6,186 matches
-
sub ochii noștri!”, continuă președintele Confederației Naționale a Antreprenorilor Mici și Mijlocii. Potrivit Confederației, femeile din România, care lucrează în străinătate, sunt mai predispuse la abuzuri de acest gen decât bărbații, iar majoritatea româncelor lucrează că “badante” (termen folosit de italieni pentru persoanele care îngrijesc bătrânii din Italia). Mai mult decât atât, autoritățile italiene arată că peste 62% dintre badante lucrează “la negru”, 24 de ore din 24, în condiții, de multe ori, umilitoare, iar Statul român, prin Ministerul de Externe
Ministerul Afacerilor Externe de la București neinteresat de lupta împotriva sclavagismului modern! by http://uzp.org.ro/ministerul-afacerilor-externe-de-la-bucuresti-neinteresat-de-lupta-impotriva-sclavagismului-modern/ [Corola-blog/BlogPost/93166_a_94458]
-
TIFF 2015 - RETROSPECTIVĂ MIRCEA DANELIUC CELE CE PLUTESC (Floating Things, România, 2009) 90' R. Mircea Daneliuc. Cu: Valentin Popescu, Olimpia Melinte, Nicodim Ungureanu, Cuzin Toma. Aflat la muncă în Europa, Avram bagă de seamă că italienii plătesc bine câinii dresați, dorind să se simtă în siguranță în fața valurilor de imigranți. Se întoarce în România spre a pune pe picioare o canisa pentru câini de pază, dar viața lui se complică pe neașteptate... While working în Europe
CELE CE PLUTESC by http://www.zilesinopti.ro/evenimente/3575/tiff-2015-cele-ce-plutesc [Corola-blog/BlogPost/99161_a_100453]
-
marelui Univers. Oricâte ar fi făgăduințele străinătăților, țărâna, sufletul și spiritul din care ești plămădit te strigă îndărăt." (Eco!) De-a lungul anilor, cu orice prilej: la Conferințe, Congrese, manifestări artistice, Festivaluri, a depus eforturi imense de a face cunoscute italienilor în primul rând și lumii în general, multiple personalități culturale din România culminând cu editarea bilingvă ( în 1985)a revistei Columna - care a avut o perioadă de apariție de șase ani. Pentru Eminescu a inițiat și realizat însă cel mai
EMINESCU POET NAŢIONAL ŞI UNIVERSAL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 531 din 14 iunie 2012 by http://confluente.ro/Eminescu_poet_national_si_universal_elena_armenescu_1339722036.html [Corola-blog/BlogPost/357561_a_358890]
-
află un refugiat român, ce tocmai sosise de la Paris. Toți lagăriștii se interesau despre viața și posibilitățile din Franța. Pentru mulți, urma să fie destinația finală. Isăcescu își depusese cerere de azil politic ca și refugiat român, cu opțiunea Franța. Italienii au fost expeditivi, așa că, în scurtă vreme, grupul lărgit de prieteni ailui nea Mitică s-a reînchegat la Paris, orașul luminilor. Perioada care a urmat a stat sub semnul aventurii, aventura franceză, care prin ineditul și farmecul ei a unit
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite.html [Corola-blog/BlogPost/356924_a_358253]
-
pe vrajnicii navigatori și negustori greci, va da spațiului românesc de la Dunărea de Jos și mare o nouă coordonată în comerțul european, îndeosebi pentru secolele al XIII-lea și al XIV-lea. Integrându-se în negoțul pontic-mediteraneean prin prezența acestor italieni la Dunărea de Jos, Dobrogea va fi un bastion înaintat al comerțului românesc, atrăgându-i pe voievozii munteni sau moldoveni ce vor să stăpânească pentru scurt timp legitimul ținut dintre ape pentru care rațiunea de a exista nu putea fi
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
timp legitimul ținut dintre ape pentru care rațiunea de a exista nu putea fi alta decât cea legată de cursul Dunării și al Mării Negre-comerțul. Summary Since XIII century due to the expansion of maritime power of Venice and Genoa Italian communes în particular , which will eventually hold naval and commercial supremacy în the Mediterranean , Genoa being that you will create în Peră , în the heart of the Ottoman Empire , a new colony commercial , or Black Șea will not escape the
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
it hâd attracted the sailors and merchants vrajnicii Greek , Romanian space gives the lower Danube and one nine largest coordinated European trade , especially for centuries XIII and XIV century. Joining în the Pontic -Mediterranean merchandise by the presence of these Italian Lower Danube Dobrudja will be a bastion submitted Romanian trade , appealing to the Wallachian and Moldavian princes who want to master the legitimate briefly held the waters for which reason the there could be other than that relating to the
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
magazii, sure pe masura creșterii cantității de cereale, a abordării comerțului cu piei de vite se va largi suprafață administrativă a portului apărând două componente-construcțiile din insula,militare și comerciale,și noul cartier plasat la malul stâng moldovenesc al fluviului. Italienii vor dota într-o primă etapă cetatea fortificata propriu-zisă cu port cu antrepozite, magazii, case de locuit pentru negustori și autorități, sediile unor instituții bancare, instituții oficiale, lăcașe de cult (biserici ortodoxe sau catolice). Ca urmare a volumului mare de
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
În actele notarului Antonio de Predenzzolo, întocmite între anii 1360-1361 în număr de 100,apare mențiunea că la conducerea orașului se află un consul genovez Barnabo,în viața sa civilă fiind notar și jurist.Sunt menționați de asemenea doi bancheri italieni prezenți la Chilia-Buscarini și Bernanno, precum și numeroși negustori italieni, greci, armeni, vlahi. Din aceleași acte rezultă că negoțul era orientat spre Peră și orașele italiene, luându-se de aici grâu, miere, ceară, vin, sare, sclavi. Așezarea de la Chilia, spun aceleași
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
de aici grâu, miere, ceară, vin, sare, sclavi. Așezarea de la Chilia, spun aceleași acte ale notarului Predenzzolo, avea o măcelărie a unui armean, o croitorie, o moară cu tracțiune animală,un cuptor de fierear, locuitorii ei fiind români, greci, armeni, italieni, ruși, bulgari, tătari, raguzani. Chilia, denumită astfel de la grecescul,,κύτταρο’’, ce ar ține atât de o așezare monahala, prezența aici, cât și de frigul care se constată la o ședere mai îndelungată, se distinge de Licostomion, după cum remerca N.Iorga
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
impresionante sunt numărul și originea negustorilor implicați: 26 de nume diferite, incluzând genovezi, un lombard, un burghez din Constantinopol, dar și un faimos negustor florentin de postavuri, Donato dei Donați. Din documentele aceluiași notar nu lipsesc nici trimiterile la câțiva italieni provenind din Vicina. Mărfurile vehiculate prin Vicina nu sunt mai puțin diverse: postav și țesături apusene, mătase orientala, uleiuri, în sau chiar aur. Printre produsele locale, căutate de negustorii genovezi, primează ceară, mierea și, mai ales, grâul. Nu există, din
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
se reia după 1200, când devine așezare civilă, apărată de un mic contingent de militari, aleși dintre localnici. Petre Diaconu nu a descoperit nicio dovadă a existenței genoveze în următorii 200 de ani, ceea ce este straniu, știut fiind faptul că italienii au făcut din Vicina o bază extrem de puternică. Acest aspect este menționat în sute de documente din întreaga Europa, dintre care merită enumerate "Alexiada" Annei Comnena și portulanele italiene și grecești. Mai mult, daca ipoteza Vicina - Păcuiul lui Soare ar
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
deschidere dată de poziția geografică a Dobrogei, nici grecii, nici bizantinii, nici genovezii, nici otomanii, nici alții nu ar fi orit să ocupe sau măcar să-și exercite supremația comercială a acestei regiuni. Integrându-se în negoțul pontic-mediteraneean prin prezența acestor italieni la Dunărea de Jos, Dobrogea va fi un bastion înaintat al comerțului românesc, atrăgându-i pe voievozii munteni sau moldoveni ce vor să stăpânească pentru scurt timp legitimul ținut dintre ape pentru care rațiunea de a exista nu putea fi
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
în schimb” ( 68. Lubac, Justice. Idee generale de la revolution, p. 173, citat de Părintele Serafim Rose, op. cit., p. 119). Cei Șapte Cavaleri ai Apocalipsei europene: Neceaev, Bakunin, Lenin, Troțki, Stalin, Mussolini și Hitler (cinci erau evrei-ruși, un evreu-german și un italian, dar toți apologeți nihiliști) au avut același scop: dictatura proletariatului (a bolșevismului) și dictatura naționalistă (național-socialismului) și au urmărit acelaș țel: distrugerea Ordinii Vechi prin instaurarea comunismului, nazismului și fascismului. „Bombele explica Goebbels departe dea-i ucide pe toți europenii
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_calea_c_gheorghe_constantin_nistoroiu_1336158733.html [Corola-blog/BlogPost/358594_a_359923]
-
Dlui Lucian Boia, aștept cu mare interes extinderea cercetărilor Domniei sale asupra Istoriei Europei și demitizarea marilor mituri continentale: “democrația și filosofia greacă”, “Alexandru cel Mare”, “Roma și Imperiul Roman”, “Imperiul Bizantin”, “tendința istorică spre unitate națională a francezilor, germanilor și italienilor”, “Dante și Divina Comedie”, “creștinarea popoarelor europene”, “Cervantes”, “Shakespeare”, “Războiul de o sută de ani”, “Goethe și Faust”, “Leonardo da Vinci și Renașterea”, “filosofia germană”, “Hugo și Literatura franceză”, “Napoleon”, “Dostoievski și Literatura rusă”, “cele două războaie mondiale” ș.a.m.
ISTORIC SAU MIT? de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1489955144.html [Corola-blog/BlogPost/373439_a_374768]
-
mândria de a fi români” Oricum această „mândrie este exprimată și cultivată numai la răsărit de Carpați. Populația din Valahia și Moldova feudală au trăit prea mult sub „suzeranitatea” orientală și s-a format ca atare. Doar grecii și poate italienii pot fi vonsiderați mai comozi ca noi. Sudul țării în special este dominat de exercitarea unor munci mai statice la care se poate ușor renunța. Doinele de dor, chiar vestita Mioriță subcarpatică și baladele haiducești au impregnat întotdeauna cultura locală
DIN LAC ÎN PUŢ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399821221.html [Corola-blog/BlogPost/350699_a_352028]
-
soi de realitate lugubră, unde floarea cu spini ucide, încetul cu încetul, viața, expediind în spațiul faptelor ilegale feroce divinul din om și, finalmente, împuținându-i acestuia definitiv multitudinea de sensuri a codului său specific existențial. Până la urmă, „semiologul imperialist” italian se lovește în propriul lui discurs public de însăși exercițiul de a privi cu obiectivitate teritoriul virtual direct în ochi. Căci, dacă mitului, după Barthes, „timpul și cunoașterea nu-i vor adăuga nimic, dar nici nu-i vor lua nimic
DE LA ALVEOLA UMANĂ A LUI ESTRADA, LA SEMIOTICA IMPERIALISTĂ A NEIUBIRII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1439559728.html [Corola-blog/BlogPost/373240_a_374569]
-
mai riguros timpul, acum, mă pune ușor în dificultate. Se mijește de ziuă, iar ochii mei sunt pironiți pe fereastra din fața patului. Duminică, 15 iulie, ora 8.00. Un clopot, sau sute de clopote, cine mai distingea numărul!, dă deșteptarea italienilor. La fiecare ... trecute fix bate în ritmul unui cântec. Nu-l recunosc, dar l-aș putea reproduce. Caut să disting de unde vine. Scot capul pe geamul de la baie și realizez că e clopotul de la Basilica de S. Pietro di Castello
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/daniela_g%C3%AEfu/canal [Corola-blog/BlogPost/381277_a_382606]
-
mai riguros timpul, acum, mă pune ușor în dificultate. Se mijește de ziuă, iar ochii mei sunt pironiți pe fereastra din fața patului.Duminică, 15 iulie, ora 8.00. Un clopot, sau sute de clopote, cine mai distingea numărul!, dă deșteptarea italienilor. La fiecare ... trecute fix bate în ritmul unui cântec. Nu-l recunosc, dar l-aș putea reproduce. Caut să disting de unde vine. Scot capul pe geamul de la baie și realizez că e clopotul de la Basilica de S. Pietro di Castello
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/daniela_g%C3%AEfu/canal [Corola-blog/BlogPost/381277_a_382606]
-
Folosește peste tot săpunul ei, Istemalkărel bithana pesko sapui, Viitorii toreadori vor veni. Le thearakă toreadoria și te aventar. Oh, dragoste, Oh kamibo, Sub portocalul înflorit! Tala o naranjlin lulugiardo. Portretul lui Silverio Franconetti O muialin le Silverie Franconettesko Între italian Mashkar o italiano Și flamenco, Thai o flamenko, Cum a cântat, Sar gilabadia, Acel Silverio? Kodo Silverio? Mierea groasă a Italiei, E thuli anghin la Italiaki, Amestecata cu lămâia noastră, Hamisardini amăria shukliasa, Cântată în adâncul vaiet, Gilabadi and'o
ROMII ÎN LIRICA LUMII de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1478848275.html [Corola-blog/BlogPost/344145_a_345474]
-
Cafenele și ceainării La Journey Pub, pe 14 februarie cappuccino-ul italian se plătește cu un sărut. Răspândește iubirea de Valentine’s Day pe una dintre rețelele de socializare: Facebook, Twitter, Instagram, Google Plus sau Foursquare. Fă o fotografie a sărutului, uploadeaz-o pe una dintre rețelele de socializare, taguieste Journey Pub, arat
Sarbatoreste Valentine’s Day la Journey Pub by http://www.zilesinopti.ro/articole/6458/sarbatoreste-valentines-day-la-journey-pub [Corola-blog/BlogPost/98836_a_100128]
-
Simțea nevoia de tandrețe, să fie iubită, și Boby chiar o iubea. „Ce să mai sper de la viață?” Ceea ce o reținea, totuși, era faptul că bărbatul era, la origine, țigan. Dar nu se trăda prin nimic. Era brunet, dar și italienii, și indienii sunt bruneți. Ăsta nu-i un motiv. Altfel, este un bărbat bun. -Dacă tu, Elvira, ești de acord cu propunerea mea, sunt hotărât să facem casă amândoi. Am, ce-i drept, o problemă, dar o rezolv eu. -Despre
NOROC NESPERAT NUVELĂ- FRAGMENT CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1486909203.html [Corola-blog/BlogPost/384764_a_386093]
-
un pictorial superb la Veneția pentru lansarea primei bărci a companiei italiene Lancia. Lancia Powerboat va fi lansată oficial în luna octombrie a acestui an, la salonul Boat Show Genova, însă cu ocazia Festivalului de Film de la Veneția, designerul bărcii, italianul Christian Grande a aleso pe moldoveanca Catrinel Menghia să-i prezinte noul proiect. Barcă poate transporta până la 11 persoane deși are o singură cameră de somn la bord, mai deține și patru saltele de plajă, platforma specială amenajată pentru scăldat
Catrinel Menghia by http://www.iasi4u.ro/stire/catrinel-menghia/ [Corola-blog/BlogPost/95629_a_96921]
-
vă vom reda un interesant episod, care îl are la bază pe Cheorghe Stan, secretar C.A. la Dinamo pe vremea când Mania sponsoriza clubul. În cursul lunii iunie 1998, pe terasa Restaurantului Cina din București, apare un grup de italieni (de la firma FIN PART-Milano) reprezentați și susținuți de Ion Ilie Mania pentru a avea discuții prealabile neprotocolare cu oficiali din cadrul Fondului Proprietății de Stat privind preluarea de către italieni a Restaurantului Cina sau a Hotelului București. Ion Ilie Mania fiind însă
DOSARELE SECRETE ALE ISTORIEI ROMANIEI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Dosarele_secrete_ale_istoriei_romaniei_0.html [Corola-blog/BlogPost/355793_a_357122]
-
iunie 1998, pe terasa Restaurantului Cina din București, apare un grup de italieni (de la firma FIN PART-Milano) reprezentați și susținuți de Ion Ilie Mania pentru a avea discuții prealabile neprotocolare cu oficiali din cadrul Fondului Proprietății de Stat privind preluarea de către italieni a Restaurantului Cina sau a Hotelului București. Ion Ilie Mania fiind însă căutat de Interpol, și de aceea neputându-se afișa prea des, principalul actor al acestor negocieri era unul dintre oamenii săi de încredere, colonelul în rezervă Gheorghe Stan
DOSARELE SECRETE ALE ISTORIEI ROMANIEI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Dosarele_secrete_ale_istoriei_romaniei_0.html [Corola-blog/BlogPost/355793_a_357122]