396 matches
-
gravității și deriziunii. SCRIERI: E toamnă printre femei și în lume, pref. Mircea Zaciu, Cluj-Napoca, 1993; Singur, pref. Ion Pop, Sibiu, 1996; Plus, Cluj-Napoca, 1997; Nopți și zile, Târgu Mureș, 1999; Just Poems, Cluj-Napoca, 2001. Repere bibliografice: Adriana Cean, Drum iterativ, ECH, 1993, 9; Alina Cuceu, Printre femei și în lume, ECH, 1993, 9; Maria-Elena Ganciu, Sabatul poeziei, ECH, 1993, 9; Mihaela Ursa, „E toamnă printre femei și în lume”, ST, 1993, 11; Al.Cistelecan, Primul poet de la Direcția IX, LCF
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290011_a_291340]
-
două seturi de mărimi de ieșire se suprapun sau sunt într-o marjă de eroare admisibilă, se consideră că modelul a fost validat. În practică, etapele doi și trei de foarte multe ori se suprapun, obținerea modelului fiind un proces iterativ de corecție pe baza criteriilor de performanță stabilite inițial. Prin faptul că modelarea matematică realizează o simplificare a sistemului real se poate ajunge la situația în care fenomene diferite sunt descrise de aceleași tipuri de relații matematice. Individualizarea cazurilor se
Cântărirea în mişcare a vehiculelor by Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/558_a_1119]
-
Capitolul 3. "Scoaterea în relief" și descrierea / 141 3.1. Scoaterea în relief / 142 3.2. Neutralizarea opoziției / 147 3.3. Planul secund și descrierea / 149 3.4. Planul secund și punctul de vedere / 156 3.5. Enunțuri singulative și iterative / 158 Lecturi recomandate / 161 Exerciții / 162 Capitolul 4. Polifonia / 167 4.1. Subiectul vorbitor și locutorul / 169 4.2. Personajul ca "locutor" / 172 4.3. "Locutorul L" și "locutorul λ" / 175 4.4. Ironie și polifonie / 179 4.5. Modalizarea
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
înșiruire este destinată a sugera o aparență de ordine în viața lui Jacques, intervine perfectul compus pentru a sublinia momentul de ruptură] tata mi-a dat o mamă de bătaie, [se revine în planul doi al narațiunii; imperfectul cu valoare iterativă, destinat să sugereze un anume context de instabilitate politică, adaugă un element progresiei narative] un regiment trecea pe la capul străzii, așa că [nouă ruptură anunțată de locuțiunea adverbială ce sugerează intervenția destinului; apare prezentul nedeictic cu efect de transfocare], mă înrolez
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
la precizarea valorilor diverse ale imperfectului. Considerat a fi caracteristic, alături de mai mult ca perfect, planului doi al narațiunii, imperfectul oferă indicații cu caracter descriptiv asupra cadrului sau asupra identității personajelor; întrebuințat singur, marchează prezența unor procese "deschise", are valori iterative. Imperfectul nu face să progreseze intriga decât în cazul descrierii unor activități și poate constitui adevărate pauze decorative în literatura barocă și în roman. Se știe că Proust aprecia felul novator în care Flaubert folosea imperfectul 21. Roman al victoriei
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
este prezentat în timpul derulării, fără a i se prevedea sfârșitul): pe de o parte el dormi, pe de altă parte el dormea. În ceea ce privește modurile de proces, ele depind de sensul verbului: de exemplu, a țopăi conține un mod de proces "iterativ" (= repetiția unei acțiuni) pe care nu îl regăsim în a sări. Modul de proces cel mai important este, fără îndoială, cel care opune concluzivul non-concluzivului; verbele conclusive prezintă un proces care este pe terminate (a cumpăra, a intra...), în timp ce non-concluzivele
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
fi definite decât în interiorul enunțurilor: în funcție de contextul în care figurează, același verb va putea fi asociat cu moduri de proces diferite. Să comparăm astfel el ia viața ca atare (non-concluziv) cu el ia o carte (concluziv) sau el adună lemne (iterativ) și cu el își adună batista (non-iterativ). Opoziția dintre realizat și irealizat ține de aspect. Ea caracterizează ansamblul conjugărilor, stabilind raporturi între forme "simple" (a mânca, eu mănânc etc), și "compuse" (a fi mâncat, eu am mâncat etc). Se vorbește
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
neutralizată. Această neutralizare nu s-ar putea efectua cu forme perfective, absolut improprii să exprime altceva decât procese punctuale. Așadar, va fi vorba de texte la imperfect sau la prezent; cum imperfectul folosit singur tinde să fie interpretat spontan ca iterativ, accentul cade în special pe prezent. Textul amintit mai sus din Le Clézio ilustrează perfect disoluția scoaterii în relief; același lucru este valabil și în cazul următorului fragment din M. Duras: Tata bea și tace. Nici măcar nu știu dacă ascultă
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
până mai jos de șolduri. Avea cincizeci și șapte de ani132. Putem considera că aici naratorul se servește de planul secund pentru a da informații referitoare la personaj; nu asistăm la un proces de percepție. 3.5. Enunțuri singulative și iterative Diferențierea dintre primul plan și planul secund nu este singura ierarhizare a narațiunii pe care o permite imperfectul. El este asociat și cu iterația, adică repetiția aceluiași proces. În lipsa formelor din primul plan, imperfectele sunt interpretate în primul rând ca
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
dintre primul plan și planul secund nu este singura ierarhizare a narațiunii pe care o permite imperfectul. El este asociat și cu iterația, adică repetiția aceluiași proces. În lipsa formelor din primul plan, imperfectele sunt interpretate în primul rând ca fiind iterative: Când Albertine afla de la Françoise că nu dormeam în întunericul odăii mele cu perdelele încă trase, nu se jena să facă puțin zgomot, îmbăindu-se în cabinetul ei de toaletă. Atunci, adesea, în loc să aștept o oră mai târzie, mă duceam
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
precizat de câte ori "Albertine știa...". Oricum, nu este vorba despre repetiția aceluiași proces (nu există niciodată două la fel), ci de rezultatul unui efort de abstractizare. În romanul clasic, după cum a remarcat G. Genette 134, există o subordonare funcțională a enunțurilor iterative față de enunțurile singulative (adică cele care evocă evenimente care nu au avut loc decât odată). După exemplul descrierii, iterația este prezentată ca un auxiliar al progresiei narative. Astfel, următorul fragment iterativ din Stendhal nu este decât un fragment din planul
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
G. Genette 134, există o subordonare funcțională a enunțurilor iterative față de enunțurile singulative (adică cele care evocă evenimente care nu au avut loc decât odată). După exemplul descrierii, iterația este prezentată ca un auxiliar al progresiei narative. Astfel, următorul fragment iterativ din Stendhal nu este decât un fragment din planul secund, în cazul de față portretul unui personaj: Când doctorul credea că își convinsese adversarul (atâta vreme cât stătea de vorbă cu cineva, avea un adversar de convins și un partizan de câștigat
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
iasă din orbite 135. Însă la anumiți autori, cum ar fi Proust, asistăm la o adevărată răsturnare a acestei ierarhii. Pentru primele trei secțiuni din În căutarea timpului pierdut, G. Genette a găsit nu mai puțin de 350 de pagini iterative și doar 285 singulative. Acesta este și motivul pentru care Genette a vorbit despre pseudo-iterativ: naratorul raportează la imperfect scene atât de bine conturate, încât devine de neconceput ca ele să se fi produs de mai multe ori, în special
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
o existență total încremenită și redusă la aceste bârfe futile"136. Însă o asemenea explicație nu este îndeajuns pentru a explica amploarea pseudo-iterativului din În căutarea ..., care caracterizează în aceeași măsură și acte deloc "încremenite". De fapt, ele recurg la iterativ nu pentru că Proust evocă obiceiuri, ci mai degrabă datorită unei concepții legate de "viziunea" estetică. Nu ne vom opri asupra semnificației acestui fenomen în opera lui Proust. Important este să surprindem ce implică el pe un plan mult mai general
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
texte narratif", Lalies nr. 1, Presses de l'École normale supérieure. (Trei articole de sinteză privind problemele puse de recunoașterea și analiza descrierilor.) GENETTE G., 1972 "Discours du récit", pp. 71-182, Figures III, Édition du Seuil, Paris. (Studiu despre aspectul iterativ, axat pe exemplul proustian.) HAMON P., 1981 Introduction à l'analyse du texte descriptif, Paris, Hachette-Université. (Lucrare consacrată rolului descrierii în economia narativă. Corpusul este împrumutat în special din romanul de la sfârșitul secolului al XIX-lea.) WEINRICH H., 1973 Le
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
109, 142, 157 impresionist (adjectiv ~), 267 indirect (discurs ~), 204, 209 indirect liber (discurs ~), 220 infidelă (anaforă ~), 325 inserare de secvență, 290 insolit (demonstrativ ~), 337 insulă textuală, 235 interjecție, 175 intradiegetic (narator ~), 95 ironie, 179 istorie (vs narațiune), 106 italic, 192 iterativ (vs singular), 158 Î înglobantă (scenă~), 288 L lineară (progresie ~), 310 "locutor" (vs "subiect vorbitor"), 169 "locutor~L" (vs "locutor~λ"), 175 M macropropoziție, 293 mar, 263 marcă a integrării lineare, 302 memorial (demonstrativ ~), 337 menționare (vs folosire), 179 micropropoziție
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
307 repetiție, 319 reprezentant (pronume ~), 323 rest al temei/remei, 309 rezumptivă (anaforă ~), 318 S scenă de enunțare, 52 scenografie, 52 scoatere în relief, 144 scriitor (vs om), 172 se, 62 secvență (tip de ~), 289 segmentală (anaforă~), 318 singular (vs iterativ), 159 situație de enunțare, 49 standard (folosire ~), 180 stilistică, 41 subiectiv (adjectiv ~), 257 subiectivitate (mărci de ~), 114 substantiv provenit din verb, 272 substitut (pronume ~), 323 sub~temă, 151 subversiune (vs captare), 196 "subiect vorbitor" (vs "locutor"), 169 T teatru, 173
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
competențe de nivel foarte ridicat. Deoarece participanții nu au cunoștință unul de altul, ei nu mai sunt inhibați de numele ori de poziția ierarhică a unor personalități din grupul de anchetă. În plus, exprimarea sub acoperirea anonimatului ca și caracterul iterativ al procesului, care permite reconsiderări și ajustări conștiente, atenuează eventualele rețineri privind exprimarea unor puncte de vedere aparent deviante. Timpul lăsat la dispoziție pentru exprimarea unei păreri, sau pentru reconsiderarea propriului punct de vedere pe baza informațiilor suplimentare, deși scurt
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
macabrului, diferențiindu-se de Blaga din Lauda somnului terorizat de vedenii, excedat de semne ale haosului primordial. Labirinticului dimovian i se opune, în subtext, nevoia de "inedit azur" din visurile lui Al. Philippide. Secvențele năucitoare din Baia sau o eternitate iterativă (în Dialectica vârstelor, 1977) se înnoadă și se interciocnesc; personajul liric (totalmente gol), inocent, nedumerit în drum spre Baie -, subiect de întâmplări neverosimile, rătăcește pe străzile unui oraș; agresat de către necunoscuți, singur într-un "vagon de clasa-ntâi", adăpostit un
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
o a doua dimensiune diamantului lui Porter, gândit inițial pentru statele de origine (vezi și capitolul 5 din această lucrare). Prin natura sa, orice configurație OLI este specifică unei țări (Dunning, 2003 c). A fost deja recunoscută „interacțiunea continuă și iterativă dintre avantajele O și L” (Narula, 1996; Cantwell, Narula, 2003). Eu argumentez că putem face un pas mai departe, spre transformarea avantajelor de tip L în avantaje de tip O (nu influențare, ci transformare). Câteva studii recente flirtează cu această
[Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
de vedere clinic, biologic și funcțional. Plămânul controlateral trebuie să fie sănătos sau să prezinte leziuni minime stabilizate. Indicațiile pneumonectomiei sunt:plămânul distrus tuberculos (fig. 6.59),stenozele bacilare ale bronșiei primitive și bronșiectaziile supurate sau secundare acestei stenoze,pneumonectomiile iterative după complicațiile majore ale unei lobectomii (empieme cu fistulă bronșică) rebele la alte tratamente. Complicațiile cele mai frecvente ale pneumonectomiei sunt:hemoragia postoperatorie „en nappe”, în decolările extrapleurale întinse,empiemul postoperator precoce este produs în general de flora banală și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
cm. Lucrări recente ale lui Rieger, Lenz [56], Porkhanov [53], Yim A.P. [69] vin să confirme această afirmație. În cazuri excepționale, în care nu s-a anticipat că leziunea tuberculoasă depășește un lob, rezecția atipică trebuie făcută cu parcimonie. Rezecțiile iterative Rezecțiile iterative sunt de fapt intervenții de „depanare” după o rezecție pulmonară anterioară, urmată de o complicație majoră (empiem, fistulă bronșică) care nu a putut fi rezolvată prin alt procedeu chirurgical. Sunt intervenții cu grad mare de dificultate datorate remanierilor
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
recente ale lui Rieger, Lenz [56], Porkhanov [53], Yim A.P. [69] vin să confirme această afirmație. În cazuri excepționale, în care nu s-a anticipat că leziunea tuberculoasă depășește un lob, rezecția atipică trebuie făcută cu parcimonie. Rezecțiile iterative Rezecțiile iterative sunt de fapt intervenții de „depanare” după o rezecție pulmonară anterioară, urmată de o complicație majoră (empiem, fistulă bronșică) care nu a putut fi rezolvată prin alt procedeu chirurgical. Sunt intervenții cu grad mare de dificultate datorate remanierilor fibroase și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
complicației printr-o lobectomie. Pneumonectomia va fi rezervată complicațiilor apărute după lobectomii, dar va fi avută în vedere și în situațiile în care intraoperator apar accidente vasculare grave (fig. 6.60). După Cărpinișan și Stan [14], rezultate favorabile în rezecțiile iterative au fost obținute în 65% din cazuri, cu o mortalitate de 10%. Statisticile din ultimii ani sunt relativ sărace în problema rezecțiilor iterative (majoritatea pe două-trei cazuri) așa încât este dificil să tragem concluzii edificatoare. Rezecții pulmonare bilaterale (RPB) RPB în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
intraoperator apar accidente vasculare grave (fig. 6.60). După Cărpinișan și Stan [14], rezultate favorabile în rezecțiile iterative au fost obținute în 65% din cazuri, cu o mortalitate de 10%. Statisticile din ultimii ani sunt relativ sărace în problema rezecțiilor iterative (majoritatea pe două-trei cazuri) așa încât este dificil să tragem concluzii edificatoare. Rezecții pulmonare bilaterale (RPB) RPB în tuberculoză realizate într-un singur timp sunt astăzi abandonate. S-au practicat la bolnavii cu leziuni apicale bilaterale limitate (care astăzi se tratează
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]