1,394 matches
-
care erau consemnate ordine explicite de exterminare a populației franceze din Vandeea. Cartea care i-a adus imediat ostracizarea din viața publică a venit cu doar trei ani înainte de bicentenarul Revoluției Franceze (1789-1989), în contextul unui curajos curent de revizuire istoriografica condus, la modul informal, de François Furet (Penser la Révolution Française, 1978). Vandeea: de la genocid la memoricid, lucrare publicată la Editions du Cerf (2011) și în traducere românească la Fundația Academia Civică (2013) continua demersul început în 1986 în sensul
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
sensul că rămâne la acelasi obiect de studiu (Vandeea că provincie geografică cu puternică rezonanță istorică pentru Franța) și, în același timp, dezvoltă în sensul că muta accentul de la argumentația strict istorică la o discuție asupra memoriei (și asupra conflictului istoriografic subsecvent) acestui genocid. Într-un anume fel, se poate aprecia că această carte reprezintă o reflecție critică asupra ecourilor pe care le-a produs cartea din 1986. Cele două cărți pot fi socotite drept un diptic al carui autor -Reynald
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
fi considerat cel mai clar și decis dintre cei trei în a afirma că filosofia marxista este o adevărată filosofie, care în mod substanțial este o filosofie a praxisului. Gramsci preia din conceptul crocian de istorie etico-politică (înțeles că reconstrucție istoriografica realizat din punct de vedere al istoriei ideilor și al consensului pentru a obține o adresă culturală specifică), un concept propriu, acela de hegemonie (înțeles că activitate de orientare, cu dublu rol, moral și cultural, ce nu poate fi înțeles
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
nation Introducere În istoria Italiei, perioada cunoscută sub titulatura de "Risorgimento"1 (Risorgimentoul) a reprezentat momentul de cotitură în procesul creării statului național. Din acest motiv, evenimentele ce s-au desfășurat pe parcursul acestei perioade au fost tema unor importante dispute istoriografice, în care au fost folosite argumente de tip sociologic, economic, politic, etc. Din dorința de a-si explică, si in acelasi timp de a explica publicului larg cauzele și condițiile care au stat la baza declanșării fenomenului risorgimental, motivațiile ce
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
sentimentalism și retorică, de o mare vioiciune argumentativă, (...) expunerea capătă caracterul demonstrativ al unui joc logic”. Ce derivă de aici? O scrupulozitate a cartografierii exhaustive a contextelor, astfel încât ai impresia, pe multe pagini, că Sebastian constituie doar pretextul unui studiu istoriografic. De altfel, Mihai Iovănel semnalizează el însuși că Mihail Sebastian este, prin biografia lui complexă, un fel de hârtie de turnesol a eterogeniei centrifugale a intelectualității interbelice. De aceea, istoria generală a ideilor (coroborată permanent cu informații de istorie social-politică
Monograf în armură de gheață by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/4186_a_5511]
-
activat neobosit pentru intensificarea legăturilor economice și politice dintre Franța și noi. Memoriile sale de pe frontul românesc, publicate de-abia în 1987 datorită strădaniei unui istoric englez (!), Glenn E. Torrey, au rămas până acum necunoscute cititorului român, cu toate că anumite lucrări istoriografice au citat selectiv fragmente mai întinse sau mai scurte. Iată de ce prezenta ediție, care traduce și adnotează ediția franceză realizată de Torrey, reprezintă un mic eveniment, mai ales că anul acesta se împlinesc 95 de ani de la încheierea cu succes
Generalul Berthelot pe frontul românesc by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4037_a_5362]
-
Situația minorităților din România l Promovarea dialogului și a politicilor multiculturale Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală derulează un program al cărui obiectiv principal îl constituie elaborarea unor rapoarte exhaustive despre situația minorităților naționale din România, care să conțină informații istoriografice, lingvistice și sociologice, o bibliografie extinsă și o listă cu adrese ale instituțiilor minoritare existente. Proiectul se desfășoară cu participarea mai multor organizații din Europa Centrală și de Sud-Est active în domeniul minorităților naționale și urmărește promovarea dialogului și încurajarea
Agenda2005-35-05-general8 () [Corola-journal/Journalistic/284128_a_285457]
-
că dau dovadă de obiectivitate prezentând adevărul istoric privind perioada comunistă, cu onestitate acolo unde este cazul. Credem că nu greșin dacă afirmăm că autorii pun în valoare ideea „nici o localitate maramureșeană fără monografie.” Lucrarea este expresia faptului că fenomenul istoriografic local, ca parte integrantă a istoriei naționale - în calitate de componentă distinctivă a culturii - continuă să existe, cu toate greutățile perioadei pe care o trăim. Credem că cei doi harnici cercetători au conceput lucrarea lor ca o cercetare deschisă care să permită
PATRIA DE PĂMÂNT ŞI DE PIATRĂ de CONSTANTIN DOBRESCU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383389_a_384718]
-
temelia unei temeinice opere cercetarea și punerea în lumină a izvoarelor. Colecții fundamentale de acte și documente privitoare la perioade și evenimente de o hotărâtoare importanță ale istoriei naționale sunt legate de numele său. Acestea au fost temeliile unei construcții istoriografice care s-a caracterizat prin soliditatea informației, prin obiectivitatea interpretării, prin privirea organică asupra tuturor domeniilor care alcătuiesc o societate. Perioada asupra căreia s-a aplecat cu o stăruință intelectuală neobosită Dan Berindei a fost bogată în personalități - exemplare - și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92799_a_94091]
-
până la 1821’’. SĂNDEL DUMITRU este unul dintre noii reprezentanți ai școlii istorice locale, apărută de vreo trei decenii, care a purces să construiască acest proiect ambițios. Se pretinde din stirpea unui ȘTEFAN STANCIU sau PAUL PĂLTĂNEA, două nestemate ale actului istoriografic slobozit de constrângerile dogmelor și canoanelor politice, încercând să reînnoade tradiția și să regăsească drumul către obiectivitate și rigoare științifică. El este din anul 2006 membru permanent al „Comisiei pentru Istoria Orașelor din România”, subordonată „Secției de Științe Istorice și
REGAL ISTORICO-LITERAR: ’’SĂNDEL DUMITRU: Galaţiul, aşa cum mi-l amintesc’’, Volumul I [Corola-blog/BlogPost/93282_a_94574]
-
și o vocație deosebită spre duhovnicie.” Cea de-a doua tematică a cărții este dată, așa cum am spus, de cărțile cu profil istoric bisericesc pe care ni le propune autorul spre lectură și meditație. Un loc aparte îl ocupa problematica istoriografică legată de istoria uniatismului în Transilvania și de urmările dezastruoase ale acestuia pentru românii transilvăneni. Amintim aici cartea Părintelui Profesor Mircea Păcurariu de la Sibiu intitulată ” Uniația în Transilvania în trecut și astăzi”. Stelian Gomboș precizează pe marginea lucrării Academicianului Mircea
STELIAN GOMBOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367323_a_368652]
-
că dau dovadă de obiectivitate prezentând adevărul istoric privind perioada comunistă, cu onestitate acolo unde este cazul. Credem că nu greșin dacă afirmăm că autorii pun în valoare ideea „nici o localitate maramureșeană fără monografie.” Lucrarea este expresia faptului că fenomenul istoriografic local, ca parte integrantă a istoriei naționale - în calitate de componentă distinctivă a culturii - continuă să existe, cu toate greutățile perioadei pe care o trăim. Credem că cei doi harnici cercetători au conceput lucrarea lor ca o cercetare deschisă care să permită
ULMENI MARAMUREŞ – STUDIU MONOGRAFIC de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2143 din 12 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367480_a_368809]
-
fost rezervat Bisericii Ortodoxe Române, înțelegerea rolului acesteia constituind o piesă importantă în descifrarea angrenajului politic, social-economic și cultural promovat de regimul comunist. Cartea istoricului George Enache, apărută și lansata în 22 noiembrie 2005 la Palatul Patriarhiei aduce în peisajul istoriografic românesc o importantă contribuție. Bazată pe izvoare documentare din arhiva fostei Securități a statului, lucrarea pune în vedere două realități pregnante: prima, presiunea infernală a Securității (și) asupra Bisericii; în acest sens, elocvente fiind numeroasele arestări în rândul clerului și
GEORGE ENACHE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367149_a_368478]
-
Rusia. La o „adică”, România va fi sacrificată de „marii aliați”, care se vor înțelege cu Rusia, ca și altădată, pe seama celor „mici”. Paul POLIDOR: În finalul acestui interviu aniversar, v-aș întreba dacă regretați vreun proiect din scrierile proprii, istoriografice, de culturologie istorică și politică, proiect nefinalizat sau încă nefinalizat? Ce mesaj transmiteți tinerei generații și poporului român în aceste momente critice pentru țară, pentru redeșteptarea națională? Ioan SCURTU: Consider că mi-am realizat proiectele, CV-ul meu este destul de
INTERVIU CU ISTORICUL IOAN SCURTU LA ANIVERSAREA CELOR 75 DE ANI DE VIAŢĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368470_a_369799]
-
Ed. Ecou Transilvan, Cluj-Napoca 7. PREMIUL PENTRU „CARTEA DE MEMORIALISTICĂ ȘI SPIRITUALITATE” • CONSTANTIN ZAVATI, pentru cele trei volume de memorii și mărturisiri 8. PREMIUL PENTRU „CARTEA MONOGRAFICĂ ȘI DE CULTIVARE A VALORILOR TRADIȚIONALE” • IONUȚ ȚENE, pentru volumul „Contra curentului, radiografii istoriografice post-moderne”, Ed. Școala Ardeleană, Cluj-Napoca 9. PREMIUL PENTRU „CARTEA DE ANTOLOGIE ȘI DE PROMOVARE A VALORILOR LITERARE” • TEODORA STANCIU, pentru volumul bilingv „Poezia în afara hotarelor”, Ed. Destine Literare, Montreal, Canada 10. PREMIUL PENTRU „CARTEA DE DEBUT” • ADRIAN MITROI, pentru volumul
PREMIILE LIGII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA PENTRU CĂRŢILE APĂRUTE ÎN ANUL 2015 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363719_a_365048]
-
în măsura în care Adunarea Norodului apare ca manifestare politică a țărănimii libere vizând eliberarea țării de sub dominația otomană și restructurarea organizării politice”. Se fixează, în acest fel, o nouă definire pentru „întâmplările din 1821” care, astăzi, pare a fi reluată în dezbaterile istoriografice. În contrapondere la vechea teză a lui Al. A. Vasilesu potrivit căreia „revoluția din 1821 nu este revoluția țăranilor, ci a lui Tudor Vladimirescu pentru țărani”, argumentată prin faptul că „alături de Tudor Vladimirescu nu găsim țărani, ci arnăuți și panduri
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
-
aceea că „revoluția lui Tudor Vladimirescu n-a avut nici o urmare asupra situației țăranilor”, strălucita abordare structuralistă a istoricului Florin Constantiniu, printr-o așezare nominativă a revoluției din 1821, nu lasă echivoc între caracterul național al acesteia și alunecările simplificatoare istoriografice adepte ale supralicitării personalității comandirului de panduri. Adaosul social al revoluției, aflat în palierul social al clăcașilor, nu diminuează cu nimic caracterul preponderent național al acesteia, exprimat prin cele mai puternice forțe sociale ale țării: boierii și moșnenii. Cauzele pentru
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
-
rațiuni politice, care decurgeau din împrejurările complicate în care s-a desfășurat revoluția românească”, dar ele nu s-au cumulat în 1821 datorită poziției sociale ai celor doi parteneri principali ai revoluției: boierii și moșnenii. Bibliografie selectivă: Dinică Ciobotea, Opinii istoriografice privind definiția moșenilor, în „Argesis. Studii și comunicări”, seria Istorie, tom XV, 2006, p. 229-234; Idem, Notă privind moșnenii în revoluția din 1821, în „Analele Universității din Craiova”, seria Istorie, an VIII, 2003, nr. 8, p. 109-115; Idem, Istoria moșnenilor
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
-
unor culte religioase, de secularizare și națio¬na¬lizare a proprietăților ecleziastice, o atitudine dură împotriva Bisericii ca instituție și cre¬din¬cioșilor un discurs ateist anticlerical împotriva religiei, “opiumul popoarelor” (Marx). Contrar tot mai deselor afirmații apărute în câmpul istoriografic, noi susținem o acțiune de rezistență a bisericii ortodoxe răsăritene împotriva comunizării /sovietizării spațiului est-european. Putem vorbi de o opoziție instituționalizată a ortodoxismului și una sectorializată pe actori individuali (patriarhi, episcopi, monahi). Astfel, într-o directivă a Patriarhiei Iugoslaviei din
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ORTODOXIA ŞI STATUL ÎN ROMÂNIA SUB REGIMURILE TOTALITARE… PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2208 din [Corola-blog/BlogPost/344370_a_345699]
-
PLASA DUMBRAVA A JUDEȚULUI MEHEDINȚI LA 30 MARTIE 1840 Problema vechilor noastre izvoare statistice este benecunoscută căci raritatea acestora, deficiențele de întocmire și conținut ca și pracaritatea păstrării multora, lipsa în întregime sau parțial a altora au îngreunat mult cercetarea istoriografică românească 1. De aceea punerea în circuit științific a unui izvor statistic inedit-Catatgrafia mânăstirilor și bisericilor din județul Mehedinți la 30 martie 1840 constituie un demers necesar mai ales că aceasta făcea parte dintr-un document cu caracter general:''Delă
DR.MITE MĂNEANU,CATAGRAFIA BISERICILOR AFLATE ÎN PLASA DUMBRAVA A JUDEŢULUI MEHEDINŢI LA 30 MARTIE 1840 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347704_a_349033]
-
monahale: Poiana Călugăriței, Călugăreni, Chilia, Mânăstirea etc. Cercetarea vieții monahale din spațiul românesc a preocupat de timpuriu istoriografia românească, fiind investigate unele aspecte ale monahismului românesc, respectiv viața duhovnicească emanată din mănăstiri, rolul cultural-artistic al vetrelor monahale... Altfel spus, preocupările istoriografice în privința monahismului nu au încetat în decursul timpului până în vremea noastră. Noutatea cercetărilor de astăzi însă, constă oarecum în investigarea zonală geografico-istorică a monahismului românesc. Așadar, între lucrările de referință din ultima perioadă în această direcție se înscrie lucrarea de
PĂRINTELE ARHIM. DR. MACARIE MOTOGNA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362079_a_363408]
-
că în Transilvania existența mănăstirilor ortodoxe a depins existențial de atitudinile structurilor laice, care însă nu asigurau niciun suport material pentru întreținerea lor, deoarece organizarea politică și legislația de aici erau ostile poporului român și credinței ortodoxe. În acest demers istoriografic Părintele Arhimandrit și Stareț Macarie Motogna a încercat să descopere și să identifice acele așezăminte monahale care au ținut aprinsă flacăra credinței. Demersul istoriografic al Părintelui Arhim. Dr. Macarie Motogna continuă cercetările efectuate de alți istorici consacrați cum au fost
PĂRINTELE ARHIM. DR. MACARIE MOTOGNA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362079_a_363408]
-
organizarea politică și legislația de aici erau ostile poporului român și credinței ortodoxe. În acest demers istoriografic Părintele Arhimandrit și Stareț Macarie Motogna a încercat să descopere și să identifice acele așezăminte monahale care au ținut aprinsă flacăra credinței. Demersul istoriografic al Părintelui Arhim. Dr. Macarie Motogna continuă cercetările efectuate de alți istorici consacrați cum au fost Petru Maior, Nicolae Dobrescu, Ioan Lupaș, Ilarion Pușcariu, Cezar Bolliac, Nicolae Iorga, Augustin Bunea, Ștefan Lupșa, Silviu Dragomir, Virgil Șotropa, Mircea Păcurariu, Ioanichie Bălan
PĂRINTELE ARHIM. DR. MACARIE MOTOGNA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362079_a_363408]
-
Azuga (1896-1948), Editua Elapis, Ploiești, 2009 17) I. Hangiu, Dicționar al presei literare românești (1790-1920), Editua Științifică și Enciclopedică, București, 1987 18) Gheorghe Marinică (în colab.), Bisericile din Ploiești, biserici ortodoxe I, Monografie, Ploiești, 2003 19) Al. Zub, Junimea. Implicații istoriografice (1864-1885), Editura Junimea Iași, 1976 20) Zigu Ornea, Junimea și Junimismul, București, 1975 * Această comunicare a fost susținută la Sesiunea Anuală Internațională de Comunicări Științifice, Istorie și Societate, Ediția a IX-a, desfășurată la Colegiul Național Ion Luca Caragiale, Ploiești
LEGĂTURILE LUI IOAN SLAVICI CU PRAHOVA de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364750_a_366079]
-
științifică, cât și prin stilul concis, riguros, bine strunit, și, totuși, vibrant, în stare să capaciteze și să implice lectorul, pe care-l face părtaș chiar și la demersul cel mai arid. De remarcat, în același timp, o adevărată școală istoriografică formată în jurul lui Viorel Faur, între care și câteva nume de mare prestigiu, aici, la muzeul orădean. Remarcabile, constituind adevărate modele, sunt studiile și cărțile despre anul revoluționar 1848-1849 în Țara Crișurilor despre reflectarea Războiului de Independență, despre anul Marii
VIOREL FAUR de MIRON BLAGA în ediţia nr. 64 din 05 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350640_a_351969]