684 matches
-
politice mai importante, precum și scurte articole în care sunt popularizate noțiuni științifice sau sunt expuse chestiuni de morală, religie și istorie. Pentru a oferi sătenilor lecturi accesibile și folositoare, T. are o rubrică permanentă intitulată „Foișoara”, apoi „Literatura”, unde apar istorioare și povestiri instructive, moralizatoare, alcătuite mai ales de redactor (și sub pseudonimul T. Odor). Tot aici se publică romanul Comoara de J. Wachenhusen, tradus de Păcățian, și se reproduc scrieri ale lui Petre Ispirescu, Th. M. Stoenescu, T. V. Ștefanelli
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290174_a_291503]
-
agențiile turistice. Fiecare capitală de județ sau oraș mare va avea un punct de Tourist Information. Angajații vor fi foarte bine informați asupra istoriei, geografiei, muzeelor, expoziții și obligați să cunoască engleza curent. În ghid să fie trecute toate legendele, istorioarele, basmele etc. ale zonei din cele mai vechi timpuri, sau ale localităților. 2. Fiecare localitate să aibă o pagină pe internet cu ceea ce cuprinde ghidul, inclusiv legendele, istorioarele de la bătrâni adunate și documentele din localități. 3. Fiecare localitate să constituie
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
obligați să cunoască engleza curent. În ghid să fie trecute toate legendele, istorioarele, basmele etc. ale zonei din cele mai vechi timpuri, sau ale localităților. 2. Fiecare localitate să aibă o pagină pe internet cu ceea ce cuprinde ghidul, inclusiv legendele, istorioarele de la bătrâni adunate și documentele din localități. 3. Fiecare localitate să constituie un obiectiv turistic și să-și pună în valoare tot istoricul său, tradițiile și ce are special. Astfel, fiecare comună, sat să posede măcar o casă, o cameră
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
recunoaștem, moarte / ne disprețuim în egală măsură." Pasarela (o artă poetică) Ea este anunțată de intenția poetei de a "deschide atelierele / Ťcelui care vrea să se apropie de sineť / celui care nu vrea să cucerească decît adevărul său, / mica lui istorioară." (Elegie XIV) Semnificativ pentru luciditatea și autenticitatea demersului liric al Marianei Marin este extrema omogenitate pe care o are această cu adevărat Mare Temă a sa. Dacă în poemul Un război de o sută de ani rădăcina Răului era deja
Expresioniști după expresionism by Georgeta Moarcăș () [Corola-journal/Journalistic/8147_a_9472]
-
ani, să devii scriitor? Am vrut dintotdeauna să fiu scriitor, de cînd aveam paisprezece ani. Tatăl meu a fost jurnalist, bunicul - traducător și poet. Sora mea mai mică, Zsuza Forgács, e și ea scriitoare. Apropo, numele Forgách are o mică istorioară: așa cum a fost scris în cazul meu, greșit, la starea civiă, înseamnă „rumeguș”; scris Forgács, e numele celei mai vechi familii artistocratice din Ungaria. Doar că noi nu sîntem înrudiți cu acea familie. Așadar, sora mea e mai degrabă o
Prezențe maghiare la Tîrgul de Carte Bookfest András Forgách: „Artistul trece mereu o graniță“ () [Corola-journal/Journalistic/5490_a_6815]
-
Propunerea PNL pentru funcția de președinte-director interimar al Societății Române de Televiziune, Rareș Bogdan, nu a întrunit numărul necesar de voturi al parlamentarilor, după ce reprezentanții PSD au boicotat plenul. Crin Antonescu a declarat, înaintea votului, că plecarea social-democraților ”este o istorioară scurtă despre cine are cuvânt și despre cine este mincinos”. Conform senatorul Mario Oprea, care a citit procesul-verbal, din totalul de 580 de membri ai celor două Camere, și-au exprimat votul 176 senatori și deputați, din care 174 au
Rareș Bogdan, respins de Parlament. ”Antonescu, negru de supărare” by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/33474_a_34799]
-
plen. ”L-am propus pe domnul Rareș Bogdan care a trecut cu brio de audierea în comisii și e un raport favorabil, un vot favorabil al celor două comisii. Au dispărut domnii de la PSD din plen. Cred că este o istorioară scurtă despre cine are cuvânt și despre cine e mincinos”, a declarat Antonescu. Potrivit lui Antonescu, liderul senatorilor PSD, Ilie Sârbu, i-a promis liderului grupului PNL din Senat, Puiu Hașotti, că social-democrații vor vota propunerea liberalilor pentru TVR. După votul
Rareș Bogdan, respins de Parlament. ”Antonescu, negru de supărare” by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/33474_a_34799]
-
de poet: portarul îl recunoaște și-i reproșează că i-a acordat o notă mică la un concurs de poezie pe care l-a jurizat la Pitești: „Ia ziceți, domnule Perța, ce aveți dumneavoastră în buzunare, poezii?”. Cutremur e o istorioară fantastică foarte bulgakoviană, iar vizitele la scriitori cunoscuți (Horea Poenar în Vizita, respectiv Sandu și Moni Vakulovski în Vizita 2) se transformă și ele în aventuri stranii. Nu mai pun la socoteală Vizita 3, în care e vizitat de însuși
Vizite cu incidente by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/2537_a_3862]
-
sau ce naiba or face contabilii, James tot îmi masa tălpile. Cinci nopți pe săptămână. Și îmi spunea ce se mai întâmplase prin serialele de la televizor. Sau se ducea la non-stop când rămâneam fără țigări. Sau îmi spunea tot felul de istorioare haioase de la serviciu. Știu că e greu de crezut că o poveste legată de contabilitate poate să fie haioasă, dar el reușea să producă astfel de povești. Și însemna și că niciodată nu puteam să ieșim în oraș sâmbătă seara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
În ce fel? l-am întrebat uluită. — Veneam acasă, după o zi îngrozitoare la serviciu. Dar tu nu voiai să discutăm despre asta. Tu începeai să-mi povestești despre ce făcusei tu în ziua aia, îmi spuneai tot felul de istorioare și te așteptai să râd. Dar te întrebam ce-ai făcut peste zi, am protestat. Numai că tu îmi răspundeai întotdeauna că era mult prea plictisitor ca să-mi explici. Iar istorioarele alea haioase ți le spuneam pentru că știam c-avusesei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
tu în ziua aia, îmi spuneai tot felul de istorioare și te așteptai să râd. Dar te întrebam ce-ai făcut peste zi, am protestat. Numai că tu îmi răspundeai întotdeauna că era mult prea plictisitor ca să-mi explici. Iar istorioarele alea haioase ți le spuneam pentru că știam c-avusesei o zi îngrozitoare și voiam să te înveselesc. — Nu încerca să te justifici, mi-a spus James foarte convins. Era limpede că niciodată nu voiai să auzi ceva neplăcut. Tu nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
așa fusese întotdeauna? Oare mereu fusese așa de lipsit de simțul umorului și așa de rece? Și cum avea să arate viitorul? Oare avea să-mi fie teamă să mai fac remarci răutăcioase și să-i povestesc tot felul de istorioare haioase? Oare avea să-mi fie teamă să mă sprijin de el sau să mă simt protejată, de teamă ca nu cumva el să se simtă singur și neluat în seamă? Rolurile ni se inversaseră. Iar eu nu mai știam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
Bornier." Fantezie de poet, desigur. Oare doctrinele și sistemele care încearcă să explice misterioasa formațiune a sufletului uman sau să lămurească procesul prin care o generație transmite celei care-i urmează caracterele și însușirile ei proprii, valorează mai mult decât istorioara aceasta plină de poezie sau decât atâtea legende la fel construite? Căci tot ce e suflet se formează așa, cam așa, din lucruri de aceste, invizibile, nebănuite, minunate, care se întâlnesc și se amestecă sau se ciocnesc și se sfâșie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
au impresionat adânc. Printre noi, se afla și Panait Mușoiu (pe ceilalți nu-i mai știu). Și-o mai fi aducând aminte, oare, vechiul meu amic, scena aceasta? În cartea sa, pe care am citat-o, d-nul Athanasiu povestește istorioara aceasta, pe care într-o variantă ceva mai simplă o povestise odată și Jean Bart: "...C. Graur din Botoșani (actualul director al "Adevěrului") se adresase printr-o cartă poștală lui H. Sanielevici, cu dubla întrebare foarte precisă: "Te rog să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
fondul lor istoric sau la exactitatea faptelor pe care le încorporează în ele. Ca, de pildă, în cazul ce urmează: Strânsa prietenie între Caragiale și Petre Missir e un lucru bine cunoscut. Pe seama ei, multă vreme, a circulat la Iași istorioara următoare, considerată de toată lumea ca autentică. De curând întors de la studii, Missir funcționa la una din cele trei secțiuni ale tribunalului, ca judecător supleant. Într-o dimineață, Caragiale sosește și el în Iași. Cum era natural, autorul "Scrisorii pierdute" caută
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
natural, autorul "Scrisorii pierdute" caută pe prietenul său; dar nu-l găsește. Și atunci, așteptând ora tribunalului, îi trimite, la serviciu, următoarele rânduri: Missiraș Sunt la Iași (Sau la Ieși). Dacă eși De la slujbă Vin' la Cujbă. Al matale, Caragiale. Istorioara se oprește aici; pentru că tot senzul și farmecul ei îl formează "răvașul" acesta. Dacă Missir s-a dus sau nu la Cujbă, și ce a mai urmat după asta, n-are nici o importanță. Cele opt versuri scurte și joviale exprimă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
anume că "răvașul" n-a existat. Vreau să spun că el nu e decât un document apocrif; că adică niciodată Caragiale n-a trimis prietenului său versurile ce i se atribuie. Se pare că însuși Petre Missir, care a cunoscut istorioara cu răvașul și care știa bine că nu-i adevărată, a căutat să se informeze de sursa ei. Acest lucru îl confirmă următoarea scrisoare a nuvelistului N. Gane: 21 Iunie 1912, Iași "Iubite Misiraș" " Este adevărat că versurile lui Caragiale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
apăra pe Stroussberg, sublim când redactorii apără "cea mai populară cestiune", câștigând cu ea milioane, "Pseudo - românul " grecului C. A. Rosetti se crede special și în ale instrucției. Astfel în numărul de azi propune ca în cărțile de citire, pe lângă... istorioarele morale ce sunt menite a forma prin exemple inima elevului, să fie și expuneri scurte și substanțiale asupra agriculturii. C-un cuvânt să se înlocuiască cartea de citire printr-un manual de agronomie. Daca ar fi vorba de a se
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
printr-un manual de agronomie. Daca ar fi vorba de a se introduce în școala rurală limba maternă neogrecească a d-lui C. A. Rosetti, sau cea maternă bulgărească a lui Mihălescu în locul celei române, lucrul ar fi indiferent. Ca istorioare morale s-ar putea povesti bunăoară copiilor, drept "exemple menite a le forma inima": istoria cum un grecotei cinic ajunge prin minciuni, trădări și crime cel întîi om în România; istoria cum un alt străin ajunge din pisăr cu 2
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
naturale, de fiziologie, la Facultatea din București, istoria cum un om fără studii liceale ajunge profesor de istorie universală la aceeași Universitate; istoria cum un măscărici înjură pe Domnul țării și se decorează cu Bene-merenti tocmai pentru aceste înjurături. Iată... istorioare, foarte morale desigur, menite de a forma prin exemple inima elevului. Ca studii substanțiale s-ar putea introduce în Cartea de citire greco - bulgărească cultura caprelor. Item, indicație de parfumuri pariziene pentru a neutraliza foetor caprinus. Item cultura maslinelor. Item
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și istoric al strămoșilor lui. Copilul nu învață numai a vorbi corect, el învață a gândi și a simți românește. Agronomie câtă poftiți. De șase ori pe săptămână zilnic, dar limba română rămâne limbă și s-a încheiat. Nu numai istorioare morale, onorabililor, cuprinde o carte de citire menită pentru întreg tineretul românesc. Ea cuprinde biografia lui Matei Basarab, dușmanul vostru, odihnească-l Dumnezeu din a dreapta sa; biografia lui Ștefan Vodă care n-a avut onoarea, în veacul lui de aur
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
făcând de orice alt scop; pe când esența celorlalte școli e creșterea. Dar să venim la noul atentat al foii oficioase asupra învățămîntului. {EminescuOpXI 245} Nu s-ar putea - după părerea "Romînului" - ca, în loc de cartea de citire, care cuprinde "poezii și istorioare morale", să se pună în mâna elevilor un tractat popular de agronomie? De ce nu? Și unul de cismărie și de rotărie, dar nu va mai fi carte de citire. Datu-și-a organul guvernamental cândva seamă de ceea ce este o
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Banat, prin înlăturarea ierarhiei sârbești și unirea românilor din imperiu sub un mitropolit național. În acest sens a colaborat cu George Barițiu și cu Andrei Șaguna. A lăsat o istorie a bisericii din Banat, cu pronunțat caracter polemic, militant, politic: Istorioară bisericească politico-națiunale a românilor de preste tot, mai ales a celor ortodocși-orientali din Austria (1865). Adept întârziat al Școlii Ardelene, avea o concepție puristă despre originea românilor. Semnând Un bănățean sau Tu-Velia, publică în „Foaie pentru minte, inimă și literatură
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290185_a_291514]
-
Culege balade populare cu subiect istoric (între care cunoscutele Iovan Iorgovan și șarpele, Salabeg împăratul, Mihai Viteazul și Boierul Dobricean), pe care At. M. Marienescu le-a folosit în colecția sa din 1867, Poezia poporală. Balade culese și corese. SCRIERI: Istorioară bisericească politico-națiunale a românilor de preste tot, mai ales a celor ortodocși-orientali din Austria, Sibiu, 1865. Traduceri: Cele șapte virtuți sau Fapte bune de căpetenie, Brașov, 1847. Repere bibliografice: I. D. Suciu, Nicolae Tincu Velia (1816-1867). Viața și opera lui, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290185_a_291514]
-
dintre marile staruri ale acestui post, după rechin și crocodil) dezvoltă în cavitatea bucală un mediu extrem de toxic, ceea ce face ca mușcătura sa să fie și mai ucigătoare. Cât de mult îmi plăceau pe vremuri, la ora Teleenciclopediei, astfel de istorioare pseudoștiințifice. Probabil că, dacă aș fi fost născut în America, aș fi apărut în acest moment într-o emisiune de acest gen, în pantaloni scurți, cămașă kaki, într-o atitudine de universitar plecat în misiune științifică pe timp de vară
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]