160 matches
-
cu privire la presupozițiile pro priului timp însoțește cunoașterea trecutului, cu atât mai mult cu cât caricatura este, prin esența ei, o figură critică. Activitatea de a colecționa are, astfel, un dublu rol: ea salvează trecutul de reprezentările abstracte și de ideologiile istoriste și, pe de altă parte, salvează obiectul din uitarea pe care o implică transformarea sa în marfă. Gestul reprezintă, din perspectiva paginilor de față, o modalitate privilegiată a experienței trecutului prin intermediul materialității obiectelor sau, mai bine spus, a trecutului ca
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
în special a lui Burne-Jones, dar și pe aceea a simbolistului elvețian, Arnold Böcklin și a secesionistului Franz von Stück, ultimul abordând o tematică decadentă. Naturalismul lui Zola, respectiv realismul lui Courbet, corespondentul său în pictură, sunt respinse ca prozaice, istoriste, mercantile, în vederea înlocuirii lor cu un nou idealism. Argumentul pictorului devine cu atât mai interesant cu cât sugerează o schimbare de gust nu la nivelul unui eșantion elitist, ci al unui public definit printr-o umanitate generică, rezultată probabil din
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
degajă din atitudinea ambiguă a personajului, ale cărui fantezii rămân destinate intuiției"181. Așa cum variațiunile florale de spectru larg, care servesc și ornamental, sugerează horticultura rafinată a serei, infirmând insertul realist într-un cadru natural, pictorița se dispensează de reperele istoriste sau moderne și în privința veșmântului pe care-l poartă femeia. Sugestia simbolistă a unei feminități arhetipale, rezultat al unei alchimii, vine și pe această filieră a dizolvării reperelor, dar și din invitația spre visare pe care expresia de transă a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
divina Sarah". Simonidy face aluzie în mod explicit la modelul picturii murale bizantine, proiectând în fundal o frescă pe care abia se deslușesc figurile încețoșate ale unor personaje din Bizanț și care reproduce pictura murală a bisericilor ortodoxe. Aparentul caracter istorist, arheologic, intră în contrast cu figura împărătesei Theodora, care acaparează prim planul scenei. Într-o atitudine de devot, cu chipul îndreptat spre cer, împărăteasa ține în mâinile împreunate un lujer de crin care se desface simbolic în trei flori. Lumina care cade
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
precum Anastase Simu, care a adus, în 1905, pentru viitorul său muzeu, L'Eternel Printemps, care putea fi văzut din 1910, când și-a deschis porțile muzeul Simu, și precum Kalinderu, care a achiziționat Sărutul, în 1906). Gustul pentru academismul istorist și tematica romantico-simbolistă formau ambianța artistică de tip eclectic, cultivată de Carmen Sylva. Însă sensibilitatea simbolistă va fi marcată indelebil prin interesul reginei Maria pentru arta lui Rodin, aceasta achiziționând un exemplar al statuii Vârsta de bronz în 1923, și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din punct de vedere al tehnicii picturale. Aceasta s-ar traduce prin combinarea mai multor stiluri de la cel bizantin la cel gotic, ceea ce imprimă frescei un caracter eclectic, pentru care simbolurile joacă rolul de intercesori, o scot în afara unei ecuații istoriste. "Întregul diptic ilustrează omul, sintetizând viața omenească luată în întregimea ei, adică atât viața spirituală cât și cea a simțurilor. Peste întreaga frescă se întinde armonia stilurilor: draperia bizantină, alături de figuri antice și medievale, alături de frânturi arhitectonice în stil gotic
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
roman, este legată de un anumit hieratism al imaginii, de o mistică în care se regăsește mai bine încadrat mesajul alegorico-simbolic, pentru că trecerea dinspre alegorie spre simbol nu se realizează pe deplin. Serafina Brukner sesizează decantarea compoziției de orice reper istorist, subliniind această îmbinare a fabulei cu alegoria, un ezoterism asumat al compoziției, care ar solicita o lectură simbolică, în afara contextului stilistic. Stilurile oferă coerență pe un alt plan, ele nu rămân în afara semnificației pe care Cecilia Cuțescu-Storck dorește s-o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Crane), precum și pe John Ruskin, Dante Gabriel Rossetti, parizianul Georges Antoine Rochegrosse (1859-1938), un pictor de factură academică, abordând teme decadente, sau francezii Etienne Azambre (1859-1935) și Maximilien Luce, "șeful școalei pointiliste din Franța". Cu G. Rochegrosse, pictor de factură istoristă brodând flamboiant și voluptuos pe teme orientale de o senzualitate pletorică, avem însă ceea ce John Reed numește un stil al decadenței și nu un stil decadent, anume prezența temelor decadente, a "literei", nu și a spiritului decadenței, a unei stilistici
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cultură, în terminologia sociologiei românești). Un prim răspuns îl putem oferi prin aceea că între cultură și civilizație a fost gândit un raport de opoziție, doar atunci când a fost întâlnit unul dintre următoarele contexte: * atunci când cultura este înțeleasă, din perspectivă istoristă, ca determinație națională specifică, expresie a originalității creatoare a unui popor (fiind, deci, proprie, incomunicabilă), iar civilizația este definită prin caracterul ei universal, colectiv și imitabil, produsele ei circulând de la o societate la alta; * al convingerii, proprie adepților dezvoltării istorice
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
a termenului. Mi se pare curioasă o propoziție ca următoarea, aparținînd aceluiași Ovidiu Bârlea, cu referire la balada folclorică: „... romanticii au îndrăgit-o pentru aerul ei vetust, pentru ecourile lumii feudale pe care le transmiteau cu candoarea naivității populare”. Poziția istoristă de tip patruzecioptist, nicidecum „desuet”, poate fi privită astăzi cu ochi critic, mai bine-zis în spiritul devenirii, al hemeneuticii. Romantică prin esență, ea îndrepta atenția spre folclorul trecutului. Europa intelectuală și modernă a gîndit așa. Aici era o atitudine, nu
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
omologare (și nu de excludere) orice informație științifică, indiferent din ce domeniu provine. Importantă mi se pare acumularea acestor date și mai ales sintetizarea lor, în așa fel încît cercetarea să nu pară limitată la aspectul pur etnografic, folcloristic, literar, istorist, etc. Toate pot fi cuprinse într-o sinteză superioară, reprezentînd „esența”, chipul de profunzime al poemei, cel pe care îl caută, cu vagi presupoziții, fiecare cercetător în parte. 2. Nu este suficient să gîndim în spiritul interdisciplinarității, pentru a ne
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și pseudopretențiile exegetice ale celor care au redus publicistica eminesciană la tușa ei ideologică 214, nu și ideatică. Apoi, pentru că propune o grilă universală de interpretare a discursului publicistic, oferind o cu totul altă perspectivă asupra presei românești, nu doar istoristă, ci structural-evolutivă, surprinsă în dinamismul ei intrinsec. Așadar, iată pasajul care ne-a provocat și pe care-l vom considera ca punct de plecare al demersului nostru: "Eminescu vrea neapărat nu numai să-și delecteze sau să-și convingă, ci
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
atribute semnalate de critică și care, în pofida impresiei de inventar eteroclit, dau seamă de identitatea acestei poezii ce „constată și spune starea lucrurilor” (Alexandru Paleologu), însă modelând-o și interpretând-o într-o configurație de o superioară spiritualitate. Moralist și istorist, V., smerit la prima vedere, are obiective mari: panoramarea sapiențială a existențialului, din detaliile evocării enunțiative fiind abstras generalul. Ceea ce frapează și pare definitoriu este omogenitatea tematică, stilistică și valorică. Se poate cita de oriunde, eventual un poem precum Capodopera
VIERU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290556_a_291885]
-
Fiicei mele, Miruna, minunea din viața mea, cu nesfârșită dragoste. CUVÂNT ÎNAINTE Sub influența ideilor iluministe, istoriste și progresiste, s-a practicat în general metoda de a gîndi modernitatea mai ales din perspectiva viitorului, a luptei dintre antic și modern, dintre vechi și nou, a impactului filosofiei asupra a ceea ce a devenit cultura și conditia umană în
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
problema este aceea de a crea ordinea politică, dar cu ajutorul controlului puterii, în cadrul unor granițe bine definite (Mateucci 1984), ulterior, problema care se pune este cea a creării unui stat pluralist (Locke), democratic (Tocqueville și Federaliștii americani), puternic (Hegel și istoriștii germani), capabil să asigure o înțelegere între clasele sociale (Kelsen), gata să decidă în situații de urgență (Schmitt). Din această fază apar două tradiții analitice distincte. Pe de o parte, o tradiție anglo-saxonă, care acordă mai multă atenție proceselor sociale
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
am făcut aproape un semestru. Și studenții mi-au cerut cartea și și-au făcut xerox. S. B.: În aceeași informare se arată că "la catedrele de socialism științific neajunsurile sunt și mai numeroase. Aici se mai resimte puternic tratarea istoristă a problemelor. Partea referitoare la capitalism este încă extinsă, fără a se insista suficient asupra problemelor social-politice ale capitalismului contemporan. Problemele structurii sociale, a relațiilor de clasă și a luptei de clasă sunt tratate după scheme vechi, nu sunt suficient
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
dezvoltare economică-socială în profil teritorial și sunt criticate colectivele formate din cadre de la disciplinele filosofie, socialism științific, etică "ce manifestă încă o anumită doză de dezorientare. La aceste din urmă colective există încă tendința spre o cercetare abstractă, spre aspecte istoriste, o anumită reținere față de cercetarea complexă, interdisciplinară". La multe cadre didactice se menține o "mentalitate individualistă", tendința fiecăruia de a publica singur. De aceea, organizațiile de partid trebuie să acționeze pentru realizarea unor nuclee de cercetători. Sunt dificultăți în accesul
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Nota dominantă a personalității sale nu e dată nici de strategia eufemismului (Perpessiciusă, nici de rigoare academică (Tudor Vianuă, nici de proteismul baroc (G. Călinescuă, nici de fixația și exactitatea demersului foiletonistic (Pompiliu Constantinescuă și nici de erudiția, maliția, perspectiva istoristă și simțul filologic (Șerban Coiculescuă. Am zice că are câte ceva din toate acestea, modelate pe tiparul personalității sale inconfundabile. Vladimir Streinu este un critic-artist, de o eleganță firească, ceea ce îl apropie de Perpessicius, de o liniște și o sănătate olimpiene
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
ceea ce îl apropie de Perpessicius, de o liniște și o sănătate olimpiene, amintind de Vianu, de un tumult stăpânit, sugerând personalitatea călinesciană, făcând o semnificativă și substanțială carieră de comentator al literaturii curente, în genul lui Pompiliu Constantinescu, aplicând perspectiva istoristă asupra clasicilor, reevaluându-i spectaculos, în maniera lui Șerban Cioculescu. Deși este foarte greu, dacă ar fi să recurgem la o sintagmă definitorie pentru Vladimir Streinu, ne-am opri la exegeza armonioasă și comprehensivă. Nu avem pretenția că am găsit
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
alcătuit în familie, că ar fi ultimul.” 3 Interesează mai puțin în lucrarea de față însușirile de biograf ale lui Vladimir Streinu - deosebit de scrupulos, adesea pedant în răsucirea documentului arhivistic pe toate fețele și în analiza variantelor optime de interpretare istoristă. Important este demersul criticului 1 Vladimir Streinu - Calistrat Hogaș, București, Editura tineretului, 1968 2 Const. Ciopraga - Calistrat Hogaș, București, E. S. P. L. A., 1960 3 idem, p. 24 42 literar, al interpretului sagace, care-și încearcă uneltele pe o operă
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
de teologie a Israelului. Înseamnă de fapt - și asta am scris-o în carte - că oamenii n-au citit destule cărți ca să înțeleagă ce e Cabala. S.A.: Deci nu cunosc tocmai izvoarele, ceea ce pentru ei, mândri că sunt pozitiviști și istoriști, e o crimă. Dacă nici asta nu știu, nu mai știu nimic, sunt anulați ca savanți. M.I.: Sigur, din punctul lor de vedere așa ceva era imposibil. Dar n-au putut să facă nimic, pentru că era adevărat, orice tânăr care a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
Este o pretenție minimă dar necesară, în condițiile în care există mentalități întoarse spre trecut sau înnămolite în prezent, din cauza cărora continuă să existe evenimente care se vor tăinuite și altele care se vor impuse forțat, fără respect pentru principiul istorist etc. Paradigma epistemologică propusă științei psihologiei corespunde unei construcții aflate în plină edificare, perfectibilă și ajustabilă de către oricine cumpănește cu obiectivitate la destinul psihologiei ca domeniu distinct de cu-noaștere științifică, realizat în acord cu logica de dezvoltare generală a cunoașterii
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
pentru vechile scrieri gnostice, de asemenea accesibile în noile lor variante editoriale de succes, dezvoltarea spectaculoasă a orientării scientologice și apariția altor multe mișcări spirituale centrate pe recuperarea statutului uman primordial coroborează această ipoteză. În plus, exploatând până la capăt perspectiva istoristă, așezarea religiozității gnostice în prelungirea creștinismului canonic își are logica ei: după ce Dumnezeu l-a făcut pe om și, mai ales, după ce Dumnezeu s-a făcut om, e rândul omului să se ridice, făcându-se Dumnezeu. Tot acest parcurs e
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
astfel: "liberalii sunt oameni care consideră cruzimea ca fiind cel mai rău dintre lucrurile pe care putem să le facem. Folosesc cuvântul "ironist" pentru a numi acea persoană care recunoaște contingența principalelor sale opinii și dorințe - pe cineva suficient de istorist și nominalist pentru a fi abandonat ideea că aceste opinii și dorințe centrale trimit la ceva aflat dincolo de sfera de acțiune a timpului și întâmplării"15. Explicarea celor două trăsături (ironia și liberalismul) lămurește felul în care este asigurată atât
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Nota dominantă a personalității sale nu e dată nici de strategia eufemismului (Perpessiciusă, nici de rigoare academică (Tudor Vianuă, nici de proteismul baroc (G. Călinescuă, nici de fixația și exactitatea demersului foiletonistic (Pompiliu Constantinescuă și nici de erudiția, maliția, perspectiva istoristă și simțul filologic (Șerban Coiculescuă. Am zice că are câte ceva din toate acestea, modelate pe tiparul personalității sale inconfundabile. Vladimir Streinu este un critic-artist, de o eleganță firească, ceea ce îl apropie de Perpessicius, de o liniște și o sănătate olimpiene
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]