21,599 matches
-
Premiul Strega are ca temă emigrația italiană în America, la începutul secolului XX și e povestea bunicului scriitoarei, Diamante Mazzucco, cel care, fugind de sărăcia de acasă, ajunge la New York în 1903, împreună cu verișoara lui, Vita. Mizeria și aventurile emigranților italieni de acum un secol constituie o temă evitată de prozatorii din Italia, fiindcă memoria colectivă a resimțit emigrația ca o rușine. „Ceea ce frapează în Vita - scrie „Corriere della Sera” - este amploarea documentării nu doar asupra celor zece ani petrecuți de
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13578_a_14903]
-
terminologică este creată tocmai de locul puternic pe care îl ocupa deja în limba română cuvântul icoană: care evocă inevitabil alt registru stilistic și alte conotații, contrastante cu cele tehnice. Ca și în engleză, în alte limbi occidentale franceză, spaniolă, italiană existau înainte de impunerea terminologiei informatice cuvintele icône, icono, icona cu sensul semiotic și cu cel pictural: doar că în acest ultim sens uzul respectivelor cuvinte era limitat la spațiul religios bizantin. Poziția lor în limbă nu este deci deloc comparabilă
Iconi, icoane, iconițe... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13819_a_15144]
-
a făcut să simt fiori pe șira spinării , dar prea se abuzează de dreptul de-a aresta plevușca într-o țară în care rechinii își văd nestingheriț de înotul în ape tulburi. Dacă judecătoarea Ciucă a avut legături cu mafia italiană, cinstit ar fi fost ca directorul Timofte să scoată dovezile, și nu să le țnă doi ani, până când i-a căzut bine partidului să se descotorosească de-un element incomod. În noul context, nici un om normal nu mai dă doi
Edgar Allan Poe la S.R.I. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13787_a_15112]
-
la Universitatea din Haifa, Israel, Autonomia, pluralismul și diversitatea media post-comuniste de Peter Gross, prof. univ. dr. la California State University, Chicago, SUA, Strategiile citării în presă de Jean François Tétu, prof. univ. dr. la Universitatea Lumière, Lyon, Franța, Presa italiană despre ultimele faze ale extinderii Uniunii Europene de Ariane Landuyt, prof. univ. dr., și Daniele Pasyuinucci, prof. asociat la Universitatea din Siena, Italia etc. Nu lipsesc autorii români: Radu Dobrescu, ph. dr., Universitatea Caval, Canada, George Popescu, asist. univ. Facultatea
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13858_a_15183]
-
După cum, intensitatea exprimării, trăirea profundă captivează în pagini ale romantismului târziu sau verismului, în Mefistofele (Boito) sau La Wally (Catalani), Adriana Lecouvreur (Cilea) sau I Pagliacci (Leoncavallo), în puccinienele Manon Lescaut, Turandot (rolul Liù) sau Madam Butterfly. Însoțind personajele liricii italiene, Carmen, eroina lui Bizet, palpită de senzualitate în Habanera, Chimène din Le Cid (Massenet) bulversează prin tragism în aria Pleurez mes yeux, în timp ce Rosalinde ( Die Fledermaus de Johann Strauss) cântă ceardașul Klänge der Heimat cu autentică pulsație ritmică și nerv
“Mariana Nicolesco în România” by Costin Popa () [Corola-journal/Journalistic/13909_a_15234]
-
multă prudență problemele de conștiință ale unei scriitoare care semnase articole de adeziune la limita penibilului și care, înșelată în convingerile ei de stînga, încearcă să plece din țară prin orice mijloace ( în speță, o căsătorie fictivă cu un cetățean italian). Talentul de prozatoare și, mai ales, de ziaristă, o ajută în schimb să-și transforme cartea într-o fascinantă minifrescă a Bucureștilor anului 1947, semănată cu bancuri ale momentului ( în fapt, în Ochiurile rețelei e foarte multă anecdotică anticomunistă interesantă
"Jurnalul meu din România" by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13923_a_15248]
-
corespondența anilor 1946-1950, corespondența trimisă și primită de Gr.Nandriș, publicată de I.Oprișan ș.c.l.. Au început să apară și primele volume privitoare la literatura exilului românesc: după un articol mai vechi al lui Gh.Carageani din Rivista Italiana di Letteratura Comparata, au apărut în ultimii ani culegeri de studii și mărturii ale lui Cornel Ungureanu, Mircea Popa, Pavel Chihaia, N.Florescu, Titu Popescu, Silvia Constantinescu, Aurel Sergiu Marinescu, Radu Bărbulescu ș.a., ba chiar și două încercări de sinteză
Diaspora culturală by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/13947_a_15272]
-
răspîndească în afara cercurilor de potentați vestea despre doctorul miraculos care, în misteriosul său sanatoriu, le redase vlaga cine știe cărui dictator sud-american, vreunui tycoon japonez, unui rege al industriei constructoare de mașini din America sau Germania, vreunui prinț arab sau cine știe cărui cineast italian, vreunei doamne din decadenta aristocrație engleză, ca să nu mai vorbim de vetustele personaje ce conduc lumea socialistă; și așa au devenit cunoscute faptele care, neîndoios, reprezentau o binecuvîntare destinată muritorilor de rînd și nu aveau să rămînă privilegiul unor happy
Calea vieții noastre (fragmente) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13966_a_15291]
-
dar și politica de New Deal, de inspirație roosweltiană și unele dintre cele mai dramatice momente ce vor fi cauza numeroase tragedii de pe plan european, dar și mondial: ascensiunea politică a lui Hitler și a nazismului, invadarea Ethiopiei de către fasciștii italieni, războiul civil din Spania, epurările, pe criterii politice, ale lui Stalin și procesul de colectivizarea din Rusia, marșul cel lung al lui Mao, invadarea Poloniei etc. Și deceniul următor este martorul multor factori de cruzime și a dramelor trăite de
România secolului XX. In: Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_332]
-
din patrimoniul istoric și artistic românesc. RĂzboiul este reținut în nuditatea faptelor care-l fundamentează și îi dau contur. Dardanelele, demisia repetată a lui Venizelos în Grecia și efectul comentat în jurul mesei la Mogoșoaia, bombardarea Verdun-ului și căderea Parisului, criza italiană și neutralitatea Greciei, revoluția portugheză și Germania "în focul exploziei". Frământările din Balcani și angrenarea vaselor aliate în Mediterana răsăriteană. Dar mai interesant este războiul văzut de diferitele personalități politice și militare, care se perindă la Mogoșoaia, Comarnic, Posada, București
“Jurnal” din anii neutralității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13982_a_15307]
-
secretă, rezistentă și astăzi, ca orice cinema adevărat ( și nu "de vată", cum îl numea Săucan pe cel produs, în general, la Buftea). Filmele lui Săucan sînt moderne pentru că n-au fost tributare modei. Cum bine a remarcat un cronicar italian: "Săucan nu face filme cum crede că e la modă, le face cum îi trece lui prin cap" "Da, Mircea Săucan e bolnav de imagini, scrie, în carte, Costel Safirman. O boală incurabilă. Dacă e nebun? Cu siguranță. Dacă nebunie
Lupta cea mare a lui Mircea Săucan by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13989_a_15314]
-
care neputând să și-o ducă pe a sa, ne deleagă, murind, sarcini și plăceri care nu sunt ale noastre...". Lucrările de restaurare din întreaga incintă a Curții Domnești au fost coordonate, între 1912 și 1945, de arhitectul și sculptorul italian Domenico Rupolo și de arhitectul, pictorul și eseistul George Matei Cantacuzino, cu o grijă deosebită ca nici un detaliu să nu distoneze cu ansamblul. Din acest motiv, o schimbare esențială s-a petrecut la Vila d^Elchingen ( ulterior Casa de creație
Martha Bibescu și restaurarea Mogoșoaiei by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/13990_a_15315]
-
textele expoziției: "Se îmbrăca la Doucet, Giovanni Boldini îi picta portretele, Hachette îi publica romanele". Aceeași grijă a existat însă, chiar de la prima fază de construcție a Curții Domnești, și pentru grădini. Brâncoveanu și Doamna aveau grădini separate, de influență italiană. Mai târziu Nicolae Bibescu a adus grădinari francezi și a comandat în Franța, după 1864, serele în care se cultivau flori exotice, sere care, așa cum am arătat, sunt acum în refacere. Aceeași preocupare pentru grădini a avut-o și Martha
Martha Bibescu și restaurarea Mogoșoaiei by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/13990_a_15315]
-
Nicolae Bibescu a adus grădinari francezi și a comandat în Franța, după 1864, serele în care se cultivau flori exotice, sere care, așa cum am arătat, sunt acum în refacere. Aceeași preocupare pentru grădini a avut-o și Martha Bibescu: grădini italiene în jurul palatului și parc englezesc liber compus, în care grupurile de conifere contrastau cu sălciile sau verticalitatea plopilor cu umbrelele largi ale castanilor. Vederea dinspre palat către lac i-a preocupat atât de mult pe proprietari, încât după 1921 au
Martha Bibescu și restaurarea Mogoșoaiei by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/13990_a_15315]
-
scris despre această regiune a Europei, Der leere Himmel-Reise in das Innere des Balkans (Cerul gol - o călătorie în interiorul Balcanilor)... Cultura românească a fost pentru mine și o punte spre culturile romanice în general. Mult din ceea ce știu despre cultura italiană, franceză sau spaniolă se întemeiază pînă azi pe acest rol intermediar pe care l-a deținut pentru mine cultura română, prin studiul limbii și literaturii române la Universitate. R.B.: Mai există o punte, cea a călătoriei între doi poli: România
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
trezit că Dumnezeu nu vrea să bage mingea în poartă în locul lor. Obosiți pe la echipele de club europene unde au impus plăcerea stilului brazilian de a juca fotbal, Ronaldinho & comp s-au mișcat în Germania ca ultima echipă din campionatul italian. Zîmbetul lui Ronaldinho s-a transformat în rictus al neputinței, Ronaldo a avut aerul unei văduve grăsuțe careia nu-i mai funcționează vibratorul și Roberto Carlos puseele de orgoliu ale pensionarilor loviți timpuriu de alsheimer, boala care te transformă psihic
Onoarea lui Zidane și a găștii de la FIFA by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10463_a_11788]
-
în felul lui, a fost organizat la Filarmonica bucureșteană cu prilejul împlinirii a șapte decenii de la intrarea în eternitate a compozitorului Ottorino Respighi. Este autorul care, în decadele de început ale secolului trecut, a manifestat tentația revitalizării practicii muzicii instrumentale italiene, iar aceasta după dominația absolută a bel canto-ului, a operei verdiene romantice sau a celei veriste. Relația profesională, la Conservatorul din Petersburg, cu Nicolai Rimski-Korsakov i-a fost benefică mai puțin pe direcția imaginării unor structuri cu totul interesante
Sensul evenimentului muzical by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10500_a_11825]
-
cei foarte vechi pînă la împrumuturi moderne; citez doar cîțiva, și pentru expresivitatea lor intrinsecă: Afumată, Afuz-ali, Albișoară, Băbădească, Băbească, Bătrînă, Bătută neagră, Boierească, Brumărie, Busuioacă, Ceasla, Coarnă ruginoasă, Coarnă vulpășiță, Creață, Deșirată, Fetească, Galbenă, Gorgan, Haina neamțului, Hamburg, Iepuroaică, Italiană, Leșească, Lipovană, Lugojeană, Mierloasă, Muscat, Mustoasă, Negru vîrtos, Ochi de cîine, Otonel, Paradaisă, Pietroasă, Poamă bălaie, Poamă crăiască, Poamă de sticlă, Poamă ghergheliu, Poamă păsărească, Razachie, Tămîioasă, Zaibăr etc. Destul de multe sunt și derivatele termenilor de bază, chiar dacă nu au
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
cel mai bine? - N-aș putea alege unul singur. Am fost foarte norocoasă, am lucrat cu cei mai buni. Trei dintre maeștrii ar fi Karel Reisz, Michelangelo Antonioni și Fred Zinnemann. Apoi l-aș menționa pe Elio Petri, un regizor italian minunat care a murit destul de tînăr. Recent am lucrat cu Roger Michell, sînt pe punctul de a începe colaborarea cu Joe Wright, care mi se pare fantastic. - Ați jucat în numeroase adaptări ale unor romane sau piese celebre? Aveți vreo
O artistă veterană by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10524_a_11849]
-
unele afișe de concert, întâlnim o misă a lui Haydn care are un titlu urmat de o scurtă explicație — Paukenmesse Mass in time of war sau Paukenmesse Missa in tempore belli. Dacă titlul în engleză este foarte clar, în limba italiană el poate crea confuzii în rândul melomanilor, cu toate că Haydn însuși a scris pe manuscris, explicația în italiană. Bello — este frumos, dar bellare înseamnă a se război. Chiar noi, în limba română avem expresia „în perioada interbelică”, sau spunem că cineva
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94292_a_95584]
-
din data de 3 iulie prin care CCIR a anunțat retragerea împuternicirii domnului Eugen Terteleac de reprezentant al CCIR în Italia, CCIRO Italia renunța la rândul sau la reprezentarea în Italia a sistemului cameral românesc. CCIRO Italia este persoană juridică italiană, înregistrată în 21 iunie 2013, cu titulatura de „Cameră di Commercio e Industria della România în Italia”, cod fiscal 97763350580, cu sediul în Via Cola di Rienzo 212, Romă și constituită conform obiectivelor statutare ale Asociației Românilor din Italia din
Camera de Comerţ a României în Italia, persoană juridică italiană, va întări colaborarea cu instituţiile statului român [Corola-blog/BlogPost/94319_a_95611]
-
Rienzo 212, Romă și constituită conform obiectivelor statutare ale Asociației Românilor din Italia din anul 2003. - CCIRO Italia va acționa în continuare pentru dezvoltarea relațiilor economice dintre Italia și România și va încheia acorduri de colaborare cu instituții românești și italiene. În următoarea perioadă CCIRO Italia își propune să întărească colaborarea cu instituțiile statului român. - CCIRO Italia înlocuiește sigla folosită până acum cu o nouă sigla realizată de compania Finweb srl. CCIRO Italia nu a reușit să colaboreze cu noua conducere
Camera de Comerţ a României în Italia, persoană juridică italiană, va întări colaborarea cu instituţiile statului român [Corola-blog/BlogPost/94319_a_95611]
-
s-a vorbit numai despre cifre, procente, oportunități economice, fonduri europene, etc. Organizat de asociația socio-culturală Decebal din Sân Salvo, asociație partenera a CCIRO Italia, evenimentul a început cu un moment cu totul special: un cor de copii români și italieni au intonat imnul celor două țări, România și Italia. “Acest cor de copii, organizat de asociația Decebal participa la evenimente culturale cel putin o dată pe lună la Sân Salvo. Integrarea românilor în societatea din Sân Salvo se reflectă 100% în
Imnurile României si Italiei, cântate de copii [Corola-blog/BlogPost/94327_a_95619]
-
ICEPS, peste 50 de ani de activitate, a fost prezentată pe scurt în cadrul Forumului din Sân Salvo. Fausto Capalbo consideră că economia românească poate absorbi experiență de succes acumulată de către întreprinzătorii români în Italia, dar în special experiența unor firme italiene din mai multe domenii de activitate (agricultură, construcții) așteptate în România. “Un eveniment reușit, foarte bine organizat, un Forum economic care va produce rezultate importante. Vreau să-i mulțumesc domnului Sigismund pentru oportunitatea oferită celor prezenți cu ocazia acestei întâlniri
Imnurile României si Italiei, cântate de copii [Corola-blog/BlogPost/94327_a_95619]
-
documentară, acuratețe stilistică și finețe de chirurg de talie mondială, ce stăpânește, la perfecțiune, laserul clarviziunii, ci nu pe acela al vagului. Volumul Argumente pentru rescrierea istoriei europene. Despre istoria și arhitectura geto-goților - antologie reunind trei studii fundamentale ale istoricului italian Carlo Troya - este al treilea din colecția ,,Marketing istoric”, în care au apărut, anterior: Hyperboreii și zamolxismul, de Branislav Stefanovski & Al. Dabija (2013), respectiv, Getica de Iordanes (2014). Însumând 584 de pagini (format A5), volumul a fost prezent în standurile
CARLO TROYA a scris istoria europeană REALĂ ! [Corola-blog/BlogPost/94300_a_95592]