KorAP: Find »[drukola/base=istorie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...5 6 7 ...5835 >

145,869 matches

Corola-blog/BlogPost/349665_a_350994

de bucurie în această zi.” Clijsters: „Sunt fericită că istoria se repetă.” Întrebată ce sentiment are după câștigarea celui de-al treilea titlu UȘ Open, Kim Clijsters a declarat că e încântată să-și poată apară titlul și fericită că istoria se repetă. „Ești surprinsă că ai câștigat atât de ușor?” Kim Clijsters: „Am fost cumva emoționată înaintea meciului, știind că trebuie să răzbun înfrângerile anterioare. Înfrângerea de la Wimbledon a fost, de fapt, una dintre cele mai dezamăgitoare din cariera mea

KIM CLIJSTERS A CASTIGAT CEL DE-AL TREILEA US OPEN de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Kim_clijsters_a_castigat_cel_de_al_treilea_us_open.html [Corola-blog/BlogPost/349665_a_350994]
Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817

calea concilierii dintre catolicism și ortodoxie. <>, a spus Ioan Paul al II-lea adresându-se capului Bisericii Ortodoxe române”; Il Giornale, 10 mai 1999: „Latura ecumenică a vizitei pontificale a reprezentat un succes deplin, un eveniment de natură să modifice istoria, deschizându-i o perspectivă nouă”. Vizita Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist la Roma, din 7-14 octombrie 2002, s-a concretizat și prin elaborarea unei Declarații comune semnată de cei doi lideri bisericești. Documentul are o importanță deosebită prin ideile exprimate

PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
pe cei care sunt chemați să traiască alături pe același teritoriu românesc, să găsească solutții de dreptate și caritate. Printr-un dialog sincer, trebuie să se depășească conflictele, neînțelegerile și suspiciunile apărute în trecut, pentru ca, în această perioadă decisivă a istoriei lor, creștinii din România să poată fi mărturisitori ai păcii și ai reconcilierii. 3. Relațiile noastre trebuie să fie oglinda comuniunii adevărate și profunde în Iisus Hristos, comuniune care, fără să fie deplină, există deja între noi. Recunoaștem, de fapt

PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
de gândire, conștiință, credință și religie. Procesul de unificare europeană, care vizează în mare măsură o unificare economică, poate fi deplin în condițiile în care se realizează și o îmbogățire spirituală europeană. Păstrându-și identitatea spirituală proprie, modelată în decursul istoriei, alături de celelalte țări europene, contribuția României va mări valoarea tezaurului spiritual și cultural european. 5. În acest sens, considerăm că ar fi binevenită organizarea de acțiuni și activități comune ale cultelor din România pentru o mai bună înțelegere a confesiunilor

PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
uniunea Europeană. Particularitățile culturale și religioase ale fiecărei națiuni pot servi ca un liant și ca o bogăție pentru o Europă unită și stabilă în loc să se constituie în factori de conflict, așa cum s-a întâmplat de multe ori în decursul istoriei. Cultele religioase au vocația sfântă de a contribui la reconcilierea și apropierea dintre persoane și popoare spre slava lui Dumnezeu și mântuirea oamenilor. 6. În consecință, reafirmăm dorința noastră de integrare a României în structurile europene, motiv pentru care considerăm

PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
atât mai dificilă cu cât caracteristicile definitorii ale acestor elemente par a fi total diferite; valorile naționale dispun de o anumită stabilitate, în timpul în care le dă posibilitatea să fie considerate drept temelie a durabilității, pe când interesele naționale sunt supuse istoriei, sunt dependente de evenimentele trecătoare ale scenei internaționale, de aceea dau impresia că sunt stabilite „adhoc”, în funcție de criterii evanescente, interpretabile conjunctural. Acest echilibru a fost menținut și de societate, o societate „obosită” de ateism ce a regăsit valorile morale căutându

PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
pe toți în Trupul Domnului nostru Iisus Hristos și de a extinde Cincizecimea asupra tuturor, respectându-le diversitatea proprie, fiindcă această diversitate nu desființează unitatea, ci o întărește și o îmbogățește, iar Cincizecimea tocmai acest lucru l-a arătat în istorie. Așa stând lucrurile, vom afirma și sublinia faptul că Biserica nu este o realitate închisă și nici închistată în ea însăși: ea este trimisă în lume și este deschisă către lume. Noile posibilități care se creează într-o Europă deja

PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851

Mileniul trei începe cu înscrierea istoriei filosofiei „ca hermenutică”, în ideea unei „istorii conceptualizante” în care „filosofema nu este o mitemă” (Gheorghe Vlăduțescu, 2007, p. 51 și p. 211) și, în plus, cu filosofema mesajului și cu cea a comunicării, care sunt impuse prin argumentare. Orientarea

Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
Mileniul trei începe cu înscrierea istoriei filosofiei „ca hermenutică”, în ideea unei „istorii conceptualizante” în care „filosofema nu este o mitemă” (Gheorghe Vlăduțescu, 2007, p. 51 și p. 211) și, în plus, cu filosofema mesajului și cu cea a comunicării, care sunt impuse prin argumentare. Orientarea pe cercetarea spusei urmează presupunerilor cercetării orientate

Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
presupusei comunicării. După ce începuturile filosofiei păreau a se fixa în “presupuse”, trebuie să revenim la importanța spusei. Fundamentală este spusa, mesajul. La început nu va fi mesajul, ci comunicarea. Mileniul al doilea s-a încheiat cu ideea că filosofia-ca-istorie, adică istoria filosofiei, se scrie ca argumentare și explicitare de presupoziții. Mileniul trei începe cu înscrierea istoriei filosofiei „ca hermenutică”, în ideea unei „istorii conceptualizante” în care „filosofema nu este o mitemă” (Gheorghe Vlăduțescu, 2007, p. 51 și p. 211) și, în

Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
importanța spusei. Fundamentală este spusa, mesajul. La început nu va fi mesajul, ci comunicarea. Mileniul al doilea s-a încheiat cu ideea că filosofia-ca-istorie, adică istoria filosofiei, se scrie ca argumentare și explicitare de presupoziții. Mileniul trei începe cu înscrierea istoriei filosofiei „ca hermenutică”, în ideea unei „istorii conceptualizante” în care „filosofema nu este o mitemă” (Gheorghe Vlăduțescu, 2007, p. 51 și p. 211) și, în plus, cu filosofema mesajului și cu cea a comunicării, care sunt impuse prin argumentare. Orientarea

Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
început nu va fi mesajul, ci comunicarea. Mileniul al doilea s-a încheiat cu ideea că filosofia-ca-istorie, adică istoria filosofiei, se scrie ca argumentare și explicitare de presupoziții. Mileniul trei începe cu înscrierea istoriei filosofiei „ca hermenutică”, în ideea unei „istorii conceptualizante” în care „filosofema nu este o mitemă” (Gheorghe Vlăduțescu, 2007, p. 51 și p. 211) și, în plus, cu filosofema mesajului și cu cea a comunicării, care sunt impuse prin argumentare. Orientarea pe cercetarea spusei urmează presupunerilor cercetării orientate

Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
nostru vizând, odată cu savoarea angajării pe coordonatele luptei noii filosofii, aprofundarea cunoașterii fascinantei vechi filosofii. Bibliografie Bunge M., Scientific Research, Heidelberg, Springer, 1967, vol. I. Grize J.-B., Logique et langage, Geneve, Ophrys, 1990. Hegel G.W.F., Prelegeri de istorie a filosofiei, București, Academiei, vol. I, 1963. Hegel G.W.F., Fenomenologia spiritului, București, Editura Academiei, 1965. Hegel G.W.F., Principiile filosofiei dreptului, București, Editura IRI, 1996. Heidegger M., Repere pe drumul gândirii, București, Editura Politică, 1988. Jaspers K.

Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
Humanitas, 1993. Pârvu Ilie, Infinitul, București, Editura Științifică, 1985. Ricœur P., Metafora vie, București, Editura Univers, 1984. Sartre J.-P., L’Etre et le Neant, Paris, Gallimard, 1969. Surdu Alexandru, Comentarii la rostirea filosofică, Brașov, Editura Kron-Art, 2009. Vlăduțescu Gheorghe, Istoria filosofiei ca hermeneutică, București, Editura Academiei Române, 2007. Vlăduțescu Ș., Comunicare și mesaj în filozofie, Craiova, Editura Sitech, 2006. Vlăduțescu Ș., Comunicare jurnalistică negativă, București, Editura Academiei Române, 2006. Vlăduțescu Ș., Raportul dintre mesaj și discurs. Analele Universității din Craiova. Seria Științe

Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
Corola-blog/BlogPost/366224_a_367553

pântec un zeu! Ne mai întâlnim încă o dată și încă o dată. De sute de ori. Subiectul este același: destinul poporului român în context planetar. Ajunge la afirmația: - Întrucât toate popoarele au îmbătrânit, unele fiindcă nu și-au cunoscut rolul în istorie, altele că și-au consumat energia, iar unele dintre el s-au dedat civilizației stomacului, singurul popor care va dăinui în eternitate este poporul român! - Domnule Petre Țuțea, reușesc eu să-l întrerup, vă rog frumos, mai găsiți un popor

FILOSOFUL PETRE ŢUŢEA, DAR NU ÎN CĂRŢI de PETRE ANGHEL în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/petre_anghel_1491320108.html [Corola-blog/BlogPost/366224_a_367553]
Corola-blog/BlogPost/381009_a_382338

inițiativa și sub coordonarea preotului dr. Claudiu Băzăvan de la Biserica „Eroilor Tineri” din Ploiești, s-a desfășurat cea de-a IV-a ediție a Festivalului „Conștiința”, care a reușit să strângă laolaltă specialiști din domenii diferite: muzică, sculptură, literatură, religie, istorie, medicină, fizică și un public numeros dornic de cunoaștere. Festivalul a început pe data de 2 octombrie la Muzeul de Artă din Ploiești, cu un spectacol muzical susținut de elevi de la Colegiul Național „Carmen Silva” din Ploiești și din foști

FESTIVALUL „CONŞTIINŢA”, EDIŢIA A IV-A, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1476212563.html [Corola-blog/BlogPost/381009_a_382338]
Ploiești care totdeauna și-a oferit spațiul cu generozitate pentru astfel de activități. 3 octombrie 2016 - prof.dr.univ. Georgeta Filitti a susținut conferința cu tema „ Rămas bun, suflet blând!” dedicată reginei Ana a României. Georgeta Filitti este absolventă a Facultății de Istorie a Universității București, doctor în istorie-filosofie, istoric modernist, editor, cercetător la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, lector la Fundația „Calea Victoriei”, colaborator al revistei „Conștiința”, fost consilier la Fundația „Ion Ghica”, șef de serviciu la Biblioteca Metropolitană București, cercetător

FESTIVALUL „CONŞTIINŢA”, EDIŢIA A IV-A, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1476212563.html [Corola-blog/BlogPost/381009_a_382338]
octombrie 2016 - prof.dr.univ. Georgeta Filitti a susținut conferința cu tema „ Rămas bun, suflet blând!” dedicată reginei Ana a României. Georgeta Filitti este absolventă a Facultății de Istorie a Universității București, doctor în istorie-filosofie, istoric modernist, editor, cercetător la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, lector la Fundația „Calea Victoriei”, colaborator al revistei „Conștiința”, fost consilier la Fundația „Ion Ghica”, șef de serviciu la Biblioteca Metropolitană București, cercetător la Institutul Național pentru Memoria Exilului Românesc. Pentru prodigioasa activitate științifică și editorială i-

FESTIVALUL „CONŞTIINŢA”, EDIŢIA A IV-A, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1476212563.html [Corola-blog/BlogPost/381009_a_382338]
răbdare, încredere în oameni, atitudine de mamă ocrotitoare, grijă, solicitudine, suferință îndurată cu demnitate. Părintele Claudiu Băzăvan și-a exprimat recunoștința față de Doamna Profesor care, și de data aceasta, a scos la iveală cu multă delicatețe lumini, frumuseți din întunericul istoriei pentru a ne face să ne iubim țara și de a fi mai buni și i-a sfătuit pe cei prezenți să fie oameni naturali, după cum a spus și Iisus, deoarece cei care își pierd naturalețea își pierd și mântuirea

FESTIVALUL „CONŞTIINŢA”, EDIŢIA A IV-A, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1476212563.html [Corola-blog/BlogPost/381009_a_382338]
prin care cel ales primește harul divin, cât și responsabilitatea morală de a respecta legile umane și divine și a făcut constatarea că în fiecare act de mirungere există a față vizibilă și una invizibilă. A făcut o incursiune în istoria ceremonialului de încoronare de la vremurile vechi prezentate în textele biblice și până astăzi, cu referiri speciale la istoria Țărilor Române și a Marii Britanii. Regii biblici care au beneficiat de ritualul mirungerii au fost Saul și Solomon. În ceea ce privește Țările Române a

FESTIVALUL „CONŞTIINŢA”, EDIŢIA A IV-A, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1476212563.html [Corola-blog/BlogPost/381009_a_382338]
și a făcut constatarea că în fiecare act de mirungere există a față vizibilă și una invizibilă. A făcut o incursiune în istoria ceremonialului de încoronare de la vremurile vechi prezentate în textele biblice și până astăzi, cu referiri speciale la istoria Țărilor Române și a Marii Britanii. Regii biblici care au beneficiat de ritualul mirungerii au fost Saul și Solomon. În ceea ce privește Țările Române a prezentat descrieri ale ritualului încoronării și inclusiv ale mirungerii așa cum apar în scrierile lui Dimitrie Cantemir, stolnicului Constantin

FESTIVALUL „CONŞTIINŢA”, EDIŢIA A IV-A, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1476212563.html [Corola-blog/BlogPost/381009_a_382338]
Corola-blog/BlogPost/351757_a_353086

timp să-și trăiască viața de familie, de om normal? Și totuși, deși departe de țară, spiritul său românesc nu s-a stins. Dânsul poartă în permanență în suflet arealul românesc cu datinile, obiceiurile, etnografia și folclorul acestui popor, cu istoria și plaiurile mioritice, ca spațiul al dumnezeirii. Să fim mândrii de geniile care ne reprezintă ca națiune și că ne tragem dintr-unul dintre cele mai vechi neamuri din Europa, geto-dacii. Să-i respectăm și să-i venerăm pe cei

UN SAVANT ROMÂN PE SCENA ŞTIINŢEI MONDIALE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 by http://confluente.ro/Florentin_smarandache_un_sav_ion_nalbitoru_1360171788.html [Corola-blog/BlogPost/351757_a_353086]
Corola-blog/BlogPost/345713_a_347042

roman modern din genul memorialisticii. Raportată la marea epopee trăită de populația Europei, și nu numai, în preajma și în timpul celui de al II-lea Război Mondial, scrierea ar putea fi comparată cu o notă de subsol, dar foarte importantă pentru istoria populației românești, mai ales din partea basarabeană. Dacă acceptăm categorisirea propusă, atunci, potrivit schemei clasice, romanul de tip jurnal literar cu accent memorialistic, în mod logic, conține o introducere - expozițiune, un punct culminant și un final care se numește deznodământ - un

AUTOR MIHAI PASTRAGUS de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_regasirea_instrainarii_autor_mihai_pastragus.html [Corola-blog/BlogPost/345713_a_347042]
pentru moment a forțelor malefice ale răului, autorul este optimist în ce privește viitorul mai îndepărtat. Prin logica bunului simț, statuarea răului este doar o pauză pentru maturizarea și dezvoltarea forțelor binelui, după care acestea își revin și restabilesc cursul normal al istoriei. Mihai Știrbu se dovedește un autentic continuator al idealurilor generației tatălui său - actorul central al lucrării - dar și un foarte bun narator, care dă cititorului un important punct de sprijin în înțelegerea acelor evenimente traumatizante și pentru contemporaneitate. Ca scriitor

AUTOR MIHAI PASTRAGUS de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_regasirea_instrainarii_autor_mihai_pastragus.html [Corola-blog/BlogPost/345713_a_347042]
Corola-blog/BlogPost/365166_a_366495

meșterul Manole, are revelația ieșirii din impas: sacrificiul, sacrificiul care la români a ajuns cea de-a doua religie ori poate prima, hrănită din dorința de a nu fi mai prejos decât alții, dorința de a fi în rândul lumii. Istoria, prezentul ba chiar și viitorul nu fac decât să certifice faptul că românii sunt copii ai suferinței; atunci când aceasta nu vine din afară, ei și-o provoacă singuri ca într-o nevoie perpetuă.... Referință Bibliografică: IX. CASA SUFLETULUI MEU / Adrian

IX. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1470738908.html [Corola-blog/BlogPost/365166_a_366495]