151 matches
-
urmă. Trist, dar adevărat. 2. Handicapul esențial este însă evoluția, mai bine spus: involuția spiritului public după decenii de comunism-ceaușist. Mentalitatea populist-egalitaristă predomină. Distrugerea burgheziei și proletarizarea-ruralizarea României (două noțiuni indisolubile în vechiul regim) o predispune spre valori etniciste, naționaliste, izolaționiste. Civismul democratic, deschis, pluralist, proeuropean este citadin, burghez și procapitalist prin definiție. Or, păturile mijlocii sunt încă într-o fază incipientă. Individualismul cel mai acerb, pe de altă parte, este rezultatul terorii polițienești totalitare. Când instinctul de conservare este mereu
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
vest și care pătrunde și la noi. Național comunismul (respectiv festivismul patriotard și șovin) este ultimul refugiu al cadrelor vechiului regim, al ideologilor și poeților oficiali, al jurnaliștilor de partid. El are încă ecou în masele rurale, etniciste și structural izolaționiste, în păturile rurale proaspăt urbanizate, în rândurile foștilor activiști de partid regrupați în partide neocomuniste și naționaliste. Opoziția, practic decimată timp de decenii de regimul represiv comunist, este încă destul de slabă. Mentalitatea democratică, pluralistă, nu este încă dominantă în România
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
a culturilor din care fac parte, care pot sau nu să coincidă cu canoanele actuale occidentale? Iată întrebarea. Trebuie precizat, în același timp, și cu cea mai mare claritate posibilă, că acest punct de vedere nu reprezintă nici tendințe culturale izolaționiste, autarhice și nici, mai ales fapt și mai grav naționaliste. Este vorba de cu totul altceva: de a cultiva, pe de o parte, doar ideea de personalitate și originalitate în toate compartimentele studiilor literare românești, iar pe de alta de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
stabiliți în străinătate sunt expresia unui fenomen complex și profund, net superior simplului exil. Sunt exponenții unui tip deosebit de scriitor, încă nu bine cunoscut și mai ales înțeles la noi. Mentalitatea noastră publică este, vrând nevrând, încă prea localistă, prea izolaționistă, ca să nu spun prea naționalistă. Or, în toate aceste cazuri precise avem de-a face cu un tip superior, specific și foarte pozitiv de cosmopolitism literar modern. încă din perioada Renașterii și Umanismului a apărut în Europa o noțiune nouă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
dezrădăcinați și dezadaptați social. La fel, numărul, de fapt enorm, majoritar, al intelectualilor la prima generație. Această pătură, care constituie practic aproape întregul aparat al culturii oficiale, reprezintă, deocamdată, doar un hibrid cultural. Afinitățile sale profunde merg spre etnicismul tradiționalist, izolaționist și represiv. Dar mediul urban, noile media foarte influente, presiunea modelor internaționale, libera circulație a valorilor îl contaminează inevitabil. Instinctul său îl împinge, printr-un reflex moral și social invincibil, cât mai aproape de Putere. Noua sa existență morală și culturală
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Mungiu, Stelian Tănase, Dan Pavel, Sorin Antohi. Acesta din urmă întreprinde o analiză sistematică a complexului, convertit într-o geografie simbolică și ajunge la concluzia (pe care o împărtășim integral): Consider că misiunea istorică a «românitățiiă metafizice omogene, agresive și izolaționiste s-a împlinit 26. S-a făcut chiar exces de speculații pe tema o viziune românească a lumii (doar pe baze exclusiv folclorice, ca și cum cultura noastră cultă, citadină etc. n ar fi și ea românească), sentimentul românesc al ființei etc.
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
intervalul 1944 - 1947. Axiomele de la Yalta și axiomele de la Riga Președintele Roosevelt era adesea prezentat ca o reîncarnare modernă a lui Woodrow Wilson. În timpul celui de-al doilea război mondial, politica sa externă a fost combătută cu înverșunare atît de către izolaționiștii tradiționali, cît și de către cei care doreau adoptarea unei poziții mai dure față de Uniunea Sovietică. Roosevelt și-a cîștigat o reputație aparte pentru faptul că înclina către idealism. Potrivit lui John Lewis Gaddis (1982), lucrurile nu sînt chiar atît de clare
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
pe cruciadele morale care o caracterizau, prin tradiție. El a încercat să construiască o politică externă care să poată depăși analogia între morală și politică, pe plan intern sau internațional. Kissinger s-a opus moralismului politicii externe americane, fie ea izolaționistă ("nu ne murdărim mîinile în mlaștina politicii externe") sau mesianică ("noi am salvat lumea, învățîndu-i pe toți să fie așa cum sîntem noi"). În viziunea sa, aceste două orientări ale politicii externe americane tradiționale erau la fel de nepotrivite pentru a face față
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
rând18, dar și apărători. Argumentele contra sînt: există un conflict de interese între nivelurile locale și naționale pe care sistemul le inventează; scurtcircuitează procesul de luare a deciziilor și diluează responsabilitățile; împovărează politicienii individuali prea mult; fortifică tendințele oligarhice și izolaționiste din rândul clasei politice, astfel blocând intrarea în politică altor secțiuni ale populației cum ar fi femeile; și reprezintă un obstacol pentru modernizarea politicii și a descentralizării 19. Unul dintre criticii cei mai direcți este Yves Mény care argumentează că
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
chiar de la început, asimilată în adâncime și exprimată în sens ideologic militant, adesea polemic. Așa cum s-a dorit, de altfel, și culegerea de față. Ea se înscrie păstrând toate proporțiile în această serie ideologică. și nu în cea diametral opusă: izolaționistă, naționalistă sau național comunistă și de dreapta, pe care, în mod direct sau indirect, o combate. I. România și Europa 1. pentru Europa 1. Românii și imaginea Europei Ar trebui mai întâi să recunoaștem o evidență elementară: percepția românească a
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
politico-ideologică. Nu este și nu poate fi apolitică, alibiul suprem al neangajării și oportunismelor de diferite tipuri. Din care cauză, ea nu poate fi decât ostilă și față de un alt mare și foarte puternic obstacol antieuropean românesc: spiritul etnicist, naționalist, izolaționist, localizat la sat, în comunitatea rurală, declarată unic izvor al tuturor valorilor și creațiilor spirituale românești. Definiție și profund restrictivă și profund inexactă. Se pot face, foarte pe scurt, câteva observații. Dacă, istoric vorbind, se poate susține într adevăr o
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
goale și superficiale (în această privință, Nae Ionescu și toți elevii săi sunt profund și definitiv maiorescieni), desnaționalizare și corupere a specificului național, cosmopolitism și alienare, distrugerea și dizolvarea, pe toate planurile, a ființei naționale, a neamului. Această ideologie profund izolaționistă și restrictivă duce în mod direct la naționalismul primar, culminat în doctrina statului totalitar naționalist-fascist, izolaționist, monolitic, polițist, centralizat și represiv. Astfel de constatări revin în mod inevitabil și obsedant. pentru simplul motiv că ele definesc realitatea ideologică și politică
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
maiorescieni), desnaționalizare și corupere a specificului național, cosmopolitism și alienare, distrugerea și dizolvarea, pe toate planurile, a ființei naționale, a neamului. Această ideologie profund izolaționistă și restrictivă duce în mod direct la naționalismul primar, culminat în doctrina statului totalitar naționalist-fascist, izolaționist, monolitic, polițist, centralizat și represiv. Astfel de constatări revin în mod inevitabil și obsedant. pentru simplul motiv că ele definesc realitatea ideologică și politică românească în ultima jumătate a secolului nostru în care trăim, în bună parte, și azi. Fără
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
nu poate asimila ideea unei integrări euroatlantice efective. Ea ar introduce noi principii, valori și ierarhii care le-ar submina, în mod hotărât, poziția dominantă. În al doilea rând, s-ar impune o modificare radicală a spiritului public, părăsirea mentalității izolaționiste, specifiste, tradiționaliste, etniciste, protocroniste etc., cultivate timp de decenii la noi, în România, de către dreapta naționalistă, încă între cele două războaie. Ideologia de tip liberal este și azi în netă minoritate, cum a fost, de fapt, și în trecut. Iar
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
evadare și de manifestare directă a conștiinței europene reprimate. privind în adâncime, dincolo de factorii externi, cheia problemei integrării europene se află însă, în esență, în România. Mai precis în structura sa socială fundamentală. O Românie rurală și inevitabil etnicistă, conservatoare, izolaționistă, tradiționalistă, sămănătoristă, populistă nu va simți niciodată nevoia Europei. Dimpotrivă, o va percepe ca un grav pericol pentru păstrarea ființei naționale. Ea simbolizează străinul, necunoscutul, primejdia externă, psihologie specifică oricărei comunități tradiționale închise. Doar o Românie citadină, urbană, deschisă, permeabilă
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
nici să-l ignorăm, nici să-l boicotăm, nici să-i întoarcem, stupid, spatele. A gândi și acționa astfel înseamnă a nu fi integrat nici pe departe în ritmurile sincronice ale lumii contemporane. Înseamnă a rămâne până la capăt un obtuz izolaționist și antieuropean. Recenta și masiva (total necunoscută încă la noi) Histoire de la litterature europeenne. Lettres europeennes, operă realizată de o echipă de o sută cincizeci de universitari din întreaga Europă geografică, sub direcția lui Annik Benoit-Dusausoy și Guy Fontaine (Bruxelles
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
de mentalitate, expresie directă a unei pături sociale și intelectuale citadine. Europa este o concepție cu origini, tradiții și forme de manifestare specific citadine. Satul nu poate fi european pentru că orizontul și mentalitatea sa profundă, spirituală, este fundamental localistă, etnicistă, izolaționistă, cu tendințe inevitabil naționaliste. Cât timp rămânem (pentru a relua o expresie a lui E.M. Cioran) sătenii eterni ai istoriei, europenizarea nu se poate produce. Doar orașul este, în mod organic, receptiv la ideologia și integrarea europeană. proces deosebit de complex
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
naștere. și apoi de ce s-ar plânge în toate împrejurările literaturile estice că nu sunt de multe ori bine cunoscute, luate în considerație, cultivate etc.? Vina nu este numai a culturilor occidentale. Culturile estice (împrejurări istorice nefavorabile, profund coercitive, totalitare, izolaționiste, lipsă de aspirații europene, complexe și tradiții restrictive, teorii evazioniste, chiar capitularde de tipul sabotarea și ieșirea din istorie etc.) n-au făcut adesea tot ce puteau face pentru a intra efectiv în Europa și deci a fi socotite ca
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
altuia și al experienței literare de pretutindeni, influenței reciproce, îmbogățirii mutuale, prin grefe, împrumuturi și adaptări. Totalitatea acestor relații dezvoltă, pe de o parte, conștiința participării la o activitate comună în cadrul unei culturi globale, pe de alta stimulează depășirea specificului izolaționist și restrictiv. Exemplul japonez este, între toate, deosebit de elocvent pentru această tendință de acumulare și modernizare fecundă. Străinul devine nu adversar, ci partener, coleg și confrate literar. Adversitatea, neîncrederea sau necunoașterea reciprocă fac loc colaborării pe scară tot mai întinsă
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
și Îndatorat către) alții, ci, mai degrabă, autosuficiența a fost laitmotivul politicii externe și de securitate americane Încă din primele zile ale tinerei republici. Politica externă americană, Înainte de cele două războaie mondiale, a fost Întotdeauna expansionistă În continentele americane și izolaționistă În restul lumii. Statele Unite ale Americii nu au intrat În primul război mondial până În 1917, la trei ani de la Începutul ostilităților și cu numai un an Înainte de terminarea conflictului. Asemănător, Statele Unite ale Americii s-au alăturat Aliaților În al doilea
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cea de-a XI-a și cea de-a XII-a sesiune a Adunării Generale a Societății Națiunilor [3, p. 11]. Liga Națiunilor, abia creată la inițiativa președintelui american Wilson, a fost abandonată de succesorul său republican, adept al principiului izolaționist. Wilson, bolnav, n-a mai putut lupta pentru idealurile sale [1, p. 20]. În Statele Unite, în Anglia și în alte țări, s-au făcut propuneri de dezarmare, care au și fost traduse în fapt. Astfel, pe baza propunerilor de dezarmare
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
Franța concepția rămăsese cea de la primul război mondial, respectiv, pe lângă regimentele de infanterie exista un divizion de artilerie, precum și o subunitate de tancuri. În pregătirea militară a Marilor Aliați aceste deficiențe au avut cauze diferite. În Statele Unite, a dominat concepția izolaționistă. După alegerile prezidențiale din 1920, președintele Wilson n-a mai fost ales, iar Statele Unite s-au retras din Liga Națiunilor, care luase ființă la propunerea sa; de asemenea, Statele Unite s-au concentrat mai mult pe problemele lor interne. În 1940
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
rostit celebra frază: "Niciodată în domeniul conflictelor umane atât de mulți n-au datorat atât de mult unor atât de puțini" [1, p. 345]. IMPLICAREA PLANETARĂ A S.U.A. PENTRU ACORDAREA DE SPRIJIN MILITAR Lupta împotriva Germaniei prioritară Deși perioada izolaționistă pe care și-a impus-o S.U.A. a făcut ca țara să nu fie pregătită de război, după Pearl Harbor efortul de instruire a armatei și de înarmare, cu toate tipurile de arme, la cel mai înalt nivel, s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
din trecut. Regatul Unit urma să părăsească arena economică internațională (și să renunțe la loialitatea neștirbită față de aliații americani). Orice compromis cu privatizarea, piețele libere, „Europa” și alte proiecte venetice era exclus. Ascunși după zidurile protectoare ale unei economii Închise, izolaționiștii din stânga britanică voiau să Înalțe În sfârșit Noul Ierusalim pe care colegii lor Îl trădaseră de atâtea ori. Manifestul laburiștilor la alegerile din 1983 a fost descris succint și exact (chiar de un parlamentar din partid, decepționat) drept „cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
doar În zonele muntoase și subpopulate din nordul țării Galilor. Sudul urbanizat, care avea căi de comunicație mai bune cu Anglia și legături solide cu mișcarea sindicală națională și partidele Liberal și Laburist, a rămas circumspect față de ambițiile naționaliste ale izolaționiștilor celți. Prin urmare, deși candidații formațiunii Plaid Cymru au obținut inițial o victorie la alegerile naționale din 1974, menținându-și apoi o prezență modestă, dar vizibilă, ei nu au reușit niciodată să-și câștige compatrioții de partea proiectului naționalist. Dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]