175 matches
-
felul în care am prezentat eu Cabala, ci în felul în care înțeleg ei Cabala. Pentru ei, de exemplu, Cabala este foarte, foarte mesianică. Eu am spus asta era adevărat cu două secole înainte, și nu puteți veni acum cu istoricismul acesta simplu. Și ce înseamnă mesianismul? Înseamnă o mulțime de lucruri, și nu numai ce credeți voi. Asta a creat un fel de angoasă, pentru că însemna că ei nu știau Cabala. Asta nu înseamnă că ei nu știu altă metodologie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
un conflict irezolvabil? M.I.: Nu știu, n-am profeții, nici măcar pentru alte țări. Toate viziunile astea care pretind că știu prea mult dinainte sunt puțin problematice pentru mine. Eu cred că, așa cum spune Popper XE "Popper, Karl" ... S.A.: ...ân Mizeria istoricismului? Da, și eu cred că nu putem prevedea viitorul, din moment ce pentru a face afirmații despre el ar trebui să-l cunoaștem deja, iar noi, oricum, suntem parte integrantă a prezentului, deci nu putem ști viitorul. Nu putem recurge decât la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
demn. Dar, în secolul XX, istoria a arătat limpede că nu-și poate produce propriul sfîrșit, că nu poate furniza paradisuri sociale nici măcar sub biciul propagandei și al represiunii. Karl Popper a criticat cu o metodică necruțare inanitatea sau mizeria istoricismului : pretenția de a descoperi sau impune legi ale dezvoltării istoriei, care îi decid traiectoria viitoare. în modernitatea tîrzie, ideologiile care dau mersului istoriei un sens previzibil, unic, sigur stîrnesc o împotrivire larg, dacă nu unanim împărtășită. După un anumit (auto
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
moderne de Galilei și Descartes care au corectat erorile aristotelice, continuând intenția lui Toma d'Aquino referitoare la valoarea rațiunii ca mijloc de acces spre adevăr. Ca urmare a conjuncției între gândirea empiristă și rigoarea iconoclastă a raționalismului apare pozitivismul. Istoricismul și scientismul reprezintă două filosofii care anulează valoarea gândirii simbolice, a raționamentului prin analogie, adică metafora, Imaginarul fiind lipsit de orice funcție simbolică 3. Dacă romantismul, simbolismul și suprarealismul au fost adevărate puncte de rezistență ale valorii imaginii în cadrul dominației
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
palatului. Curtea de la Belvedere, care e inovatoare prin asocierea referin?elor tipologice ?i simbolice ale Romei antice cu un program prestigios ?i un sit dificil la scar? urban?, anun?? anumite scenografii urbane, precum Pia?a Spaniei, la Romă (secolele XVII-XVIII). Istoricismul este de acum o metod? de crea?ie arhitectural? perfect opera-?ional?. Problema bazilicii Sf�ntul Petru, construit? �n secolul al IV-lea de Constantin ?i par?ial renovat? �n 1452 de Rosselino, se g?se?te, dup? cum este
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
p�n? la tulbur?ri revolu?ionare. Limbajul arhitectural trebuie deci s? simbolizeze aceast? evolu?ie. Aceast? mi?care, care elaboreaz? o g�ndire modern?, nu se poate concepe dec�ț �n c�mpul, desigur, l?rgit ?i reevaluat al istoricismului antic, �n care locul ordinelor, mai ales locul coloanei, face obiectul unei abord?ri aparte. �Ra-?iunea ?i arheologia, scria J. Summerson, s�nt cele dou? ele-mente complementare care fac neoclasicismul ?i �l dis-ting de baroc� (Le Langage classique de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
i arheologia, scria J. Summerson, s�nt cele dou? ele-mente complementare care fac neoclasicismul ?i �l dis-ting de baroc� (Le Langage classique de l�architecture). Majoritatea istoricilor s�nt de acord s? situeze �n jurul anului 1750 aceast? cotitur? �n istoricismul antic, care va fi �nlocuit? de alte for?e c?tre 1820. 1. Modelele arhitectonice re�nnoite De la Rena?tere, din ce �n ce mai mul?i arti?ți, arhi-tec?i, dilettanti c?l?toresc �n Italia, uneori r?m
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Aceast? paști?? ilustreaz? identificarea culturii germane cu civiliza?ia antic? conceput? ca valoare universal? ?i stabile?te o simetrie �ntre r?zboinicii germani ?i atenienii �nving?tori ai per?ilor, adic? ai barbarilor. ARHITECTURĂ �N SECOLUL AL XIX-LEA: �NTRE ISTORICISM ?I INDUSTRIE 1. Excesul de istoricism �n secolul al XIX-lea, arhitec?îi dispun de un evantai stilistic care ?ine de la Antichitate ?i de la numeroasele interpret?ri al acesteia la formele Evului Mediu recent identificate, f?r? a mai vorbi
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
cu civiliza?ia antic? conceput? ca valoare universal? ?i stabile?te o simetrie �ntre r?zboinicii germani ?i atenienii �nving?tori ai per?ilor, adic? ai barbarilor. ARHITECTURĂ �N SECOLUL AL XIX-LEA: �NTRE ISTORICISM ?I INDUSTRIE 1. Excesul de istoricism �n secolul al XIX-lea, arhitec?îi dispun de un evantai stilistic care ?ine de la Antichitate ?i de la numeroasele interpret?ri al acesteia la formele Evului Mediu recent identificate, f?r? a mai vorbi despre culturile exotice ?i despre repertoriile
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
din Extremul Orient. Fiecare proiect se singularizeaz? printr-o volumetrie, prin deșchideri ?i plan, toate asimetrice ?i contrastate, ca ?i prin materiale ?i folosirea lor tradi?ional?. 2. Arhitectur? ?i industrie P?trunderea industriei �n construc?îi �n timp ce istoricismul conținu? s? dea form? celei mai mari p?r?i a cadrului construit �nmul?ind experien?ele stilistice care urmeaz? c?ile neogoticului ?i ale eclectismului, produsele industriei metalurgice p?trund pe scar? din ce �n ce mai mare �n
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
sistem de montaj ra?ionalizat, din piese fabricate �n uzin? ?i controlate pe parcursul fluxului tehnologic printr-o munc? riguroas? de desen tehnic. Morfologiile astfel ob?inute nu datoreaz? nimic este-ticii codificate a formulelor stilistice practicate de sus?i-n?torii istoricismului. Deci, expresivitatea arhitectonic?, adesea �ndr?znea?? ?i virtuoas?, exhib�ndu-?i ordinea structural? ?i materialele industriale, este cea care contribuie la transformarea sensibilit??îi estetice prin intermediul figurilor constituite de facto �n simboluri ale v�rstei industriale. Ceea ce-l determin? pe
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
fel de antidoturi contra masific?rîi produc?iilor ?i comportamentelor. Este ceea ce vor repro?a fondatorii mi?c?-rîi moderne, �n anii �20, stilului Art nouveau c?ruia �i vor recunoa?te totu?i voin?a de a rupe cu istoricismul academic. FORM? Problemele cu totul noi, prin natura ?i �ntinderea lor, pe care i le pun arhitecturii dezvolt?rile industriei ?i schimb?rile sociale din secolul al XIX-lea, mai ales �n oră?ele aflate �n expansiune, suscit?, cum ?tim
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
art? ?i absolutism ................. 5.�Arhitectură �n afară Versailles-ului ....... 6.�Academia de arhitectur? ?i artă oficial? ........................................... Barocul: un nou spa?iu arhitectural ?i urban ............................................................... 3.�Barocul iberic: Spania ?i Portugalia ...... 4.�Barocul englez ....................................... Neoclasicismul, arhitectura Luminilor (1750-1820) ..................................................... 1.�Excesul de istoricism ............................. 2.�Arhitectur? ?i industrie .......................... 3.�Diversitatea g�ndirii urbanistice ............ 4.�Episodul eliberator al stilului Art nouveau .............................................. Form? ?i g�ndire arhitectural? �n secolul al XX-lea ............................................. 1.�Fundamentul ideologiei moderniste ...... 2. Internă?ionala modernist? ...................... 3.�Arhitectură modern? .............................. 4.�Habitatul social
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Duhem referitoare la ansamblurile teoretice a fost etichetată ulterior ca "holistă sau corporatistă"47. În plus, o analiză evoluționistă a schimbării conceptuale, realizată într-o manieră similară modelului propus de Stephen Toulmin 48, poate releva cu ușurință influența pe care istoricismul și organicismul secolului al XIX-lea au avut-o asupra holismului lui Duhem. Concepția lui Duhem a avut o notorietate limitată până la mijlocul secolului trecut, când Quine o menționează în "Două dogme ale empirismului"49. Acest articol reprezintă un adevărat
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
demn. Dar, în secolul XX, istoria a arătat limpede că nu-și poate produce propriul sfîrșit, că nu poate furniza paradisuri sociale nici măcar sub biciul propagandei și al represiunii. Karl Popper a criticat cu o metodică necruțare inanitatea sau mizeria istoricismului : pretenția de a descoperi sau impune legi ale dezvoltării istoriei, care îi decid traiectoria viitoare. în modernitatea tîrzie, ideologiile care dau mersului istoriei un sens previzibil, unic, sigur stîrnesc o împotrivire larg, dacă nu unanim împărtășită. După un anumit (auto
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
că se poate trece dincolo de antinomiile ce marchează această confruntare: identitate și diferență, universalitate și particularitate, comensurabilitate și incomensurabilitate. "Situată între modernitate și postmodernitate, trecând printre Scylla universalismului hegemonic și anistoric și Carybda lipsei de legitate, a particularismului radical și istoricismului nervos, rațiunea transversală se înscrie în cursa înțelegerii practicilor configurative și a formelor de viață în care se află cuprinsă moștenirea noastră socio-istorică"825. Această idee reușește să pună la îndoială cerința modernă a universalității și necesității, fără a cădea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a fost desemnat s? prezideze destinele disciplinei dup? 1945. Cu Freyer ?i Spann teoria se �nvecineaz? cu ideologia. La Leipzig, primul combate �n acela?i timp sociologia formal? ?i normalismul weberian (Freyer, 1930 a ?i b) ?i ap?r? un istoricism radical, dup? care ireversibilitatea trecerii de la �comunitate� la �societate� implic? dezvoltarea unui stat cu at�ț mai autoritar cu c�ț el trebuie s? integreze multiplele clase sociale eterogene (1933). Convins de rolul istoric al unei sociologii a c?rei
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
zboi, concep?iile sale vor face ?coal? �n Anglia ?i �n ??rile de Jos. ��Sociologia cunoa?terii (Wissenssoziologie) se na?te �n aceast? perioad? sub auspiciile filosofului Scheler ?i a germano-ungurului Karl Mannheim. La K�ln, primul reac?ioneaz? �mpotriva istoricismului pozitivist ?i a determinismului marxist disting�nd mai multe tipuri de cunoa?tere din care nici unul nu este superior altuia; �esen?a� lor r?m�ne imuabil? cu toat? pluralitatea ?i variabilitatea factorilor sociali care le determin? formele istorice, dar
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Asocia?ia Internă?ional? a Sociologilor de Limb? Francez? � AISLF � �mpreun? cu belgianul Henri Janne) ?i marile sistematiz?ri teoretice (durkheimismul, marxismul, structuro-func?ionalismul ?i structuralismul). Sociologia trebuia s? mai combat? nominalismul, determinismul, dogmatismul ?i � nu �n ultimul r�nd � istoricismul. Concep?ia să pretins realist? ?i pluralist? asupra socialului a urm?riț s? disting? diversele �paliere de profunzime� pe care sociologul trebuia s? le descopere, sub suprafa?a empiric? a fenomenelor, f?r? a le afecta �efervescen?a� ori contingen
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Inițiază astfel un obiect și problematică inedite sociologiei. * Sociologia este o știință cu valențe descriptive și explicative, dar nu și prospective; ea vizează descrierea și explicarea realului social și nu ale posibilului. În acest fel, el condamnă deficiențele logice ale istoricismului și pretențiile sale (științele sociale au drept scop principal predicția istorică, obiectiv absolut posibil), oferind lui K.Popper argumente pentru a dezvolta, mai târziu, această idee în Mizeria istoricismului (nicio societate nu poate prezice, științific, propriile sale evoluții în ceea ce privește cunoașterea
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
nu ale posibilului. În acest fel, el condamnă deficiențele logice ale istoricismului și pretențiile sale (științele sociale au drept scop principal predicția istorică, obiectiv absolut posibil), oferind lui K.Popper argumente pentru a dezvolta, mai târziu, această idee în Mizeria istoricismului (nicio societate nu poate prezice, științific, propriile sale evoluții în ceea ce privește cunoașterea. În timp ce evoluția viitoare a istoriei umane este extrem de probabil să fie influențată de noile evoluții în cunoașterea umană, așa cum ne arată experiența trecutului, nu putem acum științific determina ce
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
pe care se bazează filozoful care studiază ființa: monoteismul, dualismul, panteismul, fetișismul, gnosticismul, atomismul, stoicismul, sofismul, cinismul, epicureismul, scolasticismul, empirismul, pragmatismul, transcendentalismul, scepticismul, enciclopedismul, tradiționalismul, idealismul, criticismul, ontologismul, ocazionalismul, dinamismul, sensismul, evoluționismul, raționalismul, materialismul, pozitivismul, eclectismul, neoplatonismul, neo-scolasticismul, modernismul, imanentismul, istoricismul, existențialismul, actualismul, teozofia. Să observăm că toate sistemele în care militează grupuri, mai mult sau mai puțin alimentate de filozofi, prezintă la rândul lor diferite subtilități și variante. Idealismul, de exemplu, poate fi subiectiv, obiectiv sau absolut. Scepticismul poate fi
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
pentru care numai „ideile“ sau „formele“ constituie obiectul cunoașterii și au existență adevărată 23. imanentism = doctrină idealist-subiectivă; realitatea este reprezentată exclusiv de proiecția și de conținutul conștiinței; imanentul există și acționează prin sine însuși, nedeterminat de vreo cauză externă 24. istoricism = concepție apărută în Germania (sec. 19); istoria este elementul esențial al înțelegerii și explicării fenomenelor umane, înțelegere care trebuie să fie empatică, deoarece aceste fenomene sunt expresii unice ale gândirii, voinței și sentimentelor umane; perspectiva istoricistă îngăduie înlocuirea abordării generalizatoare
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
puțin și, fiind în orice caz cel mai filolog dintre amândoi, căuta să adune detaliile determinante pentru definirea cadrului epistemologic al științei religiilor. Exemplificăm la întâmplare: conflictul dintre interpretările materialiste (azi spunem reducționiste) și spiritualiste, interpretarea fenomenului în sine, impasurile istoricismului și psihologismului, raportul dintre mit și poezie, divergența dintre studiul istoric (idiografic) și studiul sistematic (nomotetic), legătura dintre mit și limbă ca structuri, istoricizarea simbolurilor, condiționarea formației religioase asupra viziunii despre lume și istorie... Într-un studiu aprofundat al corespondenței
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
totul specific. Vom ajunge oare să-l înțelegem analizând o serie de relații mai vaste în care se inserează, în diferite moduri, noțiunea de Mithra? Aceasta este calea lui Dumézil - nu știu încă dacă ea va conduce la un nou istoricism, cu siguranță mai nuanțat, dar vom depăși o dată cu el istoricismul pur și simplu? Nu cred că aveți pretenția de a fi rezolvat acest conflict. Dar sunteți capabil să-l formulați într-o manieră nouă - eu nu am această capacitate pe
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]