350 matches
-
atitudini filozofice, vom extinde perspectiva și vom reda acompaniamentul discret al celor trei "curente" care domină în plan cultural secolul al XIX-lea, unde ele se regăsesc poate mai evident decât în orice alt veac21. Vom atașa raționalismului universalist clasicismul, istorismului relativist romantismul, iar pozitivismului realismul, înțelese nu neapărat în sens restrâns drept curente literar-artistice manifestate programatic, printr-o estetică bine conturată, într-o perioadă istorică strict determinată 22 -, ci mai ales într-un sens larg, drept moduri de existență și
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
ales asociată cu ideea de progres o mobilitate care probabil nu-i mai fusese recunoscută gândirii încă de pe vremea lui Heraclit. Iar fiindcă Hegel "legitimează oarecum retroactiv orice filozofie în raport cu timpul său"36, putem spune că el creează premisele unui istorism relativist, fără a păși însă hotărît pe calea acestuia. Ca atare, Hegel rămâne în afara istorismului propriu-zis, pentru că la el se pierde tocmai aspectul esențial al istorismului: relativismul. Dacă ar fi urmat calea amintită, Hegel și-ar fi abandonat credința în
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
gândirii încă de pe vremea lui Heraclit. Iar fiindcă Hegel "legitimează oarecum retroactiv orice filozofie în raport cu timpul său"36, putem spune că el creează premisele unui istorism relativist, fără a păși însă hotărît pe calea acestuia. Ca atare, Hegel rămâne în afara istorismului propriu-zis, pentru că la el se pierde tocmai aspectul esențial al istorismului: relativismul. Dacă ar fi urmat calea amintită, Hegel și-ar fi abandonat credința în continuitate, întrucât istorismul atenuează substanțial ideea progresului și aduce în prim-plan discontinuitatea.37 O
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
retroactiv orice filozofie în raport cu timpul său"36, putem spune că el creează premisele unui istorism relativist, fără a păși însă hotărît pe calea acestuia. Ca atare, Hegel rămâne în afara istorismului propriu-zis, pentru că la el se pierde tocmai aspectul esențial al istorismului: relativismul. Dacă ar fi urmat calea amintită, Hegel și-ar fi abandonat credința în continuitate, întrucât istorismul atenuează substanțial ideea progresului și aduce în prim-plan discontinuitatea.37 O asemenea deschidere spre istorism este favorizată, în mod evident, de spiritul
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
a păși însă hotărît pe calea acestuia. Ca atare, Hegel rămâne în afara istorismului propriu-zis, pentru că la el se pierde tocmai aspectul esențial al istorismului: relativismul. Dacă ar fi urmat calea amintită, Hegel și-ar fi abandonat credința în continuitate, întrucât istorismul atenuează substanțial ideea progresului și aduce în prim-plan discontinuitatea.37 O asemenea deschidere spre istorism este favorizată, în mod evident, de spiritul romantic al epocii. B) Istorism relativist romantism Protestantismul 38, tradiția speculației mistico-filozofice inițiate de Jakob Böhme, influența
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
el se pierde tocmai aspectul esențial al istorismului: relativismul. Dacă ar fi urmat calea amintită, Hegel și-ar fi abandonat credința în continuitate, întrucât istorismul atenuează substanțial ideea progresului și aduce în prim-plan discontinuitatea.37 O asemenea deschidere spre istorism este favorizată, în mod evident, de spiritul romantic al epocii. B) Istorism relativist romantism Protestantismul 38, tradiția speculației mistico-filozofice inițiate de Jakob Böhme, influența ideilor lui Rousseau, operele lui Hamann și ale lui Herder care au pregătit terenul pentru Stürmer-i
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
urmat calea amintită, Hegel și-ar fi abandonat credința în continuitate, întrucât istorismul atenuează substanțial ideea progresului și aduce în prim-plan discontinuitatea.37 O asemenea deschidere spre istorism este favorizată, în mod evident, de spiritul romantic al epocii. B) Istorism relativist romantism Protestantismul 38, tradiția speculației mistico-filozofice inițiate de Jakob Böhme, influența ideilor lui Rousseau, operele lui Hamann și ale lui Herder care au pregătit terenul pentru Stürmer-i und Dränger-i constituie câțiva factori care au favorizat către sfârșitul secolului al
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
pe de o parte, pentru a sublinia cui i se adresează replica subiectiv romantică, iar pe de altă parte, spre a sugera că în epocă există și un "iluminism istorist", opus celui "dogmatic" (vezi II, notele 4 și 5). Întrucât istorismului i-am rezervat în continuare un capitol special, ne vom opri aici, în primul rând, asupra caracteristicilor spiritului romantic, care mizează oricum pe categoriile istoricității. Spiritul romantic refuză modelul clasic invariabil, abstract și atemporal, preferând diversitatea, concretul și temporalitatea (continuitatea
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
mișcării" în constrast cu "statica ideilor platonice"48. Faptul că Hegel contestă imuabilitatea legilor clasice este subliniat și de Noica: "Descoperirea lui Hegel a fost că legile devin, Spiritul devine. Dumnezeu e silogism!"49 O asemenea paradigmă romantică, descinsă din istorism, conduce la o perspectivă relativistă și relativizantă, dominată de constatări amare și concluzii sceptice în legătură cu o realitate pe care a încercat s-o reconcilieze cu rațiunea prin intermediul unui principiu ordonator, după ce tot ea îi abolise rațiunii privilegiile absolutiste. Pe lângă predispoziția
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Istoricizarea conștiinței atrage după sine și o istoricizare a filozofiei. (În II, 1B ne vom întoarce la acest aspect, ca și la problema categoriilor, pe care o vom relua ulterior și în capitolul IV.) Cum la interdependența dintre romantism și istorism ne-am referit deja (vezi I, 2B), să mai notăm aici doar faptul că ea a fost bine pusă în evidență de către Mircea Florian: "Romantismul, care s-a alimentat din istorism, a fost apoi, ca un contraserviciu, reazemul cel mai
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
în capitolul IV.) Cum la interdependența dintre romantism și istorism ne-am referit deja (vezi I, 2B), să mai notăm aici doar faptul că ea a fost bine pusă în evidență de către Mircea Florian: "Romantismul, care s-a alimentat din istorism, a fost apoi, ca un contraserviciu, reazemul cel mai solid al istorismului, al nostalgiei trecutului și totodată al aspirației după un viitor utopic, în care va reînvia transfigurat un trecut nemuritor"145. Putem afirma așadar că, gravitând în jurul unor asemenea
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
referit deja (vezi I, 2B), să mai notăm aici doar faptul că ea a fost bine pusă în evidență de către Mircea Florian: "Romantismul, care s-a alimentat din istorism, a fost apoi, ca un contraserviciu, reazemul cel mai solid al istorismului, al nostalgiei trecutului și totodată al aspirației după un viitor utopic, în care va reînvia transfigurat un trecut nemuritor"145. Putem afirma așadar că, gravitând în jurul unor asemenea concepte, Dilthey se plasează indubitabil pe orbita postromantismului. După ce subliniază că în
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
doar până la un punct după modelul științelor naturii, fapt sugerat chiar de Riedel atunci când arată că, "în măsura în care se limitează metodologic la <<pozitiv>>, în sensul de <<dat>> și <<legic>>" (s.n.), noul sistem al științelor propus de Dilthey "produce, ca fenomen complementar istorismului, pozitivismul"161. Să mai notăm că ultima afirmație deși confuză printr-o neavenită deplasare de accent pe pozitivismul lui Dilthey trimite o dată în plus la tentativa acestuia de a reconcilia romantismul cu pozitivismul. Fiindcă în capitolul III (4), unde vom
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
o altă deosebire între Dilthey și pozitiviști, să revenim acum la o sintagmă folosită de Riedel într-un pasaj pe care l-am citat anterior, unde științele spiritului erau definite ca "discipline contemplativ-compre-hensive". Prin această afirmație autorul face trimitere la istorism, care se raportează la trecut "în mod contemplativ, în așa fel încât metodele hermeneutice își pierd legătura cu acțiunea". (Desigur, aici este pusă în discuție "contemplativitatea" investigației hermeneutice, și nu caracterul contemplativ specific unei Weltanschauung vezi supra nota 25). Dacă
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
raportează la trecut "în mod contemplativ, în așa fel încât metodele hermeneutice își pierd legătura cu acțiunea". (Desigur, aici este pusă în discuție "contemplativitatea" investigației hermeneutice, și nu caracterul contemplativ specific unei Weltanschauung vezi supra nota 25). Dacă trimiterea la istorism este întru totul justificată: "Conștiința metodologică a științelor spiritului se articulează în cadrele istorismului, al cărui <<nucleu>> (după F. Meinecke) este <<înlocuirea unei perspective generalizatoare asupra forțelor istorico-umane cu o perspectivă individualizatoare>>"208, partea a doua a aserțiunii lui Riedel
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
legătura cu acțiunea". (Desigur, aici este pusă în discuție "contemplativitatea" investigației hermeneutice, și nu caracterul contemplativ specific unei Weltanschauung vezi supra nota 25). Dacă trimiterea la istorism este întru totul justificată: "Conștiința metodologică a științelor spiritului se articulează în cadrele istorismului, al cărui <<nucleu>> (după F. Meinecke) este <<înlocuirea unei perspective generalizatoare asupra forțelor istorico-umane cu o perspectivă individualizatoare>>"208, partea a doua a aserțiunii lui Riedel și mai ales explicația oferită de el ni se par însă cel puțin discutabile
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Or, în acest sens este greu să mai putem vorbi despre caracterul istorist al pozitivismului de vreme ce idealul lui de cunoaștere îl constituie "explicația cauzală", prin legi universal valabile (vezi I, 2C și 3F). Dată fiind importanța pe care o are istorismul în definirea viziunii lui Dilthey și a drumului său către o Weltanschauungsphilosophie, ne simțim motivați să tratăm mai pe larg această problemă în continuare, într-un capitol separat, unde vom sublinia totodată implicațiile istorismului asupra continuității și/sau discontinuității în
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
fiind importanța pe care o are istorismul în definirea viziunii lui Dilthey și a drumului său către o Weltanschauungsphilosophie, ne simțim motivați să tratăm mai pe larg această problemă în continuare, într-un capitol separat, unde vom sublinia totodată implicațiile istorismului asupra continuității și/sau discontinuității în filozofie. NOTE ȘI COMENTARII 1 În anul 1860 Dilthey își anunța intenția de a realiza "o nouă critică a rațiunii pure pe temeiul unei concepții istorico-filozofice" (apud Mircea Florian, Recesivitatea ca structură a lumii
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
de Weltanschauungen), pentru că în primul rând criteriile de clasificare sunt altele. 33 L. Blaga, Fețele unui veac, pp. 142-145. 34 Apud ibid., p. 143. 35 Alături de "raționalism" (termenul consacrat, folosit la noi de Tudor Vianu în cunoscutul studiu Raționalism și istorism vezi Opere, vol. 8, București, Editura Minerva, 1979), utilizăm și termenul de "supraistorism" (care apare la Mircea Florian vezi cap. Istorism supraistorism din Recesivitatea..., II), pentru că ni se pare mai sugestiv în contextul unei paralele cu istorismul. 36 Edmund Husserl
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
ibid., p. 143. 35 Alături de "raționalism" (termenul consacrat, folosit la noi de Tudor Vianu în cunoscutul studiu Raționalism și istorism vezi Opere, vol. 8, București, Editura Minerva, 1979), utilizăm și termenul de "supraistorism" (care apare la Mircea Florian vezi cap. Istorism supraistorism din Recesivitatea..., II), pentru că ni se pare mai sugestiv în contextul unei paralele cu istorismul. 36 Edmund Husserl, Filozofia ca știință riguroasă, p. 10. Pentru întregul context vezi II, 2Bj. 37 În ceea ce privește încercarea hegeliană de a depăși neajunsurile istorismului
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
studiu Raționalism și istorism vezi Opere, vol. 8, București, Editura Minerva, 1979), utilizăm și termenul de "supraistorism" (care apare la Mircea Florian vezi cap. Istorism supraistorism din Recesivitatea..., II), pentru că ni se pare mai sugestiv în contextul unei paralele cu istorismul. 36 Edmund Husserl, Filozofia ca știință riguroasă, p. 10. Pentru întregul context vezi II, 2Bj. 37 În ceea ce privește încercarea hegeliană de a depăși neajunsurile istorismului prin supraistorism, vezi II, 2Bc. 38 E. Spranger relevă prezența factorului protestant în procesul apariției romantismului
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Istorism supraistorism din Recesivitatea..., II), pentru că ni se pare mai sugestiv în contextul unei paralele cu istorismul. 36 Edmund Husserl, Filozofia ca știință riguroasă, p. 10. Pentru întregul context vezi II, 2Bj. 37 În ceea ce privește încercarea hegeliană de a depăși neajunsurile istorismului prin supraistorism, vezi II, 2Bc. 38 E. Spranger relevă prezența factorului protestant în procesul apariției romantismului printr-o interesantă disociere de catolicism. Autorul evocat opune catolicismului protestantismul, având în vedere aspirațiile universaliste ale celui dintâi și cultivarea valorilor individuale de către
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Tocmai absența "adevărului absolut și obiectiv" îl determină, bunăoară, pe Troeltsch să considere că "evidența unei convingeri religioase conștiente și condiționate individual" reprezintă modalitatea cea mai nimerită pentru a depăși imaginea deconcertantă oferită de numeroasele puncte de vedere tolerate de istorismul relativizant (Ernst Troeltsch, Der Historismus und seine Überwindung apud E. Spranger, Der Sinn..., p. 25, unde autorul califică atitudinea lui Troeltsch drept "o religiozitate combativă", eine kämpfende Gläubigkeit). Spranger remarcă totuși că "eliberarea sistemului valorilor individuale", "acest progres în adevăratul
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
capitol (I, 3F), când vom face primele distincții între științele naturii și științele spiritului. De altfel, cartea citată a lui Riedel conține suficiente argumente în același sens. Simpla lectură a titlului unui dintre capitolele ei este grăitoare: Între pozitivism și istorism. Asupra originii contradicției dintre explicare și comprehensiune. 67 Helmholtz consideră că, spre deosebire de Geisteswissenschaften, "științele naturii au ca obiect o materie exterioară, indiferentă", care "nu prezintă poate un interes nemijlocit pentru cultivarea spiritului" (s.n. apud Mircea Flonta, Imagini ale științei, București
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
gândul atât la Husserl, pentru care "orice critică veritabilă, penetrantă, oferă chiar ea însăși mijloace de a progresa" (pentru întregul context vezi II, 1Be), cât și la ideea de progres paradigmatic, așa cum vom arăta că apare ea la Dilthey. În vreme ce istorismul presupune doar discontinuitate, progresul implică și conservare. 160 M. Riedel, op. cit., p. 37. 161 Ibid. 162 Am văzut că în principiu este vorba despre o explicație a posteriori, rezultată în urma unui demers preponderent inductiv. 163 Ibid., p. 39. Făcând distincția
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]