569 matches
-
de +10...+12°C pentru laptele păstrat în fermă max. 5 ore sau la +4...+6 °C pentru cel care se livrează după cca. 24 ore, în scopul prelungirii fazei bactericide a laptelui; * depozitarea laptelui răcit se realizează în tancuri izoterme prevăzute cu agitator (permit păstrarea la +4°C, cu o variație de +1..+2°C/24 ore). 3) Organizarea zonei de colectare. Zona de colectare include producătorii de lapte de pe perimetrul uneia sau mai multor comune, cu satele aferente; laptele
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
de recepție) sau prin centrifugare (eficacitatea filtrelor centrifugale este superioară atunci când laptele este preâncălzit la +35....+65°C). 3. Răcirea. Dacă laptele nu se prelucrează imediat după recepție, el trebuie răcit la +2....+4°C și apoi depozitat în tancuri izoterme (orizontale sau verticale) de diferite capacități. 4. Normalizarea. Este operațiunea prin care laptele este adus la procentul dorit de grăsime și se poate realiza în sens crescător, sau descrescător: * creșterea conținutului de grăsime prin adăugare de smântână proaspătă în lapte
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
de pulverizare) într-un vas aflat sub vid parțial (380 mmHg) unde staționează până la 300 secunde. Laptele dezodorizat este trimis cu ajutorul unei pompe în sectorul de răcire și apoi în tancurile de depozitare. 8. Depozitarea temporară. Se face în tancuri izoterme, unde trebuie asigurate temperaturi de +4...+6 °C. Înainte de evacuarea laptelui din tancuri, obligatoriu se procedează la amestecarea prin agitare, în vederea uniformizării grăsimii. Primii 20-40 litri de lapte evacuați din tanc se returnează la pasteurizare, deoarece poate antrena microorganisme/impurități
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
simplă sau căptușită cu pergament. Pachetele de unt se marchează pe fața exterioară, prin tipărire cu cerneală insolubilă la grăsimi. 9) Depozitarea untului. Se face în spații adecvate, la temperaturi de maximum +4 °C. 10) Transportul. Se realizează cu autovehicule izoterme, uscate și fără mirosuri străine; durata transportului nu trebuie să depășească 48 ore. În unitățile de desfacere, păstrarea untului se face în frigidere curate, separat de alte produse care îi pot împrumuta mirosuri străine, iar livrarea lui către consumatori trebuie
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
de dioxid de carbon din atmosferă. Măsurarea temperaturii aerului se face în stații meteorologice răspândite pe tot globul. Cu datele obținute se calculează temperatura medie zilnică, temperatura medie lunară și temperatura medie anuală. Acestea se folosesc la întocmirea hărților cu izoterme. Izotermele sunt liniile care unesc punctele cu aceeași temperatură medie și ne arată cum este repartizată temperatura aerului pe Glob sau în diferitele regiuni ale planetei. Temperatura aerului și modificarea reliefului temperatura aerului este și un agent modelator al scoarței
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
dioxid de carbon din atmosferă. Măsurarea temperaturii aerului se face în stații meteorologice răspândite pe tot globul. Cu datele obținute se calculează temperatura medie zilnică, temperatura medie lunară și temperatura medie anuală. Acestea se folosesc la întocmirea hărților cu izoterme. Izotermele sunt liniile care unesc punctele cu aceeași temperatură medie și ne arată cum este repartizată temperatura aerului pe Glob sau în diferitele regiuni ale planetei. Temperatura aerului și modificarea reliefului temperatura aerului este și un agent modelator al scoarței terestre
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
Carnot Cea mai importantă aplicație a principiilor temodinamicii este motorul termic. Acesta a fost construit de inginerul francez Sady Carnot și funcționează după un ciclu termodinamic închis, denumit ciclul Carnot. Acesta este format din două transformări adiabatice și două transformări izoterme, care într-un sistem de axe T,S se reprezintă sub forma unui dreptunghi, ca în Fig.IV.3. Ciclul Carnot Randamentul motorului termic ce funcționează după un astfel de ciclu este: unde L este lucrul mecanic produs de motor
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
ciclu este nulă, adică: 041342312 +∆+∆+∆+∆=∆ SSSSS (transformarea 2-3 este adiabatică) 34∆ (conform principiului al IV-lea al termodinamicii) 41∆S (transformarea 4-1 este adiabatică) Sumând variațiile entropiilor, pentru ciclul întreg se obține ∆S ceea ce contrazice prima relație. Rezultă că pe izoterma de zero absolut 3-4 nu se poate realiza o transformare termodinamică. Deci temperatura de 0K nu este realizabilă. IV.1.3. Căldura animală. Termogeneza Sursa de energie din corpul animalelor este constituită de hrana acestora care, în urma procesului de oxidare
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
deci sistemul este termostatat. T = cst p1, Vm1 p2, Vm2 ......... de unde rezultă că: p1 · Vm1 = p2 · Vm2 = p · Vm= constant . Definiție. La temperatură constantă, produsul presiunii și volumului unui gaz este constant. Această lege se mai numește și legea dilatării izoterme. 1.1.1.1.2. Legea Gay Lussac Definiție. Volumul unei cantități (1 mol) de gaz la presiune constantă variază cu temperatura. (Vm)p = cst = cst · T sau (Vm / T)p = cst = cst Această lege se mai numește și legea
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
ireversibile decurg spontan într-un singur sens. Procesul invers nu are loc fără aport de energie din exterior (A→B). Deoarece procesele termodinamice sunt foarte complexe, pentru facilitarea studiului lor se stabilesc anumite condiții după care se pot clasifica: • procese izoterme în care temperatura rămâne constantă; • procese izobare în care presiunea rămâne constantă; • procese izocore în care volumul rămâne constant: • procese adiabate în care sistemul nu primește și nu cedează căldură, deși poate fi legat de mediul exterior prin lucru mecanic
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
H p·∆V = 134,8 kcal Energia internă și entalpia unui corp depind de starea de agregare și cresc cu temperatura. Determinarea experimentală a căldurilor de reacție Efectele calorice se pot măsura cu ajutorul calorimetrelor. După principiul de funcționare, avem calorimetre izoterme și adiabatice. Calorimetrul izoterm clasic este un vas închis cu pereți dubli (manta), între care se introduce un amestec de apă cu gheață (figura 2.1.). Căldura de reacție degajată este preluată de amestecul răcitor. În contact cu acesta se
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
temperatură compoziție (fig. 4.1.). Avem un amestec format din compușii A (volatil) și B (nevolatil), de compoziție x1 . Dacă se încălzește acest amestec la temperatura T1 , vaporii produși au compoziția reprezentată de intersecția curbei de compoziție a vaporilor și izotermă, adică x2 . Când acești vapori sunt răciți, se obține un amestec lichid cu aceeași compoziție x2 reprezentat de intersecția dintre verticală și curba de compoziție a lichidului. Astfel, printr-o primă distilare (evaporare - condensare = un echilibru de fază) din amestecul
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
suprafața corpului solid; în celelalte straturi, moleculele se așează peste alte molecule gazoase și avem un fenomen de condensare. Reprezentând grafic coeficientul de adsorbție Γ în funcție de presiunea de echilibru p se obține o curbă care prezintă pe porțiunea inițială mersul izotermei de adsorbție, iar la presiuni ridicate, curba prezintă o ascensiune care se accentuează până în apropierea valorii presiunii vaporilor saturați, p0 (fig. 1.4.). În acest domeniu se produce condensarea capilară. Acest fenomen explică creșterea rapidă a cantității de vapori ce
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
În acest domeniu se produce condensarea capilară. Acest fenomen explică creșterea rapidă a cantității de vapori ce umplu porii adsorbantului. La presiuni relativ mici se vor umple capilarele înguste, iar pe măsură ce presiunea are valori mai mari, porii mai largi. AB - izotermă de adsorbție; BC - curbă condensare capilară Acest tip de izotermă permite studiul structurii poroase a diferitelor corpuri, fapt important în practică, de exemplu în cazul catalizatorilor. O exprimare cantitativă a procesului de adsorbție se poate face printr-o ecuație empirică
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
creșterea rapidă a cantității de vapori ce umplu porii adsorbantului. La presiuni relativ mici se vor umple capilarele înguste, iar pe măsură ce presiunea are valori mai mari, porii mai largi. AB - izotermă de adsorbție; BC - curbă condensare capilară Acest tip de izotermă permite studiul structurii poroase a diferitelor corpuri, fapt important în practică, de exemplu în cazul catalizatorilor. O exprimare cantitativă a procesului de adsorbție se poate face printr-o ecuație empirică propusă de Boedeker și apoi de Freundlich (1907), de forma
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Γ este coeficientul de adsorbție; C este concentrația de echilibru a adsorbatului lichid; p este presiunea de echilibru a adsorbatului gazos; k și 1/n sunt constante care se determină în mod obișnuit pe cale grafică. Această relație poartă numele de izoterma lui Freundlich și poate fi reprezentată grafic printr-o parabolă (fig. 1.5.): C - concentrația de echilibru în mediu fluid a substanței care se adsoarbe; Γ - concentrația aceleiași substanțe pe adsorbant. Γ exprimă intensitatea adsorbției (coeficientul de adsorbție). Această relație
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
unitară (este egală cu 1). În general, această constantă variază în limite largi pentru diferite sisteme adsorbant - adsorbat. 1/n este cuprins între limitele 0,1 - 1, în majoritatea cazurilor măsurând 0,3 - 0,5. Valoarea sa subunitară măsoară abaterea izotermei de la o dreaptă. Prin logaritmarea expresiei de mai sus se obține grafic o dreaptă cu panta 1/n și ordonata la origine log k. Alura curbei arată că primele cantități de adsorbat sunt fixate mai intens: la variații mici ale
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
adsorbție - desorbția. În general, pentru o substanță dată, adsorbția fizică este mai rapidă iar chemosorbția mult mai lentă. De aceea, la temperaturi mici, viteza chemosorbției poate fi atât de mică încât nu poate fi practic pusă în Fig. 1.5. Izoterma lui Freundlich 112 evidență. Odată cu ridicarea temperaturii însă, viteza chemosorbției se mărește pronunțat, respectiv cantitatea de gaz adsorbit crește rapid către valoarea de echilibru. Adsorbția fizică, nefiind influențată de temperatură, permite stabilirea echilibrului de adsorbție rapid, în 10 - 20 secunde
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Stratul adsorbant (interfața) are în acest caz dimensiuni neglijabile comparativ cu dimensiunile sistemului. Teoria adsorbției soluțiilor este prima teorie generală a adsorbției, fiind elaborată pe baze termodinamice de J.W. Gibbs. Forma cea mai cunoscută a ecuației Gibbs, numită și izoterma lui Gibbs, este: 113 Γ = (C /R·T ) · dσ / dC Această relație nu este valabilă numai pentru soluții, ci pentru toate suprafețele. Micșorarea tensiunii superficiale nu se poate constata însă direct decât la soluții unde, în schimb, nu se poate
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
decât la soluții unde, în schimb, nu se poate măsura coeficientul de adsorbție Γ. Întrucât la soluții adsorbția ajunge repede la saturația corespunzătoare echilibrului final de adsorbție, ecuația anterioară se verifică experimental și tensiunea superficială a soluțiilor variază logaritmic. Forma izotermelor tensiunii superficiale variază însă mult de la o soluție la alta. În general, în funcție de forma izotermei, sistemele disperse se pot împărți în trei categorii (fig. 1.6.): majoritatea soluțiilor de neelectroliți urmează tipul de izotermă 2; tipul 1, care prezintă un
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
la soluții adsorbția ajunge repede la saturația corespunzătoare echilibrului final de adsorbție, ecuația anterioară se verifică experimental și tensiunea superficială a soluțiilor variază logaritmic. Forma izotermelor tensiunii superficiale variază însă mult de la o soluție la alta. În general, în funcție de forma izotermei, sistemele disperse se pot împărți în trei categorii (fig. 1.6.): majoritatea soluțiilor de neelectroliți urmează tipul de izotermă 2; tipul 1, care prezintă un minim, deci o abatere aparentă de la ecuația generală, corespunde soluțiilor de agenți tensioactivi; un exemplu
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
superficială a soluțiilor variază logaritmic. Forma izotermelor tensiunii superficiale variază însă mult de la o soluție la alta. În general, în funcție de forma izotermei, sistemele disperse se pot împărți în trei categorii (fig. 1.6.): majoritatea soluțiilor de neelectroliți urmează tipul de izotermă 2; tipul 1, care prezintă un minim, deci o abatere aparentă de la ecuația generală, corespunde soluțiilor de agenți tensioactivi; un exemplu de substanță tensioactivă care scade foarte mult tensiunea superficială este derivatul sulfonic cu formula alăturată: tipul 3 de izotermă
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
izotermă 2; tipul 1, care prezintă un minim, deci o abatere aparentă de la ecuația generală, corespunde soluțiilor de agenți tensioactivi; un exemplu de substanță tensioactivă care scade foarte mult tensiunea superficială este derivatul sulfonic cu formula alăturată: tipul 3 de izotermă a tensiunii superficiale aparține soluțiilor care se adsorb negativ (se desorb), cum sunt unele soluții de electroliți și neelectroliți. Cel mai interesant și important caz este cel al substanțelor tensioactive, care se adsorb pozitiv în stratul superficial (tipul 2 de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
a tensiunii superficiale aparține soluțiilor care se adsorb negativ (se desorb), cum sunt unele soluții de electroliți și neelectroliți. Cel mai interesant și important caz este cel al substanțelor tensioactive, care se adsorb pozitiv în stratul superficial (tipul 2 de izotermă). 1.1.2.4. Adsorbția gazelor pe suprafețe solide Suprafața solidelor adsorbante este formată, în principiu, din particule ale rețelelor cristaline, locurile preferate ale adsorbției fiind fețele, muchiile și colțurile cristalelor. Adsorbția gazelor mai depinde și de modul cum este
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
mediul de dispersie. 1.1.2.5.1. Adsorbția aparentă. Adsorbția solventului În cazul unei adsorbții solid - lichid, în afara adsorbției substanței dizolvate are loc și interacțiunea solventului cu suprafața solidă. Sugestivă este diagrama din fig. 1.7., ce redă forma izotermelor la adsorbția acidului acetic din soluții apoase pe cărbune activ, în două situații: izoterma 1 se obține când cărbunele a fost saturat în prealabil cu solvent (apă); izoterma 2 se obține dacă adsorbantul a fost perfect uscat. 115 În grafic
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]