463 matches
-
Ghița lui Bălucian, nevasta lui nea Titu - ce pute la tale aci a gaz!... - Hai, fă, șî tu, nu măi fii așa cocoană, c-oi lăsa o țâră ușa deșchisă!, s-a burzuluit moșu’ la Ghița. I-a arătat apoi izmenele ude și i-a zis mai potolit: - Fă, Ghițo, ia șî tu izmen’le iestea șî le spală! - Da’ alte rufe de spălat nu măi ai, că nu m-oi apuca numa’ pentru iele? - Măi am, fă, măi am câteva
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]
-
Ha-ha-ha, zestre-i dau curca, S-aibă... norocul meu, Să-i ajute Dumnezeu! Iar tu, Netă ... după nuntă, Ai chenzină o bătută! OLTEANUL ȘI PUȘCA „Pe ei că n-au gloanțe!” strigară oltenii la Mărășești, când erau îmbrăcați doar în izmene: făceau gimnastică de înviorare, se spălau în apa râului, când îi luară în baionete pe nemți, și-i sprijiniră moldovenii de pe deal ... cărându-le friților numai ghioage noduroase, de le-au îmuiat de oase. Snoava este cam așa: „[...] Olteanul, bine
PARODII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351998_a_353327]
-
pe nevrednicii aceia din casa de Fecalon care nu voiesc a ne deveni vasali nouă și s-au înțeles pe la spatele nostru cu lifta ungurească! Să-i ardem pre ei și tot neamul lor spurcat! Răgetele ducelui care-și trăgea izmenele colorate îi entuziasmă pe ceilalți. Se buluciră spre ieșire, abandonând cănile de metal și intențiile de a o onora și ei pe nimfă. Se mai auzeau zdrăngănind pe scări când Silvia se ridică în șezut, strâmbându-se de durere. Avu
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
și, care îl mențineau pe om sănătos. Îmbrăcăminte din fibre sintetice, lenjeria la fel, covoarele asemenea și ne mai întrebăm de ce se îmbolnăvesc așa de des oamenii. Lăsați-i pe ăia mulți să poarte nădragi de plastic, exagerez un pic, izmene cauciucate dacă e cazul, bani să iasă. Bani din ce în ce mai mulți. Astăzi pe câmp azotul se toarnă cu sacii la oricare dintre culturi în timp ce înainte, moșii noștri cumpărau bălegar cu care îngrășau pământul. Copiii creșteau înainte desculți în praful drumului, dacă
DIN NOU ÎNTREBĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 405 din 09 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351627_a_352956]
-
2012 Toate Articolele Autorului Eu, ce sunt atât de singular Devin un fel de... general Însemnele se cer, chiar nevăzute, Într-o țară hartuita chiar de tute. Deci: Generalul din mine vorbește: Care este,, si este mai marele peste, Apuc izmenele și le aduc la rang, bichinii Până se culeg din Bărăgan ciulinii, Apoi se spală cu șnapan de mare căpitan Cu laude venite an de an. Se fac trei case, patru-academii de fițe Să fie înrolate cele patru mate, Și
RIDICAREA IN GRAD... CELSIUS de PETRU JIPA în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354829_a_356158]
-
și, care îl mențineau pe om sănătos. Îmbrăcăminte din fibre sintetice, lenjeria la fel, covoarele asemenea și ne mai întrebăm de ce se îmbolnăvesc așa de des oamenii. Lăsați-i pe ăia mulți să poarte nădragi de plastic, exagerez un pic, izmene cauciucate dacă e cazul, bani să iasă. Bani din ce în ce mai mulți. Astăzi pe câmp azotul se toarnă cu sacii la oricare dintre culturi în timp ce înainte, moșii noștri cumpărau bălegar cu care îngrășau pământul. Copiii creșteau înainte desculți în praful drumului, dacă
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 15 de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355530_a_356859]
-
cel mai mare bandit al Oltenie!” “-Ia’uzi, bă, e Ivan - hoțul. De unde mama-dracului mă știi, bă, tu pe mine cum mă cheamă?” Între timp se strânseseră șapte-opt țărani cu furci și cu topoare în mâini, unii dintre ei în izmene și desculți. Și veneau mereu. “-Te știu nea Niță, că de mult te păzesc să-ți dau atacul.” ” - Care te duci bă până la postul de jandarmi, să vină-n coa, să vedem ce facem cu ăsta ?” o întrebare mai mult
NIŢǍ AL POPII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369483_a_370812]
-
nu avea decât treizeci de ani, coborî la beci, bău ea o cană, apoi cu cealaltă plus folosirea rațională a farmecelor naturale, reuși, în numai zece minute, să afle totul despre planul conspiratorilor. Îl lăsă pe Culae să-și tragă izmenele iar ea fugi la portiță unde fiică-sa, Venerica deci, se juca cu un băiat cu care era în vorbe. O chemă la ea, mucosul rămase cu gura căscată, iar când Venerica, după ce auzi că ea cu mă-sa vor
GLODEXIT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370654_a_371983]
-
spargerea batjocurii gavriste“: «Ilarion intră în sediu și dă bună dimineața celor care se pregătesc să iasă la câmp. Oamenii se uită la el ca prin ceață. - Te duci la pețit, măi? Bună treabă ! Uite la el, cu ciucuri la izmene ! Te-ai holteit, Ilarioane ! râde al lui Jurca, șiret clipind. În clipa aceea apare Gavrea, nădușit, cu pălăria pe ureche și cu țigara în colțul gurii. Are floare roșie la pălărie și cizmele-i date cu cremă sclipesc. În hainele
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
păroasă, care îi ținea loc de pumn individului, proiectată, în felul descris mai sus, asupra feței mele, a avut ca efect și demolarea unicului meu nas. Daune colaterale, ce vreți?... ‒ Cum adică „știți” mă, mucosule? Te tragi cu mine de izmene, mă, trădătorule, care ești? Cum adică:„știți?!” Adică eu suntem mai mulți? Faci mișto de organul statului?... Nici nu mă mai obosisem să mai șterg bulionul, care îmi curgea liniștit și călduț din aspirator și din buzele terciuite pe covorul
„REVOLUȚIA” MEA- (UN ROMAN MAI ALTFEL, MAI PUȚIN ROMANȚAT) de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353395_a_354724]
-
de bandit! Și cu grade cumpărate Noi noștrii generali, Au pontat și doctorate Proști fiind, dar geniali... Cum armata azi se cere A fi doar din mercenari, Condusă-i ca de himere De mari generali flecari! Că de lupta în izmene Azi românul e confuz, Că-n țarini moldovene Eroi fost-au la Oituz... Azi avem eroi în viață, Definiți în mod optuz Că-au pus vitejii pe ață, Nu-n șramnele de obuz... Cum dușmanii la hotare Vor din țară
APĂRARE STRATEGICĂ de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352828_a_354157]
-
să plece nicăieri, dar se gîndise că, în clipa în care va desface plicul cu confirmarea lui ca savant de cele mai înalte foruri științifice, să nu arate ca un căruțaș. Și uitase ... se uitase pe sine însuși numai în izmene și cu cravata la gît. Cîinele lătra în curte. Of! s-a opintit el; n-am curaj să deschid plicul. Te ajut eu, a șoptit ea, dintre perne. Sau mai bine ai veni în pat. Mi-e dor de tine
CAP 19-21 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354452_a_355781]
-
Nu lipsește nici umorul rezultat din numele personajelor: „Cei trei cetățeni din fruntea statului român se numesc. Neamțu, Papahagi și Ungur! Ai noștri ca barzii!” „Victor Scârbescu-Sacâz, divorțează de Scârț Marițo de Nimezi!” O editură poartă numele „Încârligați”, directorul-patron, „Didi Izmană”, editorul, „Măndița Belibou”, iar patroana „Sida Belivacă”. Toate personajele sale sunt create după un calapod diferit, cu elemente specifice, care le individualizează. În „Declarație de divorț nu numai lexical!” personajul pare unul abracadabrant. Declarația este „semnată de conul Victor Scârbescu-Sacâz
DELICATEŢURILE CONTEMPORANE ALE LUI CONSTANTIN T. CIUBOTARU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354730_a_356059]
-
Gogule! s-a răstit mamaie la el și cum își trăsese deja rochia, l-a împins pe tataie și a dat să deschidă ușa. -Ce faci, Susano? Mă dai în mâna lor? a întrebat-o speriat. -Trageți mă nădragii peste izmene, ia-ți opincile în mână și dacă nu te strig din poartă, fugi printre grădini la fete cât oi sta cu ei de vorbă, că doar nu ne-o tăia gâtul. Bogați n-am fost, pe nimeni n-am omorât
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
-Ține-l bine, sunt mai răi decât un taur! i-a spus tăticu în timp ce îi dădea primul cocoș peste oblonul caroseriei, care, cu toate că era legat fedeleș, se zbătea ca un nebun. În lumina farurilor l-am văzut pe tataie. Era în izmene și atunci am înțeles de ce se codea să se apropie de mașină. Încurajată de gălăgia de afară și de țipetele cocoșilor, am ieșit pe prispă și de acolo, cu voce tare, poate mai tare decât o aveam de obicei, am
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
ducea pe rând cocoșii în grajd. -Ia vezi, tataie, că tot te duci în grădină, poate îți găsești nădragii și opincile printre răzoare. Norocul tău că nu au fost ăia de la partid, căci altfel ai fi ajuns la tușa fără izmene. -Aoleu, măiculița mea, omoară omul! am auzit frânturi când trecea pe lângă prispă. -Dar-ar boala în năravul tău de buzoiancă! s-a răstit mamaia la mine, dar râsul lui tăticu m-a încurajat să rămân pe loc. -Plec acasă, le-am
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
gândii! Cumpărași toate ziarili? S-apucară țâganii dă făcut cornete? Hai bă, că am încă una în cap! Una bună, cu bidoanili dă plastec, că ieri mă-ntâlnii cu-n bozgor dă-n China, băăă, și ce-are ăla-n izmene, n-are neam dă neamu’ vostru-n căpățână! Klik! Ecranul se stinse cu un ușor țiuit... Referință Bibliografică: PUNGA DE PLASTIC, EXTREMĂ URGENȚĂ / Mihai Batog Bujeniță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1245, Anul IV, 29 mai 2014. Drepturi de
PUNGA DE PLASTIC, EXTREMĂ URGENŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357472_a_358801]
-
Ediția nr. 504 din 18 mai 2012 Toate Articolele Autorului Lume, lumeee! Sunt Păcală, bun de glume, Cel mai tare, din parcare... Și v-anunț în gura mare Cu... surle, tobe, lăutari, Că v-aștept cu mici, cu mari În izmene și ițari, Să veniți la mine-n sat Dac-aveți chef de jucat Dansuri, hore, păcăleli, Să ne dezmorțim nițel. Aruncăm și-o pălărie, Cine-o prinde-a lui să fie! Unde oare, când și cum? Nu v-abateți de la
PĂCALĂ LA MUZEUL SATULUI de ECATERINA CÎMPEAN în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358845_a_360174]
-
peste picior ”maioru„ Bușoiu. - Ce să facem!... fiecare cu soarta și norocul lui: eu cu mânzu-am fot gradat, tu de Bușa,-ncornorat. - Ce era să facă pe timp de război! O ajutai tu?... Pe atunci erai un zdrâmboi-puțoi... că nici izmene-n fund n-aveai, se oțărî nenea Bușoiu, care de of și inimă pestriță mai turnă un pahar în guriță. Cam astea au fost discuțiile ce s-au purtat până când moș Cobrescu, mai cumpătat, dar cu minte ascuțită și cu
PARTEA A V-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359274_a_360603]
-
peste picior ”maioru„ Bușoiu. - Ce să facem!... fiecare cu soarta și norocul lui: eu cu mânzu-am fot gradat, tu de Bușa,-ncornorat. - Ce era să facă pe timp de război! O ajutai tu?... Pe atunci erai un zdrâmboi-puțoi... că nici izmene-n fund n-aveai, se oțărî nenea Bușoiu, care de of și inimă pestriță mai turnă un pahar în guriță. Cam astea au fost discuțiile ce s-au purtat până când moș Cobrescu, mai cumpătat, dar cu minte ascuțită și cu
PARTEA A III-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359341_a_360670]
-
motive alese. Ea se broda în cruciulițe sau neted - „alb”, „butuc” la guler, piept, mangete, tivindu-se pe margini cu găurele. Se îmbracă în pantaloni. În partea de la talie în jos bărbații purtau pantaloni, care sînt de mai multe tipuri: „izmene”, „ițari”, „bernevici”, „nădraji” și „meșini”. Cele mai răspîndite erau „izmenele”, care vară serveau și că pantaloni, erau cusuți din pînză de bumbac cu în, sau cînepă. Mai tîrziu ei se îmbrăcau că lengerie de corp din pînză de bumbac. Tipic
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
butuc” la guler, piept, mangete, tivindu-se pe margini cu găurele. Se îmbracă în pantaloni. În partea de la talie în jos bărbații purtau pantaloni, care sînt de mai multe tipuri: „izmene”, „ițari”, „bernevici”, „nădraji” și „meșini”. Cele mai răspîndite erau „izmenele”, care vară serveau și că pantaloni, erau cusuți din pînză de bumbac cu în, sau cînepă. Mai tîrziu ei se îmbrăcau că lengerie de corp din pînză de bumbac. Tipic, erau „ițarii”, care se coseau din țesătura de lină cu
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
Vasile Teodorescu: Povestiri amare de Ștefan Vlăduțescu Din volumele sale anterioare („Orgolii obrintite”, 2006, „Izmene pe călător”, 2006 și „Cine iubește și lasă”, 2007), Viorel Teodorescu extrage, în „Viespile remușcării” (Craiova, Editura MJM, 2009), 14 narațiuni ce acoperă în imaginar variate locuri și timpuri. Aceasta face ca unele dintre narațiunile ce au constituit întregul menționatelor
Vasile Teodorescu: Povestiri amare, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339609_a_340938]
-
de prim ajutor, în caz de înec. Am fost nevoit sa ma deghizez în Napoleon. Să nu mă recunoască plantele. În club, se intră cu brățară,se iese cu brățară. Era să o uit în buzunar. M-am schimbat de izmene. Ca să îmi iau fracul. Mi-a rămas mic. De-abia se vede din slip. Nu în salonul de probă, ci în vestiar. Pentru operativitate. Am hohotit. Vulgar. Lorzii nu râd niciodată. Pe gratis. De ce mi-a trecut prin minte. Povești
Liviu Florian Jianu: Ultima anchetă a lui Sherlock Holmes () [Corola-blog/BlogPost/339632_a_340961]
-
la data de 25 martie 1927. Începând cu anul 1912, conform tradiției Casei Regale, a fost comandantul Regimentului 27 Roșiori. Toți vorbim de Averescu la Mărășești, Mărăști, Oituz, de ''Pe aici nu se trece!'', de superbul atac al moldovenilor în izmene din 27 octombrie 1917, de cota 430 Cireșoaia. Cine știe ceva istorie, știe ce e Cireșoaia. Era punctul de comandă de la 200 metri de linile de atac germane. Sub ploaia de obuze, în punctul de comandă, se afla în uniformă
GANDURI DE FINAL DE AN de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342049_a_343378]