1,337 matches
-
Nicolae Scurtu Itinerariul biografic și creator al filologului, lingvistului și istoricului literar Gheorghe Bulgăr (1920-2002) se impune a fi cercetat întrucât eruditul învățat transilvănean a cunoscut o lume imprevizibilă, dificilă și, adesea, nefixată într-o anume ordine morală. Biografia sa, atât cât se
Intregiri la biografia lui Gheorghe Bulgăr by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2751_a_4076]
-
organizare a acestui serviciu în cadrul județului, ținându-se seama de următoarele principii: județul să fie împărțit în circumscripții poștale; fiecare circumscripție să cuprindă mai multe localități; circumscripțiile să fie deservite de curieri călări ăfactori rurali) de trei ori pe săptămână; itinerariile să fie stabilite în circuit, pe drumuri practicabile, curierii deservind mai multe localități, în prima zi, la ducere, parcurgând 40 de km, iar a doua zi, la întoarcere, alte localități, parcurgând tot 40 de km; reședința curierului să fie într-
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
prevederea de fonduri în plus pe exercițiul 1893/1894, atât de către stat, cât și de județ, s-a putut trece la o organizare mai bună a serviciului poștal rural. Astfel a fost micșorată întinderea circumscripțiilor poștale, s-au întocmit noi itinerarii, mai eficiente și au fost stabilite cursele factorilor rurali. Începând din aprilie 1893, în județul Suceava, 18 factori poștali rurali efectuau câte trei curse și numai unul singur, șase curse pe săptămânăăBorca-Fărcașa și retur, 16 km). Itinerariile au fost în
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
au întocmit noi itinerarii, mai eficiente și au fost stabilite cursele factorilor rurali. Începând din aprilie 1893, în județul Suceava, 18 factori poștali rurali efectuau câte trei curse și numai unul singur, șase curse pe săptămânăăBorca-Fărcașa și retur, 16 km). Itinerariile au fost în așa fel întocmite, încât toate comunele reședință de subprefectură erau deservite de factori rurali în fiecare zi, cu excepția subprefecturii Siretul de Jos, care prelua corespondența direct de la Oficiul Pașcani, din aceeași localitate. Două circumscripții poștale: Fălticeni-MăliniIesle și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
1894, rezultă că, 10 factori rurali consumau aproape 70% din fondul alocat, celorlalți revenindu-le o remunerație redusă, numai 40-70% din diurna lunară maximă. Pentru ca factorii poștali să poată deservi localitățile de pe traseu, atât la ducere, cât și la înapoiere, itinerariile au fost întocmite, în toate cazurile, în linie dreaptă. Din rândul factorilor rurali, 9 aveau plecarea din Fălticeni, 4 din Broșteni și câte unul din Borca, Pașcani, Ruginoasa, Lespezi, Gara Heci-Lespezi și Gara Liteni. Toate comunele erau străbătute de factori
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
tot experimental, în câteva județe și s-a extins treptat în anii următori în altele, printre care și Suceava. S-a înmulțit astfel numărul curselor pe săptămână și s-a extins serviciul poștal în unele localități neprevăzute până atunci în itinerariile factorilor poștali rurali, ceea ce a condus la creșterea prestațiilor și a veniturilor. La 31 decembrie 1931, Regia Autonomă CAM(fost RMS) denunță convenția, revenind la sistemul distribuirii prin antreprenori, dar numărul factorilor poștali rurali era acum aproape dublu, în județul
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
circumscripții secundare, cuprinzând toate așezările. Circumscripțiile erau simple, iar pentru deplasare, factorii poștali continuau să folosească mijloace hipo proprietate. După zece ani, în 1948, se aflau în serviciu 39 factori rurali de circumscripție și 6 factori rurali locali. Între timp, itinerariile unor circumscripții suferiseră modificări. Ca urmare a dezvoltării rețelei poștale, trei circumscripții rurale din activitatea Oficiului Lespezi, au trecut cu personalul aferent, la Oficiul Dolhasca, înființat la 1 aprilie 1942. De asemenea, printr-o împărțire mai judicioasă a teritoriului, în
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
doi factori poștali rurali, care lucrau alternativ, câte trei zile pe săptămână. În această circumscripție se parcurgea 45 de km într-o cursă, se distribuiau trimiteri în trei așezări și se efectua schimb de expediții cu Of. PTT Mălini. Toate itinerariile circumscripțiilor poștale rurale din județ însumau 1.203 km, majoritatea depășind 25 km, unele treceau de 40 kmăcirc. Nr. 30, Boroaia 40 km, nr. 17, Pașcani și nr. 34, Lespezi , fiecare 41 km, nr. 25, Pașcani 44 km). Cea mai
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
aveau oficiile Fălticeni și Pașcani. Traseele poștale parcurse zilnic de către factorii rurali însumau 373 km și respectiv 362 km. De regulă, factorii poștali rurali nu lucrau decât cinci zile pe săptămână. În aceste zile, factorii străbăteau toate localitățile prevăzute în itinerariile circumscripțiilor poștale. Numai în trei circumscripții(nr. 4, 7 și 8) aparținând de Of. Fălticeni, unele așezări: Leucușești, Mihăiești, Movileni și Mesteceni, cu 2.459 de locuitori, erau deservite de două ori pe săptămână, iar altele: Dumbrăvița de Sus, Dumbrăvița
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
o singură cursă de distribuire pe zi. Cele 37 de circumscripții poștale rurale existente la 15 februarie 1968, cuprindeau toate așezările nedeservite de agenți autorizați și de factori poștali locali. Transportul trimiterilor se efectua cu mijloace hipo, pe baza unor itinerarii precis determinate. Până în decembrie 1961, pentru evitarea întârzierilor în distribuirea telegramelor, curierii telegrafici de la Of. Fălticeni, înmânau destinatarilor telegramele și în timpul nopții. De asemenea telegramele, cu excepția celor de felicitare, adresate în localități rurale, fără unități PTTR, începând din iulie 1966
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
la 1.000 de locuitori a înregistrat 1,07 pe zonă, 1,00 în mediul urban și 1,09 îm mediul rural O dată cu mărirea parcului de mașini pentru transportul poștei și presei, tot mai multe subunități au fost incluse în itinerariile curselor poștale auto, devenind dependente de Oficiul de Poștă Rurală Mecanizată. În țară, aceste oficii au fost înființate în anii 19731983. Oficiul Fălticeni 2 PR, transformat în OPRM, folosea din anul 1976, ștampile de zi cu denumirea “Poșta Rur. Moto
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de investiții al Direcției județene de poștă și tc. erau transferate la Intreprinderea de transporturi auto. La 1 martie 1969, în județul Suceava existau 22 curse poștale auto, care parcurgeau zilnic 3.537 km. Din acestea 3 CPA ale căror itinerarii însumau peste 400 km/zi asigurau transportul trimiterilor poștale și al presei în zona Fălticeni. La vremea aceea, organele IRTA nu acordau suficientă atenție acestui gen de transport, nu respectau prevederile convenției și de cele mai multe ori mijloacele auto nu se
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
-se majoritatea vagoanelor poștale de pe liniile principale și secundare. Totuși, câțiva ani s-a mai folosit pentru transportul trimiterilor poștale și a presei, trenurile rapide nr.656 Suceava-București și 657 București-Suceava. Parcul auto era destinat executării transporturilor de poștă pe itinerarii bine determinate, cu program fix și cu regularitate. Chiar cu parc auto propriu, dacă era cazul se puteau încheia contracte cu salariații poștali, care se ofereau să facă transporturi de poștă cu mijloace auto proprietate personală. Începând din anul 1993
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Centrului de Transporturi Bacău și respectiv Sucursalei de Transporturi Brașov. În zona Fălticeni, pentru transportul trimiterilor poștale s-au folosit după anul 1960, diferite modele de mașini: TV 4 F, M 461, SR 132 M, ARO 320, Dacia și IVECO. Itinerariile curselor poștale auto au fost periodic modificate după necesități. Peste trei decenii în zona Fălticeni au circulat trei mijloace de transport auto pe trasee diferite. Punctul de tranzit Fălticeni a asigurat legături poștale și schimburi de expediții cu toate subunitățile
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
comunele Liteni, Fântânele și Udești legate la Suceava. De asemenea, a efectuat, când a fost cazul, schimburi de expediții cu Centrul de Tranzit Suceava, a transportat presa centrală de la aeroportul Salcea și cea locală de la Suceava. La 31 decembrie 2000, itinerariile celor trei curse poștale auto erau: Fălticeni-RădășeniLămășeni-Fălticeniăghișeul exterior)Cotu BăiiFântâna Mare-Bogdănești-Râșca-SlătioaraBoroaiaMoișa - Vadu Moldovei - Roșiori-OniceniDrăgușeni-Forăști-Oniceni-Vadu MoldoveiBoroaiaRâșca-BogdăneștiFălticeni(BCR)OPRM(nr.741.341); FălticeniPreutești-Basarabi-DolheștiManoleaDolhasca-Gulia-Probota-BudeniFălticeni(distribuire Prioripost)OPRM-PetiaHreațcaPleșești-Valea Glodului-PleșeștiHârtopDolhasca-Dolhești-Fălticeni(nr.741.342) și Fălticeni(BCR-Forest)Bunești-Baia-Cornu LunciiHorodniceni-Păiseni-Mălini-SlatinaGăineștiPoiana Mărului-Văleni Stânișoara-Mălini-Cornu LunciiBaia-Fălticeni(vidări cutii scrisori, BCR
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
oprire 137 minute, 167 minute și 184 minute) cu o viteză comercială medie de 43,04 km/h, 40,58 km/h și 44,20 km/h. În toate cazurile s-au folosit mașini Dacia PK, capacitate 0,6 t. Itinerariile lor au fost modificate ultima dată la 1 august 2000. Înnoiri și modernizări Activitatea de poștă și telecomunicații s-a extins și modernizat permanent pentru a putea satisface nevoile mereu crescânde ale populației, instituțiilor și unităților economice. S-a introdus
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
20 de ambarcațiuni de lux din cinci țări s-au întrecut la „Europa Yacht Club”, din Eforie Nord. echitația - este practicată sub diferite forme: plimbări călare ori plimbări cu trăsura pe durate scurte (1-3 ore) sau lungi (o zi), pe itinerarii atractive (Cheile Râșnoavei, Poiana Brașov ș.a.). mountain biking - este o formă consacrată de parcurgere a unor circuite montane, utilizând o bicicletă special construită (anvelope și suspensii rezistente ș.a.), pentru parcurgerea unor zone sălbatice, coborârea unor pante dificile și, în general
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
terapeutice;capacități de cazare (hoteluri, vile, pensiuni);atracții turistice în stațiune și în împrejurimi. 6. Prezentați un traseu turistic, realizabil în două sau trei zile, între localitatea natală și următoarele orașe: Botoșani, Suceava, Piatra Neamț, Târgu Mureș, Brașov, București, Constanța. Prezentarea itinerariului se va face conform structurii de mai jos: - descrierea traseului (număr de kilometri, durată, mijloc de transport);informarea cu privire la posibilitățile de oprire, vizitare, masă și odihnă; - caracterizarea fizico-geografică succintă a unităților de relief străbătute; - punctarea unor date privind populația, istoria
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
7. Elaborați un proiect care să prezinte un județ din punct de vedere turistic, urmărind elementele de mai jos: - aspectele generale ale teritoriului caracterizat: așezare geografică, scurt istoric, nivel de dezvoltare social-economică;obiectivele turistice naturale; - obiectivele turistice antropice; - programele și itinerarii turistice care pot fi practicate în cadrul județului;ofertele de servicii ale unităților de primire turistică; - posibilitățile de agrement (sportive, cultural-artistice, discoteci ș.a.); - căile de acces spre diferite obiective turistice (străzi, localități ș.a.); - informații despre diferiți prestatori de servicii (agenții de
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
empirică a lumii înconjurătoare pe care o văd de la naștere, la cea științifică, despre care observă că are o anumită dezvoltare și ordine în natură și societate. Pentru ca această activitate didactică să-și îndeplinească scopul, se impune respectarea etapelor: - alegerea itinerariului de parcurs; - precizarea obiectivelor; - documentarea prealabilă; - desfășurarea activității;evaluarea și valorificarea cunoștințelor acumulate. Mai întâi se stabilește traseul, care trebuie să cuprindă mai multe elemente geografice de observat din preajma orașului Tg. Frumos. Aceste elemente trebuie să aparțină atât temei ce
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
vizitate și de la activitățile desfășurate;vizionarea filmului excursiei la care pot fi invitați și alți elevi ai școlii; - elaborarea unor lucrări cu conținut interdisciplinar din zona geografică vizitată. În fiecare an, elevi din școala noastră participă la excursii tematice cu itinerarii ce străbat mai multe unități de relief, dezvoltându-și astfel capacitatea de înțelegere a realității înconjurătoare. 1.3. Modele de activități didactice Dacă proiectarea anuală și semestrială a materiei presupune, în principal, însușirea unei tehnici de lucru, proiectarea lecției este
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
de învățământ: cercuri pe discipline, consultații, concursuri, jocuri, serbări, vizite, drumeții, excursii, vizionări de spectacole Ăactivități desfășurate în școală sau în afara acesteia). Proiect de drumeție Durata: o zi Clasa: a VIII-a Tema: Cunoașterea cadrului natural al orașului Tg. Frumos ITINERARIUL DRUMEȚIEI: Tg. Frumos-lunca Bahluiețului-Dealul Buznei-parâul Bahna-Ion Neculce-Războieni-Adâncata-Tg. Frumos. TIPUL ACTIVITĂȚII: activitate extrașcolară ARGUMENT: „Drumeția te învață mai mult decât zece biblioteci la un loc". ĂNicolae Iorga) GRUPUL ȚINTĂ: Direct: - activitatea se adresează în primul rând elevilor din clasele a V-
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
ori am încheiat-o cu funcția! Mă și vedeam chemat la București, într-un birou spațios în care călcasem o singură dată, ca să fiu acum beștelit bine, cu multe citate din marii dascăli, și trimis apoi la... oi! Ți-amintești: itinerariul obișnuit în epocă...” Când mi-a spus toate astea l-am liniștit: „Nu-i nevoie să te justifici, Pandelică! Dacă nu erai tu, era altul, și tot aia...” Acum se așezase alături, sorbea rar din sticlă și tăcea. Cred că
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
rolul educației în formarea omului ca ființă socială, autorul apelează la ironie și critică știința pozitivă, pedagogia pseudoștiințifică, denunțând abuzurile pozitivismului, exacerbarea rațiunii și a logicii în demonstrarea unor lucruri observabile. Critica lumii pedagogice poate fi înțeleasă numai dacă cunoaștem itinerariul spiritual al lui Unamuno. De la lecturile "pozitive" din anii tinereții (A. Comte, H. Spencer, Ch. Darwin, Fechner), la criza religioasă ce o traversează în 1897 este un drum care îl determină pe Unamuno să caute adevărul în extreme, nu doar
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
august 1944, aviația de luptă a executat două bombardamente la Hârtoape distrugând podul de acces. În aprilie 1944, Regimentul 29 Infanterie, având comandant de baterie anticar pe lespezeanul V. Hreamătă, continuă marșul în retragere, din Regimentul Dolhasca, spre vest, pe itinerariul LespeziHeci-Pașcani-Moțca, pentru a se apăra pe Valea Moldovei. În luptele de retragere, în localitatea Lespezi, infanteria inamică cu două batalioane, atacă puternic pentru a ocupa podul de peste Siret. Pentru a opri înaintarea armatelor sovietice, românii comandați de lespezeanul V. Hreamătă
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]