2,793 matches
-
1948 împotriva iugoslavilor. "Noi nu uităm că românii au fost ultimii care au semnat declarația din 1948 și că poziția românilor era mai rezervată decât a altora", avea să spună la mai bine de un deceniu de la cele întâmplate ambasadorul iugoslav acreditat la București, Arso Milatovici. De fapt, pe tot parcursul crizei româno-iugoslave, ambele state se acuzau reciproc de provocarea unor incidente foarte serioase la frontiera comună și de faptul că se înarmau în vederea unui atac viitor, susținut de sovietici (în
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
se elaboreze planuri de intervenție în forță în RPFI. Astfel, în perioada 1948-1953, liderii politici și militari de la București au fost nevoiți să ia o serie de măsuri de natură militară, cu scopul de a se proceda la fortificarea frontierei iugoslave. În acea perioadă, multe unități militare au fost dislocate în acea zonă și s-a procedat la construirea de fortificații de-a lungul graniței, lucrări care au implicat peste 27000 militari aflați sub supravegherea unor conducători militari din URSS. Pe lângă
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
lucrări care au implicat peste 27000 militari aflați sub supravegherea unor conducători militari din URSS. Pe lângă această, enorme sume de bani au fost cheltuite din bugetul armatei pentru a se achiziționa armament sovietic "modern", destinat apărării țării în fața unui atac iugoslav "imediat". S-au întreprins o serie de acțiuni și manevre, cu scop propagandistic: s-au organizat parade militare în Craiova și Timișoara, în prezența lui Gheorghiu-Dej toate având menirea de a-l descuraja pe Tito. Aceste evenimente s-au derulat
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
Dej a început să-i curteze pe chinezi, după destalinizarea din URSS, RPR având mai multe în comun cu Chină și Albania. Pentru Dej, demascarea mitului lui Stalin a reprezentat o mare eroare strategică și ideologică, o concesie făcută revizionismului iugoslav.151 Cu toate acestea, la Plenară din martie 1956 Dej a prezentat o dare de seamă a Biroului Politic, în care l-a criticat pe Stalin și, mai ales, cultul personalității acestuia, dar nu a fost menționat explicit raportul prezentat
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
în direcția detensionării relațiilor bilaterale româno-sârbe; iar după restabilirea relațiilor de partid între PCUS și UCI s-au creat premisele unor relații de bună vecinătate între RPFI și RPR. Astfel, după vizita lui Tito la Moscova din iunie 1956, liderul iugoslav, la întoarcerea spre țara sa, s-a oprit la București (bineînțeles că numai după ce a stabilit această cu ocazia vizitei sale la Moscova). Cu această ocazie s-a făcut referire în mod public la dorința ambelor state de a colabora
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
vecinătate și prietenie."154 Cu această ocazie s-a făcut și o referire directă la "examinarea posibilității celei mai favorabile în vederea construirii în comun a hidrocentralei de la Porțile de Fier"155 de către o Comisie mixtă compusă din specialiști români și iugoslavi. Acesta era contextul internațional în perioada anterioară începerii tratativelor româno-iugoslave pentru realizarea Sistemului hidroenergetic și de navigație de la Porțile de Fier și se poate vedea cum absența unui context favorabil a împiedicat începerea și derularea tratativelor bilaterale. Cu toate ca la Belgrad
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
a celor două state în vederea definitivării acordului, care rezultă din referirea în presa scrisă la MTE în 1960, a înaintat o cerere guvernului RPR și celui iugoslav. Referindu-se la cererea guvernului bulgar de a participa la construirea hidrocentralei, partea iugoslavă se arătă surprinsă de faptul că RPR sugera acceptarea bulgarilor în calitate de coproprietari ai hidrocentralei. Deși partea iugoslavă avea speranța ca problemă ridicată de bulgari avea să fie dezbătută în cadrul Comisiei Mixte româno-iugoslave, în procesele verbale ale Comisiei arătându-se că
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
1960, a înaintat o cerere guvernului RPR și celui iugoslav. Referindu-se la cererea guvernului bulgar de a participa la construirea hidrocentralei, partea iugoslavă se arătă surprinsă de faptul că RPR sugera acceptarea bulgarilor în calitate de coproprietari ai hidrocentralei. Deși partea iugoslavă avea speranța ca problemă ridicată de bulgari avea să fie dezbătută în cadrul Comisiei Mixte româno-iugoslave, în procesele verbale ale Comisiei arătându-se că, la o eventuală oferta venită din partea unei terțe părți, se va da un răspuns comun, problema unui
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
o sugestie din partea Bucureștiului, că cererea bulgarilor să fie examinată cu bunăvoință de către Belgrad. Belgradul a dat un răspuns de principiu cererii bulgarilor, dar nu s-a dat un răspund direct cu privire la propunerea de a participa la construirea hidrocentralei. Partea iugoslavă consideră (pe bună dreptate) că problema proprietății asupra hidrocentralei este o problemă a RPR și RPFI. Refuzul Belgradului era unul ferm; niciodată Belgradul nu și-a exprimat acordul că un al treilea stat să participe la construirea hidrocentralei. Propunerea privind
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
s-au făcut referiri publice asupra faptului că s-a căzut de acord că folosirea resurselor hidroenergetice ale Dunării este în interesul ambelor state, cele două guverne luând hotărârea de a convoca o Comisie Mixtă formată din specialiști români și iugoslavi, care să se ocupe de "examinarea posibilității celei mai favorabile în vederea construirii în comun a hidrocentralei de la Porțile de Fier."173 După această deschidere largă, incep schimburile de vederi exploratorii în vederea avansării spre fază propriu-zisă a negocierilor. Importantă pe care
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
plan economic, social, politic și al interesului navigației că era necesară abordarea acestei probleme în cadrul unor convorbiri la cel mai înalt nivel. Ca urmare a celor stabilite la București în iunie, la sfârșitul lunii septembrie 1956, membrii delegațiilor române și iugoslave s-au întâlnit la Orșova deși întâlnirea era prevăzută pe luna august, dovedindu-se o anumita încetineala din partea RPFI, care a justificat această poziție pe motiv că șefii de instituții sunt în concediu în acea perioadă a anului și cu
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
întâlnire nu a presupus o negociere propriu-zisă; ea a reprezentat mai mult o formă de comunicare în maniera schimburilor de vedere exploratorii și a jucat un rol de informare ce a precedat negocierile bilaterale. Este de menționat faptul că poziția iugoslavă, pentru a putea fi susținută coerent, avea nevoie de mai mult timp: modul în care era concepută organizarea administrativă a RPFI impunea negocieri între teritoriile administrative ce compuneau acel stat și, ținând seama de potențialul hidroenergetic al celorlalte râuri din
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
urmă sesiunii CAER din mai 1956 în cadrul căreia s-a dezbătut și problema utilizării apelor Dunării pentru producerea de energie, are loc în luna iunie a aceluiași an o întâlnire la nivel înalt, la București, la care au participat delegați iugoslavi și lideri români, în timpul căreia s-a făcut referire la dorința ambelor state de a îmbunătăți și intensifica relațiile de colaborare bilaterale. După vizita la București, la reîntoarcerea să în țară, presedintele RPFI, Iosip Broz Tito, a ținut un raport
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
materialele necesare transpunerii în practică a acestor sarcini. De asemenea, și guvernul RPR a luat o serie de măsuri necesare traducerii în fapt a conținutului Declarației Comune, măsuri care s-au bucurat de o bună primire din partea RPFI. Cercurile guvernamentale iugoslave au privit cu deosebită satisfacție prevederile cu caracter economic și posibilitățile încheierii unor acorduri vizând schimburile comerciale, comunicațiile feroviare, fluviale și aeriene; în privința mențiunilor despre posibilitatea construirii hidrocentralei de la Porțile de Fier, acestea au fost primite cu un deosebit entuziasm
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
din Iugoslavia ca fiind "revizionist", românii au susținut în totalitate poziția sovietică.175 Dar această atitudine rezultă din faptul că Dej nu avea încă în totalitate mâinile libere și nu putea acționa independent față de voință Moscovei. Cu toate acestea, ambasadorul iugoslav acreditat la București, înainte de a pleca în concediu în vara anului 1958, a discutat cu un reprezentant al statului român și în timpul acestei întâlniri a repetat dorința guvernului RPFI că relațiile de partid să nu influențeze relațiile de stat cu
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
întrebarea ce fel de țară este Iugoslavia, când ea "este țara neangajata, neutră, nu este nici într-o parte, nici în cealaltă, este în afara blocurilor, când susține programul său revizionist";177 iar datorită faptului că RPR nu combătea puternic revizionismul iugoslav, nu odată au fost adresate critici Bucureștiului.178 Această aveau loc în contextul în care, cu ocazia Congresului PCUS organizat la Moscova, în 1960, când s-a dat citire pasajului privind "revizionismul iugoslav, delegații dădeau din picioare, fluierau și huiduiau
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
faptului că RPR nu combătea puternic revizionismul iugoslav, nu odată au fost adresate critici Bucureștiului.178 Această aveau loc în contextul în care, cu ocazia Congresului PCUS organizat la Moscova, în 1960, când s-a dat citire pasajului privind "revizionismul iugoslav, delegații dădeau din picioare, fluierau și huiduiau."179 RPR, ca tară condusă de un partid muncitoresc (comunist) nu putea să facă abstracție de aversiunea care urma să o aducă poziția adoptată în aprilie 1958 de către UCI în cadrul partidelor comuniste din
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
cu toate ca vedea în realizarea Sistemului un element de o mare importanță, nu putea să facă abstracție de poziția Iugoslaviei pe plan internațional. Mai mult, după cum susținea Tito, problema întârzierii tratativelor era datorată și cauzei sentimentului naționalist manifestat de diversele republici iugoslave, care voiau "să-și construiască hidrocentrale fiecare în cadrul sau și sunt multe cursuri de apă în Iugoslavia tot atât convenabile că și Porțile de Fier."225 Diferența între aceste hidrocentrale și cea de la Porțile de Fier este că de acest
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
aibă loc acest eveniment. În contextul acelei perioade se considera că alegerea Bucureștiului sau a Belgradului ar fi avut un caracter mai larg,229 evidențiind o apropiere prea mare între aceste două țări, ce putea fi ușor folosită de presă iugoslavă și occidentală, care ar fi speculat momentul și ar fi crescut considerabil capitalul politic al lui Tito. Se pare că semnarea în una din cele două capitale ar fi presupus și organizarea unui miting ceea ce ar fi contribuit la îmbunătățirea
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
vas pe Dunăre, chiar acolo unde avea să se construiască barajul,232 deoarece semnarea pe vas nu obligă să se facă miting.233 S-a discutat și problema semnării de către președintele Consiliului de Miniștri al RPR și de omologul său iugoslav, iar Tito și Dej să asiste numai la semnarea acestor documente.234 Este de menționat că Dej voia să arate că întâlnirea avea la bază "relații pur statale și nimic altceva"235 și că aceasta nu însemnă că Bucureștiul urma
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
menționându-se de asemenea că s-a căzut de acord că folosirea resurselor hidroenergetice ale Dunării este în interesul ambelor state și că cele două guverne au luat hotărârea de a convoca o Comisie Mixtă compusă din specialiști români și iugoslavi, care să se ocupe de "examinarea posibilității cele mai favorabile în vederea construirii în comun a hidrocentralei de la Porțile de Fier". De la data mai sus menționată și până în 21 aprilie 1960 când s-a făcut cunoscut public (într-un articol foarte
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
oamenilor muncii" din RSR și din RSFI. Nici în intervalul de timp aprilie 1960 noiembrie 1963 nu s-a făcut public modul în care au evoluat negocierile dintre cele două state, evoluția lucrărilor fiind ascunsă publicului. Deși scrisoarea adresată guvernului iugoslav de Ion Gheorghe Maurer privind construirea hidrocentralei venea să prezinte iugoslavilor importantă pe care RPR o acordă acestui proiect, au fost exprimate regrete din partea iugoslavilor pentru faptul că în presa românească nu au apărut ecouri care ar fi putut răspândi
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
vecine în privința acestui Sistem, cunoscându-se faptul că URSS a încercat în repetate rânduri să influențeze cele două state în direcția acceptării Bulgariei că parte-n negocieri și la proiect, iar Chină și Albania nu priveau cu ochi buni "revizionismul" iugoslav. Totuși, ca dovadă a existenței unei diplomații deschise, acordul dintre cele două țări semnat la 30 noiembrie 1963 trebuia ratificat de ambele părți contractante, potrivit dispozițiilor constituționale și legislative ale fiecărei Părți;247 după care, acesta a fost publicat în
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
specific Comisia Mixtă româno-iugoslavă pentru conducerea și coordonarea lucrărilor de amenajare a Dunării în Sectorului Porților de Fier, care urma să reunească experți atât din partea RPR, cât și din partea RPFI, în cadrul căreia se vor lansa noi obligații, atât pentru partea iugoslavă, cât și pentru partea română. Se poate vedea că existența suprapunerii sferelor de interes a neutralizat polarizarea și a facilitat ajungerea la consens a celor două state dunărene. 2.4.13. Consensul în negocierile româno-iugoslave Identificarea acestui interes comun a
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
independenței și suveranității RPR și RSFI, care reiese chiar din art. 2 pct.5 din Convenția privind exploatarea Sistemului de la Porțile de Fier: "HC Porțile de Fier este partea componentă a Sistemului electroenergetic român, iar HE Djerdap a Sistemului electroenergetic iugoslav. Ca atare, cele două întreprinderi hidroenergetice vor funcționa independent". Prezenta avantajului reciproc facilitează colaborarea între două sau mai multe părți, prin respectarea intereselor fiecărui participant. Respectarea intereselor fiecărei părți poate fi realizată prin căutarea și găsirea unui interes comun, care
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]