3,057 matches
-
sau apelul reiterat la abandonarea monografiilor și sintezelor mai vechi nu țin loc de o nouă perspectivă. De la perioada medievală la cea contemporană, toate epocile literaturii noastre se cer interpretate într-un spirit nou, în acord cu achizițiile recente ale istoriografiei și teoriei literare.
Caragiale Revizitat by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2695_a_4020]
-
e gata. Valabilitatea teoriei atârnă însă de practică. Ca să nu spun că nici teoria lui Terian nu stă prea bine pe picioare. Iată, pe scurt, despre ce e vorba. Mai mult de jumătate din criticile pe care Terian le aduce istoriografiei românești sunt neîntemeiate: dezinteres față de factorii sociologici și istorici, slabul apetit pentru analiza de text, carența perspectivei comparatiste, predilecția pentru analogii în detrimentul studierii influențelor directe și așa mai departe. Există studii de toată mâna care contrazic această abordare negativă. Sincronismul
Cui i-e frică de Titu Maiorescu? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2645_a_3970]
-
revistă de științe politice, editată de Fundația Societatea civilă nr.2 (156), vol.XIX din februarie 2011, în articolul “Geopolitica și terorismul”, semnat de cercetătorul Artur Lakatos de la Academia Română, se menționează între altele: “Prezenta carte reprezintă un demers original în istoriografia relațiilor internaționale din mediul academic românesc, deoarece examinează intersectarea celor două concepte din titlul ei: geopolitica și terorismul”. A primit Distincția Culturală a Academiei Române (2004), premiul Uniunii Juriștilor din România (2006) și premiul Uniunii Ziariștilor Profesioniști (2003) și Diploma Honoris
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92615_a_93907]
-
noastră latină: ea fusese afirmată de cronicarii „de dincoace” și des invocată de Cantemir moldoveanul. De aceea, mai degrabă, Uniația, pentru a se legitima, a preluat ca argument istoric ideea originii noastre latine (origine susținută nuanțat astăzi, în baza progreselor istoriografiei). Iar „Programul emancipării naționale” era incipient, la stadiul idealului, al năzuinței de unitate națională. Cât privește „conflictul” acestuia cu „greco-slavii din Țările Române”, e de discutat nu doar asupra presupusei sale manifestări, cât cel puțin în aceeași măsură, asupra alegației
DIALOGURI PRINCIPIALE DESPRE CONDIŢIA RELIGIEI de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381560_a_382889]
-
domnia sa menționează că ” În lucrare se regăsesc, atât pentru specialistul din diverse domenii de activitate materială și spirituală, cât și pentru simplul cititor, doritor să călătorească și să-și sporească necontenit cunoștințele, cele patru componente esențiale, care, după opinia patriarhului istoriografiei românești, Nicolae Iorga, dau veridicitate, soliditate, franchețe și frumusețe unei bune lucrări: material informativ abundent, critică riguroasă, organizare corespunzătoare și stil adecvat”. Sunt fericit să pot face aceste precizări și să folosesc citate extrase din cartea mea, adică... din cartea
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384068_a_385397]
-
și monumentele arhitecturale din București. Articolele sale se regăsesc pe: http://silviacolfescu.blogspot.com/. Radu Olteaneste absolvent al Academiei de Artă București. De asemenea pasionat de istorie, puteți citi pe blogul său (http://art-historia.blogspot.com/) articole bine documentate privind istoriografia Bucureștiului. Cristian Radu, cunoscut ca Raiden printre internauți, face parte din grupul "Rezistență Urbană". În online, scrie pe http://www.rezistenta.net/ , un "blog de atitudine" unde se implică în redescoperirea Bucureștiului, prin publicarea de articole dedicate în special tinerilor
Povestind Bucurestiul [Corola-blog/BlogPost/97022_a_98314]
-
precum și sărbătorirea a 20 ani de la înființarea Institutului Român de Teologie și Spiritualitate Ortodoxă, din Queens, NY (1993-2013), în ziua de 28 aprilie 2013, Duminică Floriilor. A fost apoi prezentată activitatea prodigioasa a autoarei Mihaela Albu, în domeniul istoriei și istoriografiei diasporei române. Lucrarea menționată, Leș révues Littéraires de L’Exile Roumain ,Paris (19448-1949)-Une restitution a fost tipărită de către editură Institutului Cultural Român, în colecția «”Bibliotecă memoriei » pentru a fi trimisă la Târgul de carte de la Paris. Preocupată de relevarea
Cenaclul „ Mihai Eminescu ”de la New York [Corola-blog/BlogPost/93595_a_94887]
-
ing. Dima Lascu, din partea comunității aromane din NY, ing. George Știrbei. Toți vorbitorii au elogiat performanță profesională permanent ascendentă a autoarei, activitatea deosebită în domenii variate, poezie, proza, memorii, impresii de călătorie, critică literară, cercetare pe linie de istorie și istoriografie, publicistica, editarea revistei internaționale Carmina Balcanică, pe lângă activitatea pedagogica la nivel universitar. Prin descoperirea și publicarea realizărilor artistice ale compatrioților răspândiți în lumea largă, devenită „ambasadoarea” românilor de pretutindeni, autoarea dovedește dorința fierbinte de a uni artiștii de origina română
Cenaclul „ Mihai Eminescu ”de la New York [Corola-blog/BlogPost/93595_a_94887]
-
credem că monografia localității-martir Treznea reprezenta o necesitate, o dorință a comunității locale și nu numai. Ea a fost realizată de către o fiică a locului, ceea ce o face și mai meritorie... În același timp, lucrarea reprezintă un câștig cert pentru istoriografia sălăjeană și pentru toți cei care doresc să cunoască istoria zbuciumată a localității-martir Treznea. Cercetător științific dr. MARIN POP
O CARTE DE SUFLET PENTRU MARTIRII DIN TREZNEA [Corola-blog/BlogPost/93613_a_94905]
-
Martin în G. Călinescu și "complexele" literaturii române, se vede însă că "obsesia umplerii golului", "inducerea senzației de avuție", înmulțirea artificială a curentelor, școlilor, direcțiilor și conceptelor, inventarea miturilor fondatoare și "scormonirea după strămoși de vază" sunt operațiuni predilecte în istoriografia noastră serioasă. Inclusiv - pe o treaptă mai înaltă de subtilitate speculativă - în Istoria literaturii române de la origini până în prezent a lui G. Călinescu. Și din acest tablou, nu numai din plenarele lui Nicolae Ceaușescu, își vor trage ulterior protocroniștii lița
Iluzii pierdute (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8283_a_9608]
-
important de notat curiozitatea și mobilitatea criticului, glisarea lui continuă către un punct de observație cât mai bun. Istoria literaturii române nu mai este văzută și expusă cronologic, într-o linie evolutivă relativ firească, așa cum se întâmplă, de regulă, în istoriografia noastră. Avem în față o istorie a rupturilor care "desfundă izvoarele imaginarului". Autorul identifică două intervale cu o anumită stabilitate (1860-1914 și, respectiv, 1919-1927) și trei mari falii: ruperea de Orient și de feudalism; închiderea față de Occident și de capitalism
Iluzii pierdute by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8308_a_9633]
-
volum apărut în care am inclus muzicienii dispăruți). R. A.: Muzicologia noastră este una privilegiată pentru că include o personalitate ca a dumneavoastră care a pornit cu o rară perseverență, în urmă cu cinci decenii, pe drumul spinos și fără capăt al istoriografiei cu tot ce înseamnă personalități, evenimente și instituții muzicale. Și astfel s-a conturat lexiconul muzicienilor români, un instrument de mare importanță pentru definirea noastră culturală, pe care l-ați încheiat în 10 volume. Exista însă și două volume apărute
Omul celor 100 de cărți by Ruxandra Arzoiu () [Corola-journal/Journalistic/83125_a_84450]
-
cunoaștem premisele activității atât de bogate cu care se identifică Ioan Căianu pe tărâmul creației și al artei organistice; apreciem ponderea muzicii în opera strălucitului erudit Dimitrie Cantemir; considerăm în toată cuprinderea ei contribuția adusă de Teodor T. Burada în istoriografia noastră muzicală. Viorel Cosma l-a înfățișat, cu un interes deopotrivă pentru istoria literaturii și pentru istoria muzicii noastre, pe Nicolae Filimon ca interpret și exeget. Nenumărate portrete a realizat Viorel Cosma privind pe muzicienii noștri din trecut și de
Viorel Cosma, la ceas aniversar by Vasile TOMESCU () [Corola-journal/Journalistic/83124_a_84449]
-
A visat să fie istoric încă de pe băncile școlii și a lucrat intens în acest scop, învățînd limbi străine, citindu-i pe marii istorici ai Antichității, descifrînd cronicile românești. Primele sale studii pleacă de la ideea instaurării unui nou început în istoriografia română: "O istorie adevărat națională ne lipsește. Ea zace încă supt praful hronicilor și documentelor contimpurane. Nimeni pînă acum nu s-a încercat s-o dezgroape" (Puterea armată și arta militară...). Predecesorii săi, Florian Aron și M. Kogălniceanu, sunt pomeniți
Călugăr și soldat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8314_a_9639]
-
astfel, revoluția ar fi fost dreaptă, s-ar fi ridicat la înălțimea cerului, ar fi ținut un limbagiu pe care chiar Dumnezeu cel nesfîrșit bun, cel nesfîrșit drept, ar fi ținut " (Despre împroprietărirea țăranilor). înrudirea de substanță dintre Bălcescu și istoriografia franceză a Restaurației rezidă nu doar în ideile teoretice împrumutate de istoricul român, ci mai ales în vizarea, prin istorie, a literaturii - și asta încă de la primele sale studii. Aplecarea lui Bălcescu spre efectul potențial literar al narațiunii istorice s-
Călugăr și soldat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8314_a_9639]
-
sorginte mai ales franceză și italiană, cartea despre Mihai Viteazul nu seamănă cu cele ale marilor istorici francezi contemporani, nici măcar cu Michelet, maestrul generației. Modelul narațiunii istorice a lui Bălcescu este, cred, mult mai vechi și ne duce la originile istoriografiei europene. Dintre toți marii istorici ai Antichității, stilul lui Bălcescu își găsește cele mai adînci afinități cu acela al lui Tacitus: același uimitor talent de portretist care populează narațiunea cu zeci de figuri variate și pitorești, surprinse, fiecare, sub semnul
Călugăr și soldat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8314_a_9639]
-
publicată în foarte incitanta colecție a editurii Polirom, Istorii subterane, coordonată de istoricul Stelian Tănase. Cercetând cu acribie arhivele, Stelian Tănase scoate la lumină informații surprinzătoare, propune unghiuri de privire inedite, din perspectiva cărora evenimente de multă vreme clasificate de către istoriografia tradițională produc neașteptate revelații. După ce în prima carte a noii colecții s-a ocupat de dosarul secret al controversatului agent comunist Cristian Rakovski, Stelian Tănase publică acest volum, poate chiar mai interesant despre documentele Siguranței care îi vizează pe avangardiștii
Fața ascunsă a avangardei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8604_a_9929]
-
o domnie în care fuseseră stabilite "structurile amănunțite ale statului, cu lista dregătoriilor, a dregătorilor aleși, uniformele"... Această mirabilă descoperire a testimoniului care ne lipsea e înduioșătoare nu numai prin stângăcia realizării artefactului, dar și prin suprapunerea perfectă cu necesitățile istoriografiei naționale. Mircea Anghelescu nu se concentrează pe demontarea și ridiculizarea manufacturii (lucru la îndemână și făcut, încă în epocă, de spirite nu mai puțin patriotice decât falsificatorii, dar critice), ci pe filozofia și ideologia conținute în acest gest, exprimate de
Cum se scrie istoria by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8164_a_9489]
-
s-a refugiat din motive politice în a doua jumătate a anilor '70 ai secolului trecut, format în spiritul și în contextul celor mai actuale dezbateri istoriografice occidentale, autorul acestei sinteze are și avantajul unei cunoașteri întinse și aprofundate a istoriografiei românești. Traian Sandu își începe de altfel cartea amintind folclorica de-acum plîngere a lui Cioran că poporul român nu a participat la "Marea Istorie" și remarcînd, nu neaparăt polemic, totuși, că dacă românii n-au făcut Istorie, aceasta s-
O istorie a României apărută la Paris by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/8110_a_9435]
-
Ovidiu Pecican Tabuizarea trecutului, prezentarea lui selectivă și deformată în vremea dictaturii comuniste a făcut ca, odată cu prăbușirea acesteia, în fața istoricilor de diverse feluri - de la cei ai politicului și diplomației până la cei ai culturii, cu diversele ei compartimentări (istoricii istoriografiei, ai literaturii, ai filosofiei, ai științei, ai artei etc.) - să se profileze ca sarcină prioritară scoaterea la lumină a faptelor ocultate și redimensionarea judecăților de valoare referitoare la toate evenimentele, personajele și circumstanțele socotite înainte elucidate sau nu. Această misiune
Tabuizare, mitificare, transparență by Ovidiu Pecican () [Corola-journal/Journalistic/6971_a_8296]
-
trebuia efectuată o întoarcere și către România burgheză - începând chiar cu întronarea dinastiei germane (1866) -, ci și fiindcă izolarea științifică decisă de cenzura ideologică ceaușistă a avut drept rezultat decuplarea științei românești a timpului de la noile metodologii occidentale. În plus, istoriografia oficială era profund legată (instituțional și, nu o dată, privat) de regimul căzut, istoricii făcând parte din rețelele sociale organizate de acesta și funcționând încă, în virtutea inerției sau a dorinței de prezervare a propriilor poziții, din plin. Trebuia deci ca, pe lângă
Tabuizare, mitificare, transparență by Ovidiu Pecican () [Corola-journal/Journalistic/6971_a_8296]
-
specialist în istoria religiilor, am primit o informație care nu părea verosimilă. În județul Timiș, se găsește craniul Sfântului Gheorghe. Mănăstirea Sfântul Gheorghe, care îl adăpostește, este una din cele cinci mănăstiri ortodoxe sârbești de pe teritoriul României. Nicăieri în toată istoriografia bisericească, în miile de cărți despre ortodoxie, nu este menționat acest fapt senzațional. Totuși, am început verificările. Documentare, biblioteci, interviuri. Nimic nu arăta că informația poate fi reală. Despre o rămășiță din trupul Marelui Mucenic se știe că se află
Ce cărţi grele scriu şefii de la Libertatea când nu se ocupă de pagina 5 - Florian Bichir: Vânătorul de minuni, la Bookfest () [Corola-journal/Journalistic/69902_a_71227]
-
estetice țin de planul infinit mai larg al culturii. (Am parafrazat fără prea mari abateri conținutul Cuvântului înainte al cărții.) Argumentul sună plauzibil, dar argumentația vibrează cel puțin înșelător. Aceasta din urmă nu ține seama nici de datele fixe ale istoriografiei literare de la noi, nici de rafturile teoretice pe care un astfel de demers ar trebui să le implice. O dată, pentru că, multă vreme, sub manta pozitivistă, astfel de istorii s-au tot scris, iar a doua oară pentru că, la rigoare, un
O istorie promițătoare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6989_a_8314]
-
de o lectură cât se poate de emoțional înțelegătoare. Inutil să mai comentez cât profesionalism presupune un atare dublu tratament. (Cel mai probabil, din moment ce nu apare la bibliografie, autoarea nu a citit remarcabilul studiu publicat în 1996 de Nicolae Florescu, Istoriografia literaturii române vechi. Dac-ar fi făcut-o, multe din defectele pe care, cu strângere de inimă, le discut acum n-ar fi existat.) Încheierea, menită să stabilească o frontieră între epoci, e de două ori nefericită. Relatarea, după Cronica
O istorie promițătoare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6989_a_8314]
-
Vartic și Aurel Sasu aminteau existența unei alte bibliografii a scrierilor lui Eugen Ionescu în românește, prima de altfel, cea alcătuită de Gelu Ionescu la începutul anilor '70 ai secolului trecut, cînd acesta cercetase sistematic și pentru întîia oară în istoriografia literară românească, în vederea unei teze de doctorat, "începuturile marelui scriitor". Gelu Ionescu și-a trecut doctoratul cu această lucrare, dar publicarea ei a fost blocată de cenzură. Predată în 1973 bunei și astăzi dispărutei Edituri "Minerva", cartea lui Gelu Ionescu
Altă scrisoare de Eugen Ionescu, pierdută și regăsită by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Memoirs/9167_a_10492]