284 matches
-
Nici trăim, nici voim să trăim într-un stat poliglot, unde așa-numita "patrie" e deasupra naționalității. Amândouă nu sânt decât două cuvinte pentru aceeași noțiune, și iubirea de patrie e una cu iubirea naționalității. {EminescuOpXI 276} Revista începe astfel: Istoriograful L. Hausser, care a murit prea curând pentru știință, a numit neîncrederea unui popor față cu cei ce aparțin altor națiuni un rezultat al conștiinței slăbiciunii proprie. Istoriograful de mai sus pare într-adevăr a fi murit prea curând, însă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de patrie e una cu iubirea naționalității. {EminescuOpXI 276} Revista începe astfel: Istoriograful L. Hausser, care a murit prea curând pentru știință, a numit neîncrederea unui popor față cu cei ce aparțin altor națiuni un rezultat al conștiinței slăbiciunii proprie. Istoriograful de mai sus pare într-adevăr a fi murit prea curând, însă nu atât pentru știință cât pentru sine însuși. Poate că ar fi ajuns a se convinge de contrariul tezei sale. Cu cât popoarele au o conștiință mai puternică
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nu a fost publicată în 1921! Unul dintre evenimentele incredibile ale istoricului descoperirii insulinei s-a petrecut în 1968 în Scoția, într-o localitate mică (Bluerisk) de lângă Glasgow, unde Ian Murray (1899-1974), diabetolog de marcă (membru fondator al IDF) și istoriograf scoțian, încercând să facă un istoric al marii descoperiri cu ocazia anunțatei aniversări a 50 de ani de la acest eveniment, reluând lucrările publicate în anii 1921-1923, a avut „o iluminare”, în cursul căreia contribuția lui Paulescu i s-a descoperit
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92260_a_92755]
-
cauzei diabetului zaharat și a legăturilor sale cu secreția hormonului pancreatic implicat în utilizarea periferică a principiilor nutritive. Afirmația gravă a lui Bliss la adresa lui Paulescu provine din totala lipsă de cunoaștere a activității și publicațiilor lui, lucru surprinzător pentru un istoriograf, care nu trebuie să se bazeze pe afirmații luate la mâna a doua sau a treia. Pentru a se putea informa corect, în 1985 i-am făcut o invitație pentru a participa, ca invitat de onoare, la Congresul de diabet
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92260_a_92755]
-
sau a treia. Pentru a se putea informa corect, în 1985 i-am făcut o invitație pentru a participa, ca invitat de onoare, la Congresul de diabet ce urma să aibă loc în 1996 la București. Nu cred că un istoriograf interesat cu adevărat de elucidarea unui subiect controversat ar fi ratat o asemenea oportunitate. Mai curând sunt tentat să cred că o cunoaștere a adevărului l-ar fi obligat să-și modifice radical versiunea proprie privind descoperirea insulinei. În corespondența
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92260_a_92755]
-
și astfel capătă ocazia de a studia arhivele celor mai vechi familii din Bohemia, arhivele publice ale Austriei și Bavariei și manuscriptele din Vatican. La anul 1827 primi redacția foaiei muzeul național, în 1829 Dieta Bohemiei îl designase deja ca istoriograf oficial al regatului, numire care i veni însă abia la 1839. Ca istoriograf începu mai Întâi continuarea istoriei cronologice de Pubitscha și-n urmă edită compendiul său propriu, scris în două limbi (bohemă și germană), care fu tipărit pe cheltuiala
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Bohemia, arhivele publice ale Austriei și Bavariei și manuscriptele din Vatican. La anul 1827 primi redacția foaiei muzeul național, în 1829 Dieta Bohemiei îl designase deja ca istoriograf oficial al regatului, numire care i veni însă abia la 1839. Ca istoriograf începu mai Întâi continuarea istoriei cronologice de Pubitscha și-n urmă edită compendiul său propriu, scris în două limbi (bohemă și germană), care fu tipărit pe cheltuiala Dietei. O culegere de documente, "archiv cesky", afară de aceea, o mulțime de monografii
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Mediu. Superficialitatea cu care tratează importanța mentalităților demonstrează anacronismul ideologic românesc al anilor '70. În țările occidentale, studiul mentalităților din varii epoci istorice a început din a doua jumătate a secolului XX, în timp ce la noi, abia astăzi, unii eseiști și istoriografi (Lucian Boia, Horia Roman Patapievici, Alexandru Florin Platon ș. a.) meditează serios asupra temei. Așa cum se desprinde și din titlul capitolului (Eros și luciditate), inclus în volumul Semne și repere, exegetul intenționează să elucideze un subiect pe cât de vast, pe atât
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
punctul de vedere estetic, iar adevărul la care mă refer e de ordin estetic. El nu-l infirmă, ci îl întărește pe cel istoric. Dar ceea ce importă nu e atât așa-numitul „adevăr istoric”, asupra căruia, chiar sprijiniți pe documente, istoriografii se pun greu de acord, ci adevărul profund al istoriei, cel pe care Marx îl găsea mai curând în Balzac decât în tratatele de specialitate. Așadar, Saint-Simon și Balzac, Retz și Stendhal sunt mai puțin deosebiți prin faptul că unii
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
erau opere specializate scrise în prelungirea unei practici de atelier, prinse între anecdotă și trucuri ale meseriei. Chiar și enciclopedia pliniană rămâne descriptivă, enumerativă, fără o adevărată judecată de gust sau viziune de ansamblu. Un zid se ridică între acești istoriografi ai Antichității târzii și concepția noastră despre istoria artei; ca și între doxografii meseriilor manuale și ceea ce numim noi filosofia artei. Aceste tratate așa-zis artistice, de tip "anticar", erau, fără îndoială, de aceeași natură cu tratatele tehnice de echitație
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
devenit unul dintre cei mai respectați experți internaționali În combaterea paludismului. Cercetările sale asupra holerei, tifosului exantematic, difteriei, scarlatinei, tuberculozei, colibacilozelelor i-au adus faima de organizator al luptei Împotriva maladiilor infecțioase În lume. Preotul Dumitru Furtună (1890-1965) - cărturar, etnograf, istoriograf, folclorist - s-a născut la Mănăstireni, la câțiva kilometri de Jijia, cândva centrul comunei din care făceau parte mai multe sate de pe ambele maluri ale Jijiei. În 1923 a Înființat Seminarul teologic din Dorohoi, al cărui director a fost până În
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
din secolul al XIX-lea, prelungită în spitalele secolul XX. Problema psihiatrilor a fost de a diferenția această „entitate nosologică” de alte „boli psihice”. Dar modalități excentrice și problematice social de manifestare a personalității au fost descrise mereu de juriști, istoriografi, cronicari, moraliști, romancieri, antropologi, doar cu vagi aluzii la ceea ce într-o sociocultură dată se înțelegea prin „nebunie” (Fabrega, 1994Ă. În prezent, TP sunt obiectul unei preocupări medicale. Ele fac parte din nosologia psihiatrică, sunt incluse în sisteme oficiale de
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
că viața se aseamănă cu o umbră prin dispariția vieții, o umbră, evident, lipsită de greutate. O repetiție ciudată, fiindcă, în "realitate", viața nu se repetă, noi trăind într-o lume cu timp ireversibil. Dacă Revoluția Franceză s-ar repeta, istoriografii francezi n-ar mai fi așa de mândri de Robespierre. Anii sângeroși ai ghilotinei "au devenit mai ușori ca fulgul, și nu mai stârnesc teama nimănui"415. Așadar, în istorie, repetiția este și nu este, după cunoscuta definiție dată ființei
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
propriu a elementelor naturale, a avut un comandant de geniu, a cărui faimă europeană era cunoscută și recunoscută chiar din timpul vieții. Dintre toate aprecierile elogioase făcute de contemporani la adresa lui Ștefan cel Mare să ne oprim asupra celei făcute de istoriograful lui Matei Corvin, italianul Antonio Bonfini: „Era însuflețit pentru lucruri frumoase și mândruăactiv și strașnic în război” și a celei făcute de Nicolae Iorga: „Într-însul găsise poporul românesc cea mai curată și cea mai deplină icoană a sufletului său
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
plus, structurile socio-politice aflate în descompunere creează și ele tipuri reprezentative, însă le și perpetuează pe cele vechi în degradeuri succesive. Astfel, echivalentul cavalerului din Turcocrația declinantă este, în Imperiul Habsburgic, ofițerul, iar cel al intelectualului în ipostază de dragoman, istoriograf ș. a. sunt funcționarul chesaro-crăiesc și artistul vienez. în Kakania lui Hașek, Hrabal sau Krleza l-au creat pe omul fără însușiri, a cărui paradigmă o fixează Musil și o confirmă, parțial, Rebreanu 30. între acesta și răsăriteanul om de prisos
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
colaborare. În timpul Renașterii, scrierea istoriei a început să fie înțeleasă că o activitate care oferă o cale sigură de afirmare celor care caută gloria și succesul individual. O serie de reprezentanți ai puterii atât princiare, cât și republicane au desemnat istoriografi oficiali care scriau în cancelarii sau (mai rar) în universități. Iar datorită răspândirii tiparului la sfârșitul secolului al XV-lea s-a înmulțit și numărul de cititori, ceea ce însemnat și o nouă sursă de venituri. Aspectele literare formale ale istoriilor
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
care au contribuit la trecerea la limba locală. Unul dintre cei doi mari istorici ai Generației 500, Niccolò Machiavelli, a servit între 1498-1512 că responsabil official cu corespondență în volgare a cancelariei florentine, și atunci când în 1520 a fost numit istoriograf oficial al Florenței nimeni nu s-ar fi așteptat că el să scrie în limba latină. Istorie fiorentine [Istorile Florentine] ale lui Machiavelli i-au fost prezentate lui Clement VII în 1525, dar ele au fost publicate numai în 1531
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
egal până în jurul anului 1434, și în timp ce Machiavelli dezvăluie lucruri importante cu privire la politica internă din perioada dinaintea acestei date, el scrie cu reținere despre Medici, în perioada 1434-1492, atunci când lucrarea să se încheie. Machiavelli a continuat să fie plătit că istoriograf după prezentarea la Papă Clement, iar lucrarea a rămas nepublicata, dar Istorie așa cum a fost scrisă este o lucrare atât de atent organizată, încât nu ar fi corect să se spună că este incompletă 46. Alți istorici florentini ai Generației
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
referitoare la un autor pe care, de fapt, n-ar trebui să-l analizăm, deoarece nu e un istoric, ci un „cronicar”: opera lui s-ar încadra deci într-un gen literar care fusese cultivat deja de cei mai vechi istoriografi creștini, așa cum se poate vedea din primul volum al acestei lucrări, și care a fost apoi pus în umbră de istoriografia propriu-zisă și, în sfîrșit, a ajuns să fie din nou foarte prețuit în epoca bizantină, în paralel cu ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
creator (cu un ochi la aplauzele mulțimii, desigur) pare să fi scris criticul în epoca "pașilor pe nisip" o dramă, plus numeroase scenete sau fantezii dialogate, pentru ca ulterior să abordeze fenomenul doar din exterior, cu detașarea expertului, în calitate de cronicar și istoriograf. Departe de a se reduce la atracția față de o formă anume de artă, interesul lui Lovinescu pentru teatru are niște motivații complexe pe care criticul le-a bănuit, fără să încerce totuși a le elucida în vreun fel și fără
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
specifică" în raport cu tragedia clasică apreciată în modernitate mai curând de elitele intelectuale decât de norodul necultivat). Evident, Lovinescu nu a mers cu gândul atât de departe. Dar, cum el nu e doar teoreticianul mutației valorilor estetice, ci și ideologul și istoriograful culturii noastre burgheze, sunt încredințat că reflecția sistematică privind existența unor invariante psihologice în fondul "melodramatic" al literaturii (de azi și dintotdeauna) l-ar fi ajutat să-și argumenteze mult mai convingător ideile, risipite aiurea, referitoare la valoarea pragmatic-funcțională a
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
P. Angoulvent formulează astfel semnificația lor: "Cartea este suportul recunoscut al ideologiei unei țări, cel mai bun ambasador spiritual al său... Ea este și mijlocul natural de propagandă al tehnicilor la mare cinste în țara de origine, apologetul moravurilor sale, istoriograful gloriilor sale. Ea pregătește terenul exportului de produse naționale și servește drept recomandare pentru oameni și lucruri" (L'édition française au pied du mur, Paris, 1960, p. 70). Regrupîndu-se statisticile ultimilor cinci ani (1981-1985) publicate de "Anuarul statistic al Unesco
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
o simplă reflectare pasivă sau ca o copie a dezvoltării politice, sociale sau chiar intelectuale a omenirii. De aceea, se impune ca perioadele literare să fie stabilite după criterii pur literare. Dacă rezultatele cercetărilor noastre ar coincide cu cele aie istoriografilor vieții politice, sociale, artistice și intelectuale, nu s-ar putea ridica nici o obiecție. Dar punctul nostru de plecare trebuie să fie dezvoltarea literaturii ca literatură. Perioada devine atunci doar o subdiviziune a evoluției universale. Istoria ei noi poate fi scrisă
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
unei continue mișcări pulsatorii. Boisquilbert își fondează explicațiile privind marasmul economiei franceze de la sfîrșitul secolului al XVl-lea pe o analiză istorică a unei perioade de 300 de ani, marcată de o reprezentare liniară a fenomenelor și evenimentelor, a crizelor inclusiv. Istoriografii epocii conservă o percepție identică. Bossuet spre exemplu -, în al său Discurs asupra istoriei universale, reproduce grila celor trei mari ere apostolice. O altă lucrare a sa, deși intitulată Istoria variațiilor, nu aduce o schimbare de viziune, autorul limitîndu-se la
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Diogenes Laertios IX 6). Copiile se mul tiplicau și se răspîndeau probabil Într-un mod limitat: se poate presupune că primele opere care să fi ajuns la un public, oricît de modest numeric, au fost cele ale filo zofilor și istoriografilor ionieni; poate că exista o anu mită cerere de copii și În cazul poeților care formau baza instruc ției școlare. Totuși, numai de la jumătatea seco lului al V-lea se poate constata În Grecia existența comer țului de carte; pentru
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]