolul ( o cronică a
Literatura în vremuri de război by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14047_a_15372]
-
Salonului de carte, reproducea o serie de interviuri și texte polemice sau analitice ale unor istorici, scriitori, publiciști străini și germani: Benjamin Franzen, scriitorul american foarte la modă după succesul romanului său Corecturi, își manifestă rezervele față de actuala politică americană. Istoricul german Jorg Friedrich, cunoscut publicului larg mai ales după apariția cărții Pîrjolul ( o cronică a bombardării Germaniei de către aviația americană și britanică în timpul celui de-al doilea război mondial), își exprimă adeziunea la politica aliaților împotriva lui Saddam, distanțîndu-se de
Literatura în vremuri de război by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14047_a_15372]
-
că toată viața am trăit de pe urma lui, fiindcă toate posturile pe care le-am avut s-au datorat doctoratului în Drept, nu istoriei. Istoria am făcut-o în vacanță, seara, noaptea și după ce am ieșit la pensie; eu sunt un istoric "de bătrânețe"! - Care parte a istoriei v-a atras mai mult? - La început nu pot să spun că am avut o predilecție sau, dacă aveam, ar fi către evul mediu. Mă pasionau cavalerismul, cruciadele, mai mult decât antichitatea sau istoria
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
pe seama noastră. - Pe seama noastră, dar ce altceva puteau la momentul acela? Un al treilea război mondial era de neconceput, cu toate că ei nu au știut să se folosească de amenințarea bombei atomice; este un lucru care cred că va stupefia pe istoricii din veacurile următoare și anume că, în cei șase ani în care S.U.A au avut monopolul bombei atomice, sovieticii pun mâna pe jumătate din Europa și China trece la comunism; care va să zică un sfert din glob devine comunist când
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
se ascund elemente care, aparent nu au nimic în comun? Un răspuns lucid la această întrebare încearcă să ofere profesorul Lucian Boia în cea mai recentă carte a sa, Mitul democrației. Adept al lui Fernand Braudel și al școlii de istorici formați în jurul revistei "Annales", Lucian Boia a introdus o viziune nouă în istoriografia românească (zona sa predilectă de cercetare este istoria recentă, cu precădere regimul comunist). Spre deosebire de istoriografia tradițională care prezenta evenimentele unilateral, noua metodă presupune analiza structurilor economice, sociale
De la Tocqueville la corectitudinea politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14057_a_15382]
-
e un principiu abstract, ceva ce nu există în sine. Poate fi invocată în toate sensurile, în bine sau în rău. Dacă interesul suprem al națiunii o cere, nu există sacrificiu prea mare" (p. 19). În privința principiilor egalității și libertății, istoricul român face o plină de revelații comparație între doi gînditori reper în istoria doctrinelor politice: Alexis de Tocqueville și Karl Marx. El constată că societatea americană egalitară descrisă de Tocqueville în faimoasa sa carte De la démocratie en Amérique nu a
De la Tocqueville la corectitudinea politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14057_a_15382]
-
numai vocea lui uriașă, dar era însăși întruchiparea țarului rus, purtând și un costum imperial de adevărat suveran. Dumnezeu a vrut ca, mulți ani după aceea - într-o călătorie în Italia, datorată numai profesorului George Oprescu, de astă dată în calitate de istoric de artă, s-a nimerit s-o cunosc pe însăși fiica lui Șaliapin, Marina, care mi-a povestit nu numai despre succesele tatălui ei, dar și despre faimosul costum din "Boris Godunov", vândut la un preț fabulos faimosului "Victoria and
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
și cuprindea "marmeladă în bloc", slană, biscuiți ș.a. - Cât era norma? - Cine mai știe... - Bine că ați uitat-o! Să revenim la ieșirea de la Canal, la plecarea de acolo. - Am devenit neînchipuit de repede și m-am "recondiționat" în branșa istoricilor și a criticilor plastici, poate și fiindcă aveam neadăstata bucurie, odată numit cu "jumătate de normă" la Institutul de Istoria Artei al Academiei R.P.R. ca profesorul Oprescu să convoace ’colectivul’ o dată pe an "în plen" și să ne dea câte
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
lui Eminescu (2002). Modelul e, desigur, titlul articolului lui Ș. Cioculescu din 1935: Detractorii lui Caragiale. E vorba, într-un prim volum, de contemporani ai poetului. În următorul, vor fi de găsit urmașii. Numele sînt, în general, cele bine cunoscute istoricilor literari: Petru Grădișteanu, Gr. Gellianu, Alexandru Grama, Aron Densușianu și Anghel Demetriescu. Studiile au apărut între 1873 și 1903. N-am menționat întîmplător ghilimelele. Înainte de a intra în fondul chestiunii, e de văzut ce înseamnă detractor. Este evident că nu
Critici și detractori by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14158_a_15483]
-
pe poet reprezentativ pentru o "direcție nouă" în cultura noastră, și prestigiul timpuriu pe care i-l crease. Dl Dobrescu are dreptate și cînd încearcă să atenueze imaginea proastă de care "detractorii", la rîndul lor, au avut parte în ochii istoricilor literari. El lămurește convingător contextele și conjuncturile. Și încheie cu sugestia că nici unul dintre acești dintîi neiubitori ai poetului n-a fost propriu-vorbind un detractor. Mai rămînea ca autorul antologiei să folosească în titlu ghilimele. N-a făcut-o și
Critici și detractori by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14158_a_15483]
-
axată tocmai pe confesiunea unui muzicolog care a știut mereu să echilibreze cercetarea istoriei cu cea sistematică, critica muzicală cu inițierea entuziastă de proiecte manageriale. Francisc László spune: "Muzicologul ar trebui să fie de toate, filolog și arhivar, estetician și istoric, psiholog și sociolog, hermeneut și informatician. Ceea ce, omenește, nu este posibil." (...) "Individul contribuie la înțelepciunea colectivă a breslei sale specializându-se pe un număr restrâns de discipline (atenție, una singură ar fi prea puțin!) și urmărind atent, pe cât îi stă
Confesiune by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14179_a_15504]
-
a Dorinei Grăsoiu, autoarea cărții cu totul speciale, Caragiale în presa vremii, în perfect acord cu oricine a încercat experiența unei asemenea lecturi, individuale și colective. Colective, cât privește organizarea în cadrul activității de cercetare a Institutului "G. Călinescu", la sugestia istoricului și criticului literar Marin Bucur, a unei bibliografii, restrânse la ecoul prezenței lui I. L. Caragiale, om și operă, în publicistica din timpul vieții sale. Era propunere venită din partea cercetătorului care experimentase pe cont propriu asemenea curajoasă lansare aproape în necunoscut
Citirea periodicelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14167_a_15492]
-
primit de critică. Poetul revine acum cu al treilea volum de poezie după o tăcere destul de lungă. Spre deosebire de precedentele, aceste poeme sunt mai ancorate în istorie, Vasile Gârneț renunțând la precauția de a îndepărta cât mai mult lirismul de concretul istoric sterp și efemer. Relația poezie-istorie e crudă și, de ce nu, nedreaptă, căci „partitura suflețelului" n-are ce căuta în poezia-strigăt: „doamne, cerem o mântuire mai domestică / crimă să fie oare dacă mobilăm vidul / și strigăm furioși și nemulțumiți / oblojindu-ne
Made in Basarabia by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14162_a_15487]
-
nu se poate și nu are rost să polemizeze, întrucît nu poți dialoga decît cu un adversar civilizat și curat. Doamna Speranța Rădulescu, autoare a unei cărți care a devenit subiect de polemică în lumea muzicală, a făcut un concis istoric al marilor dispute muzicale din secolul al XX-lea și a constatat că la noi sînt puține polemici de idei, în timp ce abundă atacurile la persoană. Cine cîștigă, à la longue, într-o polemică? Ipoteza vorbitoarei este că întotdeauna cîștigă omul
Etica disputelor literare by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14191_a_15516]
-
se deda la războaie etnocide, care riscă să ducă la genocid. Havel nu e singurul care crede că Rusia rămîne un pericol, mai există și ruși cît se poate de onorabili și de rezonabili care gîndesc la fel. De exemplu, istoricul Afanasiev, a cărui ultima carte se intitulează "Rusia primejdioasa. Țările Europei de Est simt această primejdie." Iată de ce ele au nevoie de protecție, protecție pe care o caută mai degrabă în America, decît în Franța sau Germania, țări care simpatizează
Dialog despre terorism by Dan Alexe () [Corola-journal/Journalistic/14182_a_15507]
-
polemică de idei este mai lesne de purtat în științele pozitive sau în cele umane cu un grad de exactitate mai mare. În istoria literară, argumentele sînt de obicei de natură factuală, adică documentară. Nu atît în idei se bat istoricii literari, cît în cunoașterea și interpretarea corectă a unor "evenimente" bio-bibliografice. Altfel spus, rigoarea nu e mai niciodată maximă în polemicile literare. La rîndul lui, pamfletul exprimă prea adesea un temperament, nu o convingere. G. Călinescu i-a compus lui
Polemică, pamflet by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14189_a_15514]
-
pseudonim nesemnalat de Ion Ursulescu, M.S. descoperit de Straje în "Almanahul Lumei Ilustrată". Izvoarele folosite de Mihail Straje sunt Presa muncitorească socialistă din România, II, 1966; Octavian Grigorescu: Panait Istrati, Brăila, 1936; Al. Oprea, Panait Istrati, București, 1964; S. Semilian, Istoricul presei brăilene, Brăila, 1927; S. Semilian, Panait Istrati la "România Muncitoare", Brăila, 1936. Avansul în credibilitate îl deține totuși cercetarea directă a periodicelor, efectuată de Ion Ursulescu în ediția Publicistica de tinerețe (1906-1916) și Publicistica de maturitate, în curs de
Despre pseudonime by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14224_a_15549]
-
după anul apariției cărții lui M. Eliade Itinerariu spiritual, 1927, urmată în 1928 de Manifestul Crinului Alb al lui Sorin Pavel, Ion Nistor și Petru Marcu-Balș (Petre Pandrea), generația lui Eliade și Cioran s-ar fi rupt, conform aprecierii unor istorici, în două curente istorice, iar conform lui N. Jianu și dnei Petreu înseși, în trei. Cei mai numeroși reprezentanți ai generației s-au îndreptat spre extrema-dreaptă, spre legionarism și spre ortodoxismul naționalist: Mihail Polihroniade, M. Eliade, E. Cioran, C. Noica
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14214_a_15539]
-
deceniu și jumătate cînd dispărea cenzura. Puține revelații: Anatomia unei mistificări de Stelian Tănase, Timpul rugului aprins de André Scrima, Amurgul demiurgilor de Pavel Țugui. În mulțimea de documente personale ieșite la iveală (jurnale, memorii, corespondență etc.), nici o mînă de istoric n-a pus încă ordine.
De ce lipsesc istoriile literaturii din comunism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14215_a_15540]
-
În ziua de 13 februarie 2003, osemintele Regelui Carol II au fost aduse de la Lisabona, după aproape cincizeci de ani, pentru a fi reînhumate la Curtea de Argeș. Evenimentul a provocat și un spectacol tragi-comic, oferit gratuit în diferite ipostaze de politicieni, istorici și jurnaliști; pentru că numărul de enormități rostite cu acest prilej a bătut toate recordurile. Timp de peste patru decenii, informațiile privind Casa Regală a României au fost sistematic ocultate, falsificate ori distorsionate. Mai grav, această politică a fost continuată și după
Scrisori portugheze - Carol II by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/14239_a_15564]
-
dialog cu autorul, datând din octombrie 2000 și preluat acum "în chip de postfață", lămurește acest apelativ mai curând în sensul modestiei și al supunerii față de stăpânii care sunt scriitorul și cărțile lui, căci, la întrebarea dacă se recunoaște ca istoric al literaturii din secolul XX, se răspunde așa: "nu m-am considerat niciodată un istoric. Sunt un jurnalist, jurnalist literar, critic care s-a interesat de anumiți autori, anumite mișcări, și care a simțit nevoia să scrie despre ele". Până
Maurice Nadeau în serviciul literaturii by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/14207_a_15532]
-
acest apelativ mai curând în sensul modestiei și al supunerii față de stăpânii care sunt scriitorul și cărțile lui, căci, la întrebarea dacă se recunoaște ca istoric al literaturii din secolul XX, se răspunde așa: "nu m-am considerat niciodată un istoric. Sunt un jurnalist, jurnalist literar, critic care s-a interesat de anumiți autori, anumite mișcări, și care a simțit nevoia să scrie despre ele". Până și despre o lucrare devenită de referință, cum este Istoria suprarealismului, publicată în 1945, crede
Maurice Nadeau în serviciul literaturii by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/14207_a_15532]
-
Vazaca Pierre Rosenberg, Directorul Muzeului Luvru În marea capitală a artelor, care este Parisul, dar aproape la fel de mult la New York, Londra, Berlin sau Veneția, Pierre Rosenberg este o personalitate dintre cele mai cunoscute și mai îndrăgite: cunoscut, pentru că este un istoric de artă de talie internațională, respectat și admirat pentru erudiția, experiența, pentru intuiția formidabilă și pentru competența sa, și îndrăgit pentru că, lucru rar, își pune toate aceste calități în slujba operelor de artă cu generozitate și dezinteres, oriunde și oricînd
A ști să vezi by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/14208_a_15533]
-
sînt mai "practici", mai "vizuali" decît cercetătorii universitari, care sînt mai înclinați spre teoretizare, spre reflecție speculativă. Pentru conservatori, esențială este noțiunea de "calitate", atît de greu de definit, și totuși capitală pentru public. Sînteți de părere că scriitorii sau istoricii care scriu despre artă încalcă un teritoriu care nu le aparține, că pretind a fi competenți într-un domeniu care îi depășește? Nu le reproșez nimic scriitorilor sau istoricilor care comentează arta. Îl admir de pildă fără rezerve pe Diderot
A ști să vezi by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/14208_a_15533]