1,396 matches
-
nord sau la sud de Dunăre, sau pe ambele maluri ale fluviului, și pe o întindere mai mare decât statele actuale (cuprinzând România și state vecine) sau în mici teritorii izolate, și, în acest caz, unde anume. S-au postulat istoriografic mai ales în ultimele 2-3 secole origini : Dincolo de problemele științifice reale, care merg până la controversele fundamentale dintre istoricii școlilor de la Viena și de la Toronto, multe studii au fost motivate de controversa politică privind întâietatea istorică a românilor în teritoriile nord-dunărene
Istoria românilor () [Corola-website/Science/296801_a_298130]
-
fost notate în culegerile de texte care prezintă viața și faptele regilor norvegieni. Din punctul de vedere al istoricității, respectiv al ficționalității faptelor relatate, saga islandezilor se situează între saga istorice (saga regale, ale episcopilor etc.), în care predomină intenția istoriografică, și saga cavalerilor, „saga mincinoase”, în care ficțiunea nu este limitată de constrângerile raportării la evenimente istorice concrete. Saga islandezilor au un caracter hibrid, fiind un amestec de istoriografie și ficțiune în proporții variabile, putând fi considerate precursoare ale romanelor
Saga Islandezilor () [Corola-website/Science/325772_a_327101]
-
posibilitatea unei date anterioare, chiar din 1474. Ambele domenii au făcut obiectul unei danii de la regele ungar Matia Corvinul către domnitor și constituiau posesiuni feudale ale acestuia din urmă și nicidecum o extensie a teritoriului Moldovei. A. Rusu contestă tradiția istoriografică conform căreia scopul daniei era compensarea pierderii de către Ștefan a Chiliei și Cetății albe. Este mult mai pertinentă destinația de refugiu, de loc de azil, în cazul unei pierderi a tronului. O asemenea practică este de altfel bine atestată între
Cetatea Ciceu () [Corola-website/Science/309163_a_310492]
-
-și transforme chiar înfrîngerea în victorie („...că știindu-se căzut gios se rădica deasupra învingătorilor”); c) sentimentele poporului la moartea lui Ștefan (jalea, intrarea în legendă à domnitorului); d) participarea naturii la durerea generală; e) o scurtă și precisă informare istoriografică. Cronica lui Ureche este prima scriere din literatura română care se depărtează de stilul bisericesc. Arta scriitorului se valorifică îndeosebi în capacitatea de a creiona portrete. "„Adevăratul dar al lui Ureche este... portretul moral. Aici el creează, sintetizează, fiindcă izvoadele
Grigore Ureche () [Corola-website/Science/297577_a_298906]
-
în teritoriul Daciei antice, până la perioada daco-romană (regatele lui Burebista și Decebal). România nu are nici-o revendicare teritorială asupra părților din regiunile istorice, aparținând statelor vecine. Regiunile istorice populate din punct de vedere etnografic de Români sunt adesea desemnate și istoriografic, în limba română, prin expresia "Țările române", folosită mai ales pentru voievodatele numite de istorici "Principatele Române", iar uneori și pentru cele două state românești actuale în care limba română este oficială și vorbită de majoritatea locuitorilor, anume România (în
Regiuni istorice românești () [Corola-website/Science/302832_a_304161]
-
comisă la 17 decembrie 1944 de o unitate germană, "Kampfgruppe Peiper" care, în cursul bătăliei din Ardeni, a asasinat prizonierii de război americani la răscrucea Baugnez aflată la câțiva kilometri sud de orașul Malmedy din Belgia. Din punct de vedere istoriografic, acest eveniment poartă numele de „masacrul de la Malmedy”, deși orașul propriu-zis nu a fost afectat în cursul ofensivei. Această crimă de război, care se înscrie într-o serie de astfel de acțiuni comise de aceeași unitate în cursul aceleiași zile
Masacrul de la Malmedy () [Corola-website/Science/324527_a_325856]
-
Nicolae Iorga”, București, România. A existat până în anul 1946. Seria nouă din 1990 a „Revistei istorice” urmează direcția impusă de fondator, de a conexa cercetarea istorică românească de vârf cu direcțiile și metodele de investigare promovate de curente și școli istoriografice contemporane internaționale. „” publică studii de istorie medie, modernă și contemporană, dând prioritate unor teme precum: studiile pontice, relațiile interetnice și interconfesionale, raporturile dintre biserică și societate, dintre alogeni și autohtoni, rolul elitelor, structuri sociale și instituții, impactul comunismului asupra societății
Revista istorică () [Corola-website/Science/329448_a_330777]
-
În anul 1940 înainte de venirea ocupanților sovietici, a fost evacuat la București și repartizat Muzeului Militar. Soarta lui ulterioară a rămas necunoscută. Din punct de vedere propagandistic comunist revolta de la Hotin a avut o dublă funcționalitate, manifestată în cadrul unor tendințe istoriografice contradictorii. Pe de o parte a reprezentat un perfect exemplu de "„ajutor altruist oferit de către statul sovietic și poporul rus fraților lor oprimați din Basarabia”", iar pe de altă parte a putut fi un model de "„revoltă locală independentă și
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
tatul lui Roman Vodă, măcar că la o carte de pomelnic a mănăstirii Bistriții l-am găsit scris la rândul domnilor iară unde ar fi fost domnia lui n-am putut afla”". Până în anul 2004 pomelnicul mănăstirii Bistrița reprezenta singurul izvor istoriografic intern care îl menționa pe Costea voievod, fapt care a făcut ca prezența sa în rândul domnitorilor Moldovei să fie pusă la îndoială, și să stârnească numeroase discuții și controverse. În anul 2004, cercetătoarea Valentina Pelin descoperă un nou izvor
Costea (Ștefan) () [Corola-website/Science/299091_a_300420]
-
care au onorat cu prezența sa hala. O filă, poate cea mai însemnată din viața divină a gării Dondușeni, e scrisă în anul 1938. la 19 decembrie biserica creștină cu hramul Sfântului Nicolae a fost sfințită. Pentru a completa impresiile istoriografice despre gara Dondușeni de pînă la război, să revenim și la alte pagini din letopisețul localității. La 1 septembrie 1940, pe un teren de pe actuala stradă Independenței, își deschide ușile o școală primară de 4 clase. Către anii 40 în
Dondușeni () [Corola-website/Science/305089_a_306418]
-
Templului Coral" (1935), "Templul Unirea Sfântă din București", "Misiunea rabinului", "Iacob Eraclitul și evreii" (în limba germană), "Comunitatea din Kronstadt-Brașov" (în limba idiș) și multe colaborări la numeroase publicații în română, ebraică, idiș, franceză, etc. El a continuat tradiția școlii istoriografice evreiești din perioada lui Iuliu Barasch (1815-1863), a lui Iacob Psantir și a fraților Schwarzfeld. În domeniul istoriei medicinii evreiești a publicat lucrări de valoare ca: Marele Rabin a decedat pe data de 15 aprilie 1972 la Paris, unde a
Meyer Abraham Halevy () [Corola-website/Science/310460_a_311789]
-
este situat pe teritoriul localității Hârșova, județul Constanța. Castrul a fost întemeiat de Traian în anul 103 pe locul unei așezări dace. În secolul X sau XI, bizantinii construiesc aici o cetate. Cu toate că este atestată din punct de vedere istoriografic în majoritatea documentelor antichității romane și romano-bizantine (Καρσουμ-Carsum, mijlocul secolului al II-lea, la Ptolemeu din Alexandria; Carsio,secolul al III-lea, în Tabula Peutingeriana; Carso, secolele III-V, în Itinerarium Antonini; Καρσω-Carso-Carsus, mijlocul secolului V, la Priscus Panaites; Καρσος-Carsos
Castrul roman Carsium () [Corola-website/Science/314436_a_315765]
-
al libretului operetei "Lăsați-mă să cânt" de Gherase Dendrino (1954), reprezentată în România, Germania, URSS Austria, Belgia, Olanda, Bulgaria, Cehoslovacia etc. Ca muzicolog a publicat peste 100 de volume (în limbile română, engleză, germană, rusă, bulgară, japoneză) cu caracter istoriografic, monografic, lexicografic, epistografic, precum și ediții de critică muzicală, muzicologie-comparată, antologii, ghiduri. Cele 14 volume dedicate lui George Enescu (în română, engleză, rusă, japoneză, bulgară), precum și lexicoanele "Compozitori și muzicologi români" (1965), "Muzicieni români" (1970), "Muzicieni din România", vol. 1-10 (1989-2012
Viorel Cosma () [Corola-website/Science/315410_a_316739]
-
l-a luat drept model pe ,Marele Istoric”, Sima Qian (că. 145-90 î.Hr ) din fosta dinastie Han (206 î.Hr- 24d.Hr.) adoptând titlul istoriei sale unice a Chinei, Shiji (Șagi în coreeană) pentru propria lui lucrare. Din tradiția istoriografica chineză este adaptată de asemenea împărțirea clasică a istoriei dinastice în 4 părți: anale (bongi, 本 紀), tabele (pyo, 表), monografii (ji, 志), si biografii (yeoljeon, 列傳). Există mulți factori motivanți pentru compilarea Samguk Șagi în secolul al XII-lea
Samguk Sagi () [Corola-website/Science/333525_a_334854]
-
a lui Carol al II-lea; pregătirea actului de la 23 august 1944; înscenările făcute de comuniști împotriva partidelor istorice, în particular împotriva Partidului Național Țărănesc), fapt care i-a permis ulterior să dea informații inedite, să corecteze erori factuale ori istoriografice, interpretări greșite sau tendențioase ale istoriei și politicii interbelice, din timpul celui de-al doilea război mondial, din perioada postbelică și din cea comunistă . Astfel, o mărturie a lui Corneliu Coposu din perioada statului național legionar arată că Partidul Național
Corneliu Coposu () [Corola-website/Science/299074_a_300403]
-
la această mănăstire, în care sunt trecuți domni și membri ai familiei acestoa, arhierei, arhimandriți, călugări, donatori de tot felul, mari dregători, logofeți, vornici, hatmani, și oșteni de frunte căzuți în lupta de la Podul Înalt, este, fără îndoială, o lucrare istoriografică de referință pentru trecutul istoric al Moldovei. Acest document a fost citat pentru prima dată în secolul al XVIII-lea, de Axinte Uricarul. În fruntea pomelnicului este notată data, 6915 (14079, indictionul 15, crugul soarelui 27, al lunii 18, când
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]
-
nume noi de domni, ierarhi, călugări și dreptcredincioși binefăcători și tălmăcit în limba română. Pe cât se știe, n-a pus nimeni, până acum, sub semnul întrebării locul unde s-a scris pomelnicul și nici autorii sau scriitorii acestui valoros document istoriografic. Din cuprinsul, său reiese limpede că locul unde a început scrierea și unde a fost completat până la forma sa cunoscută este Mănăstirea Bistrița. Chiar fraza de început este deplin lămuritoare în acestă privință: „... în hramul Adormirii Preacuratei Stăpânei noastre Născătoare
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]
-
demonstrează că alcătuitorii pomelnicului erau monahi; în sfârșit, cine putea ști mai bine de unde erau unii monahi, ctitori și binefăcători - unii de la Neamț, alții de la Probota, Bisericani și Râșca - decât călugării care viețuiau la Bistrița! Cel mai probabil, acestă lucrare istoriografică, Pomelnicul Mănăstirii Bistrița, a fost scrisă ori la altarul bisericii, ori al egumenie sub îndrumarea egumenului, ori în chiliile unor călugări anonimi care, în condițiile vremii, erau cărturari.
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]
-
de la Podu Înalt (10 ianuarie 1475) și au dorit să prezinte o imagine a lui Ștefan cel Mare în conformitate cu discursul istoric al epocii. Istoricul Ciprian Plăiașu a considerat că filmul este plin de „clișeele și erorile istorice consacrate de discursul istoriografic aprobat de PCR”. El apreciază că ideea românismului, susținută de Ștefan cel Mare, este falsă și nu își are locul în contextul veacului al XV-lea, iar expresiile folosite de voievod precum „sunt voievod român”, „Țara Românească este țară soră
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]
-
restituie atmosfera specifică epocii. Gane a lăsat și un roman istoric, Rădăcini (1947), fără prea mult ecou (Perpessicius îi consacră, totuși, o recenzie favorabilă), și o piesă de teatru, "Phrynea", rămasă în manuscris. Mai merită menționată ampla și substanțiala lucrare istoriografică "P.P. Carp și locul său în istoria politică a țării" (I-II, 1936), cu unele capitole, cum ar fi cel dedicat Junimii, de interes documentar.
Constantin Gane () [Corola-website/Science/326580_a_327909]
-
din perioada clasică, scrie: ""Cessavit deinde ars"" ("după aceea arta a dispărut"). Totuși, un număr de opere ale artei grecești dintre cele mai cunoscute, ca "Venus din Milo", grupul "Laocoon" sau "Victoria din Samothrace", aparțin tocmai acestei epoci. Noi metode istoriografice precum și descoperiri arheologice recente au permis o apreciere mai corectă a bogăției artistice din era elenistică. Evenimentul crucial care a determinat apariția culturii elenistice a fost criza politică a orașelor-state ("polis") gecești. În urma campaniilor militare ale lui Alexandru cel Mare
Arta elenistică () [Corola-website/Science/314636_a_315965]
-
rege saxon), de Edward Bulwer-Lytton, în 1848. Rudyard Kipling a scris o nuvelă, "The Tree of Justice" (1910), despre un bătrân care se dovedește a fi Harold și care este adus în fața lui Henric I. E. A. Freeman are o abordare istoriografică în "History of the Norman Conquest of England" (1870-79), și îl vede pe Harold ca pe un mare erou englez. Alte ficțiuni despre scurta domniei a lui Harold's sunt "The Interim King" de James McMilla și "The Last English
Harold al II-lea al Angliei () [Corola-website/Science/310167_a_311496]
-
fost notate în culegerile de texte care prezintă viața și faptele regilor norvegieni. Din punctul de vedere al istoricității, respectiv al ficționalității faptelor relatate, saga islandezilor se situează între saga istorice (saga regale, ale episcopilor etc.), în care predomină intenția istoriografică, și saga cavalerilor, „saga mincinoase”, în care ficțiunea nu este limitată de constrângerile raportării la evenimente istorice concrete. Saga islandezilor au un caracter hibrid, fiind un amestec de istoriografie și ficțiune în proporții variabile, putând fi considerate precursoare ale romanelor
Saga () [Corola-website/Science/298231_a_299560]
-
este relativ bine documentată, sursele fiind suficiente, nu același lucru se poate afirma despre istoria muzicii acelor timpuri, în special în ceea ce privește muzica populațiilor arabe. Există foarte puține surse documentare, de cele mai multe ori problemele legate de arta muzicală lipsind din documentele istoriografice. Această lipsă acută de documentație afectează atât perioada arabă preislamică cât și pe cea post-islamică. Nu știm cu exactitate care era factura muzicii elitelor din Orient înainte de venirea profetului Mahomed. Puținele surse - în marea lor majoritate surse de mâna a
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
dată. Este doar o convenție întrucât majoritatea populației din zona europeană a imperiului, cu excepția grecilor, au continuat să vorbească latina populară până la apariția limbilor populațiilor migratoare (slavi și bulgari). "Articol principal: Nume ale grecilor" Numele "Imperiul Bizantin" este un termen istoriografic modern, care era necunoscut celor care au trăit în vremurile de glorie ale imperiului (adică ). Numele original al imperiului în limba greacă era Ρωμανία "Romagna" sau Βασιλεία Pωμαίων "Basileía Romaíon", o traducere din limba latină a numelui Imperiului Roman, Imperium
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]