280 matches
-
creator (cu un ochi la aplauzele mulțimii, desigur) pare să fi scris criticul în epoca "pașilor pe nisip" o dramă, plus numeroase scenete sau fantezii dialogate, pentru ca ulterior să abordeze fenomenul doar din exterior, cu detașarea expertului, în calitate de cronicar și istoriograf. Departe de a se reduce la atracția față de o formă anume de artă, interesul lui Lovinescu pentru teatru are niște motivații complexe pe care criticul le-a bănuit, fără să încerce totuși a le elucida în vreun fel și fără
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
specifică" în raport cu tragedia clasică apreciată în modernitate mai curând de elitele intelectuale decât de norodul necultivat). Evident, Lovinescu nu a mers cu gândul atât de departe. Dar, cum el nu e doar teoreticianul mutației valorilor estetice, ci și ideologul și istoriograful culturii noastre burgheze, sunt încredințat că reflecția sistematică privind existența unor invariante psihologice în fondul "melodramatic" al literaturii (de azi și dintotdeauna) l-ar fi ajutat să-și argumenteze mult mai convingător ideile, risipite aiurea, referitoare la valoarea pragmatic-funcțională a
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
logica se întîlnește cu această structură a gîndirii pentru că logica opoziției impune ca acea negativitate să fie prin definiție vagă, dacă nu chiar golită de sens. Așadar, ea nu poate fi definită și nici articulată, drept care rămîne imposibil de descris. Istoriograful Hayden White (1978) a expus această logică în analiza fantasticului primitiv din modernitate, a "omului sălbatic", a locuitorilor naturii sălbatice ieșite de sub controlul orașului. Mai exact, el a numit acest fantastic "logică a negativității" folosind un termen din logică, "o
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Aceste rele sânt îngerii mâniei Tale sau sânt slujitorii vrăjmașului omenirii? O hulă! blândețea nu este mînie! Cum dar suferi ca vrăjmașul Cerului să ticăloșească până în sfârșit făpturile tale? Nu judecăm, Stăpâne, ci binecuvântăm Numele Tău!"116 bis . Și vestitul istoriograf al Bucureștilor și arheolog amator colonelul Dimitrie Pappasoglu (1811-1893), pe atunci tânăr ostaș, intrat în miliția pământeană la 6/18 octombrie 1830137, își notase foarte conștiincios, pe filele unui manuscris: "1831 iulie 15/27, am plecat din lagăr cu tot
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
seci pe cari le produce pământul ar putea să se dispenseze de cercetări asupra adevărului istoric a celor cuprinse în Biblie. Căci adevărul istoric nu este un adevăr exact, ca principiile de morală, ci atârnă în cele mai multe cazuri de individualitatea istoriografului și e cestie de apreciație și de temperament. ["MORALA E O NEGAȚIUNE... ] 2267 Morala e o negațiune. Să nu faci, să nu zici. ["CÎND TE LAUDĂ LUMEA... "] 2267 Când te laudă lumea ascult-o, numai lauda ce ți-o aduci
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Diogenes Laertios IX 6). Copiile se mul tiplicau și se răspîndeau probabil Într-un mod limitat: se poate presupune că primele opere care să fi ajuns la un public, oricît de modest numeric, au fost cele ale filo zofilor și istoriografilor ionieni; poate că exista o anu mită cerere de copii și În cazul poeților care formau baza instruc ției școlare. Totuși, numai de la jumătatea seco lului al V-lea se poate constata În Grecia existența comer țului de carte; pentru
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
erau opere specializate scrise în prelungirea unei practici de atelier, prinse între anecdotă și trucuri ale meseriei. Chiar și enciclopedia pliniană rămâne descriptivă, enumerativă, fără o adevărată judecată de gust sau viziune de ansamblu. Un zid se ridică între acești istoriografi ai Antichității târzii și concepția noastră despre istoria artei; ca și între doxografii meseriilor manuale și ceea ce numim noi filosofia artei. Aceste tratate așa-zis artistice, de tip "anticar", erau, fără îndoială, de aceeași natură cu tratatele tehnice de echitație
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
în curiozitatea individuală: termometru, cântar, tensiometru în casă. Spiritul Renașterii și al sec. XVII este ilustrat și de atoateștiutorul Théophraste Renaudot (1586 - 1653). Liber în gândire, sensibil la nou, plin de energie și dorință de afirmare, medicul Renaudot este și istoriograf și jurnalist. Făcuse studii la Montpellier și își însușise spiritul novator al acestei universități, care ca și cea din Salerno, prefigura spiritul Renașterii. El susține folosirea medicamentelor chimice ca antimoniul, înființează publicația La Gazette sistematizată pe domenii, și-l contrazice
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
posibilului, nu este credibilă pentru spectator. Pentru docți, autenticitatea unui fapt nu ar putea fi considerată drept un garant de verosimilitate. Adevărul nu este întotdeauna verosimil. După Chapelain, care reia, în Prefața la Adone, distincția lui Aristotel, este de datoria istoriografului să relateze ceea ce este adevărat și specific, nu a autorului dramatic care are drept sarcină să arate ceea ce este verosimil și general. Concluzia trasă de el de aici diferă totuși de cea a lui Aristotel, pentru că el declară că un
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
trecea cu ușurință de la latină la greacă. — Însă dacă vrei să spui un lucru însemnat sau sublim, trebuie să-l torni în cuvinte grecești. Într-o după-amiază plictisitoare și melancolică îi căzură în mână operele lui Herodotus, marele călător și istoriograf. Își plimba superficial privirea peste rânduri, când îi sări în ochi, de parcă ar fi fost scris cu o cerneală de altă culoare, un singur cuvânt: Sais, numele orașului sacru de pe Nilus. Puse pergamentul pe masă, îl despături și citi cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
la o clinică ginecologică particulară din cartierul Kiriat Șmuel. Se Îndepărtă de viața academică, În afară de cazurile În care Țvi Kropotkin Îl târa după el la câte o zi de seminar despre rolul personalității În istorie sau despre avantajele și dezavantajele istoriografului ca martor al epocii. Vinerea seara trecea pe la Nina și Uri Gefen sau pe la alți prieteni și intra cu ușurință În controverse politice În care Îi putea uimi uneori pe toți cu vreo frază caustică sau cu vreo premoniție paradoxală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
principele de Bismarck, apoi convingerea noastră că în lumea aceasta adevărul e adeseori combătut, neadevărul însă se poartă pe aripele vântului de la un capăt al lumii la altul, ne-a atras atenția asupra șirelor ieșite din pana vestitului profesor și istoriograf, pe cari citindu-le ne-am convins că, departe de a fi fost dictate de ură sau de prevențiune, ele nu sânt din contra decât rezumarea pe scurt a unei stări reale de lucruri, deci adevărate până la virgule și puncte
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în esență, [cu] toate rătăcirile și recidivele, o istorie a libertății, maranii Apusului cată să ne fie mult mai apropiați decât neamul evreilor poloneji. Această deosebire între cele două mari neamuri ale jidovimei moderne e în genere recunoscută chiar de către istoriografi prieteni ai evreilor, precum era de ex. răposatul H. Wuttke. Dar și d. Graetz concede deosebirea aceasta, predicând mereu contra aristocraților marani. El se preface a nu înțelege simplul mers al gândurilor mele; el [î]mi substituie lucrul așa ca să
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și singur!“ încheie ea aproape cu mânie, luându-și rămas-bun de la Evgheni Pavlovici. Sfârșittc "Sfîrșit" NOTEtc "NOTE" 1. Monedă prusacă de aur; din germ. Friedrichsdorf. 2. Diminutiv de la arab, monedă olandeză de aur. 3. Karamzin, Nikita Mihailovici (1766-1826), scriitor și istoriograf. În monumentala sa lucrare Istoria statului rus, se întâlnește, într-adevăr, numele Mâșkin. 4. Joc de cuvinte: expresia din original poate însemna și „ultima în felul ei“, și „ultima din stirpea ei“. 5.Titlul de „cetățean de onoare“ (prin naștere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
fi că nu suntem destul de barbari, având tăria și fecioria de simțiri ale barbariei, ci că avem numai viciile civilizației pe de o parte, numai viciile barbariei pe de altă. "Semibarbari", iată termenul tecnic pentru starea noastră, pe care un istoriograf modern [î]l va și întrebuința, cunoscând că această stare e de o sută de ori mai rea decât barbaria, nevorbind de răutatea ei în alăturare cu adevărata civilizație. {EminescuOpXII 376} Dar, pentru numele lui Dumnezeu, văzutu-s-au undeva în lume
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
că viața se aseamănă cu o umbră prin dispariția vieții, o umbră, evident, lipsită de greutate. O repetiție ciudată, fiindcă, în "realitate", viața nu se repetă, noi trăind într-o lume cu timp ireversibil. Dacă Revoluția Franceză s-ar repeta, istoriografii francezi n-ar mai fi așa de mândri de Robespierre. Anii sângeroși ai ghilotinei "au devenit mai ușori ca fulgul, și nu mai stârnesc teama nimănui"415. Așadar, în istorie, repetiția este și nu este, după cunoscuta definiție dată ființei
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
prin intermediul titlului de pe copertă? În primul rând, Transilvania care face obiectul acestui volum este „a mea” pentru că e rezultatul unei alegeri. Eu am ales-o pe ea, ca domeniu de studiu și pasiune savantă, și nu ea pe mine, ca istoriograf, comentator sau cronicar. În al doilea rând, este „a mea” și datorită unei relații de apartenență. M-am născut, am trăit și nu am nici un dubiu că voi muri aici, În Ardeal, În lumea care mi-e dragă și familiară
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
nici o categorie autentică de valori nu are un adevărat echivalent. Nu există veritabili înlocuitori, în practică, literatura poate, evident, să înlocuiască multe lucruri - călătoria sau șederea în țări străine, experiența directă, viața trăită de altcineva ; și poate fi folosită de istoriografi ca document social. Dar are oare literatura o funcție pe care nimic altceva nu poate s-o îndeplinească atât de bine ca ea ? Sau este cumva literatura doar un amalgam de filozofie, istorie, muzică și imagini artistice care, într-o
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
plus, structurile socio-politice aflate în descompunere creează și ele tipuri reprezentative, însă le și perpetuează pe cele vechi în degradeuri succesive. Astfel, echivalentul cavalerului din Turcocrația declinantă este, în Imperiul Habsburgic, ofițerul, iar cel al intelectualului în ipostază de dragoman, istoriograf ș. a. sunt funcționarul chesaro-crăiesc și artistul vienez. în Kakania lui Hașek, Hrabal sau Krleza l-au creat pe omul fără însușiri, a cărui paradigmă o fixează Musil și o confirmă, parțial, Rebreanu 30. între acesta și răsăriteanul om de prisos
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
pragul imposibilului”, reușind în condiŃiile de sfârșit de secol XIX gesturi chirurgicale ce azi ne pot părea temerare dar care a însemnat, fiecare în parte, un pas înainte în dezvoltarea unei noi specialităŃi chirurgicale: neurochirurgia. Wiliam Mecewen este creditat de istoriografii neurochirurgiei ca fiind primul chirurg care a reușit ablarea unei tumori cerebrale, un meningiom frontal „en plaque”, în 1879 în Glasgow. Cinci ani mai târziu, în 1884, Rickman Godlee (1849-1925) a ablat un gliom hemisferic la o pacientă de 25
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
pe alte poete din perioada Renașterii în curentul liricii feminine inspirate de Francesco Petrarca (1304-1374), savant, poet și umanist, autor al unor lucrări autobiografice, istorice și filosofice, al volumelor de versuri Canzoniere și Rime și de Pietro Bembo (1470- 1547), istoriograf și bibliotecar al Republicii Venețiene, autor al unor volume de poezii și de dialoguri. Poetul german Rainer Maria Rilke a apreciat mult poezia sensibilă a Gasparei Stampa. Reproducem un sonet: Cum știe cel ce-așteaptă-a fi o vreme lipsit de hrana
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Curte, și diplomaților veniți la Curte, ceea ce-i alimenta orgoliul inteligentei metrese. Cu fleru-i artistic, Athénaïs l-a secondat pe Regele Soare în activitatea de mecenat. Ea a fost aceea care i-a susținut pe Racine și pe Boileau ca istoriografi regali, pe La Fontaine ce i-a dedicat un grupaj de fabule. I-a comandat lui Molière o piesă de teatru despre viața de Curte și celebrul dramaturg a răspuns cu Les amants magnifiques. Favorita Regelui Soare era atent preocupată să
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
revizuirea modernă a clasicilor - sensul extrinsec al tradiției - deficiența romanului biografic - surprinzătoare judecăți, puneri la punct și reabilitări în literatura contemporană - sunt atâtea aspecte de inedită performanță care trebuiesc tratate cu dilatări legitime de spațiu. (...) Opera unui critic excelent, unui istoriograf de erudiție vivificantă și ușor digestibilă, a unui scriitor de fascinante creații, "Istoria literaturii române de la origini până în prezent" - investită cu orgoliul demonstrativ al creațiilor excepționale - reprezintă o culme de proporții guliverice demnă într-adevăr de invidia tuturor piticior literari
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
se referea Dolger și de care, evident, nu auzise. Nu am găsit în corespondența sa o asemenea indicație, întrucât probabil nici Daniel Foster nu cunoștea lucrarea în discuție. Am aflat întâmplător însă că Henry Ernest Sigerist (1891-1957) a fost un istoriograf elvețian, stabilit temporar în SUA, care a publicat în 1943 o lucrare „Civilisation and Disease”, iar în 1951, la New York, o alta, „A history of Medicine”. Nu știu în care dintre ele se află citatul menționat. Sunt de acord, împreună cu
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92230_a_92725]
-
atâta timp cât va reuși să supraviețuiască omenirea, exprimând în fapt lupta între Bine și Rău, între Adevăr și Minciună, între Lumină și Întuneric (13, 14). Despre descoperirea insulinei s-a scris în zeci de monografii și sute de articole. În 1982, istoriograful canadian Michael Bliss a publicat o lucrare senzațională, intitulată „Discovery of Insulin”. S-a apreciat că aceasta reprezintă „o istorie definitivă a descoperirii insulinei”, afirmație hazardată și infirmată în anii ce au urmat. În 1986, I. Pavel publică în Editura
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92230_a_92725]