149 matches
-
noastră vizează integrarea într-o perspectivă sistematică a achizițiilor recente ale cercetării semiotice și focalizarea asupra semnificării/comunicării cotidiene și mediatice. Ea nu vizează o istorie a semioticii, dar poate oferi modele susceptibile să explice diacronia structurilor și a funcțiilor, izotopia generală a lucrării fiind tipologic-sistematică și nu istorică. Lectura semiotică propusă trebuie înțeleasă ca introducere într-un dublu sens: la nivelul back-ground-ului conceptuaI, deci al sistemului și la nivelul analizei concrete pentru care sînt trasate doar o serie de balize
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sens, parcursul lui Todorov însuși plecat în anii '60 de la poetică și semiotică literară pentru a ajunge după '80 la etică și morală ni se pare emblematic nu doar pentru recuperarea unui semiotician "pur și dur", ci mai ales pentru izotopia umanist-critică a textului social actual pentru care ființa umană este funciar socială. "Omul nu devine om decît printre oameni", afirma Fichte și, adăugăm noi, citind, citînd, învățînd semnele-prezențe ale celuilalt. PARTEA I SEMIOTICĂ GENERALĂ. CONCEPTE ȘI MODELE FUNDAMENTALE 1. SEMIOTICA
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Roland Barthes); * semiotica arhitecturii (Martin Krampen, Roland Barthes); * comunicarea de masă (Umberto Eco, Abraham Moles, Hess-Lüttich); * publicitate (Georges Péninou). Reflecția noastră semiotică asupra comunicării contemporane sub aspectele sale cele mai caracteristice (comunicare interpersonală, publicitară, mediatică etc.) se situează pe aceeași izotopie cu opinia lui Gregory Bateson care în fraza liminară a lucrării elaborate în 1951 împreună cu Ruesch, The Social Matrix of Psychiatry, afirma "Esența mesajului nostru este considerarea comunicării drept matrice în care sînt încorporate toate activitățile umane" (apud Judith Lazar
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
asociați de Lasswell discursului propagandistic, publicitatea se axează și ea pe analiza subiectului emițător, a mesajului transmis, a publicului vizat, a suporturilor selectate și a efectelor (scontate și realizate), actualizate de teoria enunțării, teoria audienței, analiza mediilor și teoria argumentației. Izotopia discursului publicitar, euforizantă atît la nivelul enunțului (actanții sînt prezentați într-un cadru exotic, erotic, în orice caz transgresînd banalul cotidianului) cît și la nivelul enunțării (firma X sau o instanță nenominalizată care incită subiectul mai puțin să cumpere obiectul
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
cumpărat pentru utilitatea sa obiectivă, cît pentru simbolurile care îi sînt asociate, simboluri ce permit o identificare euforizantă. Prin simbolismul produselor sale s-ar putea spune că publicitatea vinde moduri de viață (La vie mode d'emploi, apud Georges Perec"). "Izotopia publicitară selecționează elementele referențiale dintr-o anumită limbă naturală și le conferă statut denotativ și simbolic, operînd închiderea lor în raport cu totalitatea elementelor înconjurătoare" (R. Lindekens, 1985: 269). În realitate, primul nivel denotativ este repede pus între paranteze de izotopia publicitară
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Perec"). "Izotopia publicitară selecționează elementele referențiale dintr-o anumită limbă naturală și le conferă statut denotativ și simbolic, operînd închiderea lor în raport cu totalitatea elementelor înconjurătoare" (R. Lindekens, 1985: 269). În realitate, primul nivel denotativ este repede pus între paranteze de izotopia publicitară care articulează conotațiile, ideologia subiacentă într-un ansamblu de semne persuasive (lingvistic și iconic). Ideologia în sensul de articulare a conținuturilor dintr-o cultură dată este valorificată publicitar printr-o opoziție fundamentală natură-cultură, rezolvată în favoarea primului termen. Naturalitatea produselor
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
utilizabile în sloganuri. La NIVEL SEMANTIC acționează: • Polisemia • simplă "Quand on est pro, on est pro Mazda" (pro = abreviere pentru professionnel și pro = prepoziția pentru) sau toate exploatările PROTEVARA, generația PRO; "Un radio care te ascultă" (verbul a asculta induce izotopia cotidiană "a asculta păsul cuiva", dar și interpretarea relației asimetrice de supunere într-o logică a celebrării publicului suveran); • complexă, antrenînd în rimă mai multe elemente Quand j'entends le mot trafic/Je sors mon automatic (automatic reprezentînd pe o
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
cotidiană "a asculta păsul cuiva", dar și interpretarea relației asimetrice de supunere într-o logică a celebrării publicului suveran); • complexă, antrenînd în rimă mai multe elemente Quand j'entends le mot trafic/Je sors mon automatic (automatic reprezentînd pe o izotopie polițistă arma, iar într-o lectură automobilistică schimbătorul automat de viteze, după cum traficul poate fi de droguri sau de circulație). Antonimia în forme dintre cele mai diverse • oximoronul "Noua tradiție IBM"; • antonimia (de dicționar) Head & Shoulders: Deux en UN. Vos
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
televizor, răspunde aceasta. Nu, două televizoare, o corectează soțul. Un român îi cere soției să ghicească ce are în pumnul închis. Un cartof, răspunde soția. Nu, doi cartofi, o corectează soțul. Miniaturizarea benefică pentru tehnologia de vîrf devine incompatibilă cu izotopia agricolă. Scriptul conform (ceea ce Flaubert numește les idées reçues), reflexele condiționate, ca pilot automat al comportamentului nostru sînt opuse scriptului neașteptat (absurd, infantil, incongruent etc.) care instaurează ca și tropii o izotopie deconcertantă, o "așteptare frustrată". Surpriza, neprevăzutul sînt induse
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
benefică pentru tehnologia de vîrf devine incompatibilă cu izotopia agricolă. Scriptul conform (ceea ce Flaubert numește les idées reçues), reflexele condiționate, ca pilot automat al comportamentului nostru sînt opuse scriptului neașteptat (absurd, infantil, incongruent etc.) care instaurează ca și tropii o izotopie deconcertantă, o "așteptare frustrată". Surpriza, neprevăzutul sînt induse fie de un: * disjunctor semantic (bazat pe polisemia termenilor sau polaritatea semnificațiilor infra i, ii) i) Securitatea este inima partidului care bate, bate, bate... A (călătorul care a ratat o corespondență feroviară
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ihre Beziehungen zur Rede): * gesturi care însoțesc discursul (Redebegleitung); * gesturi complementare vorbirii (Redeergänzung); * gesturi substitutive (Redeersatz). Gesturile de însoțire se pot situa pe aceeași linie cu discursul ("privirea perdută a îndrăgostitului" ce-și rostește declarația de dra-goste) sau pe o izotopie contrară (discursul pios al lui Tartuffe însoțit de gesturi concupiscente). Gesturile completive (care încheie un enunț incomplet lingvistic) pot prelungi sau contrazice enunțul. Gesturile substitutive nu sînt esențiale în comunicarea contemporană (apariția lor este legată de situații speciale: distanța prea
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
negare) și comportamentele motrice stilizate (balet, pantomimă) și conchide asupra diversității gestuale a societății: pe de o parte același semnificat are numeroși semnificanți (supra salutul, aprobarea), pe de altă parte aceiași semnificanți au semnificați diferiți în culturi diferite. Pe aceeași izotopie se situează și Marcel Mauss (Les techniques du corps) care afirmă pertinent că practici aparent naturale sînt de fapt istorice des choses tout à fait naturelles pour nous sont historiques, iar tiparul cultural modelează repertoriul nostru de gesturi și inserția
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
orașele stelare, radiale (Parisul inter alia), sociopete prin excelență orașelor sociofuge, gen tablă de șah (New York-ul de pildă) sau va defini spațiile deschise cooperării, conversației drept sociopete (bistroul parizian), iar sălile de așteptare din spitale drept sociofuge. Pe aceeași izotopie a convivialității, a tendinței sociopete se situează de altfel și tentativa recentă de cumulare a funcțiilor din casa modernă care reunește în living activități ținînd de gastronomie, repaos, amuzament etc. (pentru a împiedica dispersia familiei moderne foarte ocupate sau ghettoizarea
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
proporțional). Se referă la lucruri ce prezintă un anumit grad de similaritate (situații analoge, imagini analoge etc.). Analogia este esențială în semiotica vizuală (în definirea gradelor de iconicitate în raport cu referentul reprezentat) și în semiotica lingvistică (în cazul instaurării și interpretării izotopiilor). ARBITRAR În teoria lui Ferdinand de Saussure arbitrarul caracterizează raportul nemotivat instaurat între semnificatul și semnificantul ce constituie semnul lingvistic (faptul că același obiect al lumii reale se numește într-o limbă casă, în alta house, maison, Haus etc.). ARGUMENTARE
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
tematică este echilibrată de progresia rematică a predicatelor, i.e. a evenimentelor); iii) de non contradicție (a reprezentărilor despre lume); iv) de relație (sau de congruență a faptelor reprezentate de lumea textuală). COEZIUNE Unitate sintactico-semantică a textului bazată pe criterii precum izotopia, anafora, continuitatea presupozițională, care promovează o suită de secvențe la rangul de text (vezi supra). COMPETENȚĂ (corelat cu performanța) În lingvistica generativă competența este reprezentată de posibilitatea vorbitorilor unei limbi de a înțelege și construi un număr infinit de fraze
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în afara textului infinit, text care poate fi Proust, ziarul cotidian sau ecranul televizual" (Roland Barthes S/Z, 1970:159). Intertextualitatea întemeiază un demers progresiv-regresiv, un dialog al mai multor texte: al scriitorului, al destinatarului, al contextului cultural anterior sau actual. IZOTOPIE Termen împrumutat de A.J. Greimas fizicii pentru a desemna un ansamblu redundant de categorii semantice ce creează posibilitatea interpretării uniforme a discursului sau povestirii; este vorba despre reducerea ambiguității, operată de căutarea unei interpretări unice. Astfel enunțul: "Ce mai
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
fizicii pentru a desemna un ansamblu redundant de categorii semantice ce creează posibilitatea interpretării uniforme a discursului sau povestirii; este vorba despre reducerea ambiguității, operată de căutarea unei interpretări unice. Astfel enunțul: "Ce mai varză!" poate fi citit pe o izotopie culinară (mîncare reușită) sau pe o izotopie culturală (lucrare încîlcită, nereușită ca și "ghiveci"). Noțiunea de izotopie permite explicarea la nivelul discursului a polisemiei și a sensului figurat. LEXEM Unitate de bază a lexicului (lexicul ține de sistemul abstract al
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de categorii semantice ce creează posibilitatea interpretării uniforme a discursului sau povestirii; este vorba despre reducerea ambiguității, operată de căutarea unei interpretări unice. Astfel enunțul: "Ce mai varză!" poate fi citit pe o izotopie culinară (mîncare reușită) sau pe o izotopie culturală (lucrare încîlcită, nereușită ca și "ghiveci"). Noțiunea de izotopie permite explicarea la nivelul discursului a polisemiei și a sensului figurat. LEXEM Unitate de bază a lexicului (lexicul ține de sistemul abstract al limbii), în timp ce vocabularul este legat de activitatea
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sau povestirii; este vorba despre reducerea ambiguității, operată de căutarea unei interpretări unice. Astfel enunțul: "Ce mai varză!" poate fi citit pe o izotopie culinară (mîncare reușită) sau pe o izotopie culturală (lucrare încîlcită, nereușită ca și "ghiveci"). Noțiunea de izotopie permite explicarea la nivelul discursului a polisemiei și a sensului figurat. LEXEM Unitate de bază a lexicului (lexicul ține de sistemul abstract al limbii), în timp ce vocabularul este legat de activitatea de vorbire. LINEARITATE (în opoziție cu tabularitate) În concepția lui
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ar putea spune că deține semul nuclear "un fel de strigăt", are semul contextual "animal" cînd "urletul leului era îngrozitor" și semul contextual "uman" în "urletul polițistului era îngrozitor". ¶Clasemele dau textului coerență. ¶Greimas 1983b; Greimas, Courtés 1982. Vezi și IZOTOPIE, SEMEM. climax. Vezi PUNCT CULMINANT. cod [code]. 1. Unul din constituenții fundamentali ai oricărui act de comunicare (verbală). Codul este sistemul de norme, reguli și constrîngeri în funcție de care semnifică MESAJUL. Este, cel puțin în parte, comun pentru EMIȚĂTORUL și DESTINATARUL
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1980. Vezi și ANIZOCRONIE, DURATĂ. izodiegetic [isodiegetic]. O parte din aceeași DIEGEZĂ (diégèse). În Greața, Bărbatul autodidact și Anny sînt izodiegetici; în Inima întunericului, marinarii lui Marlow de pe corabia "Nellie" și Kurz nu sînt izodiegetici. ¶Genette 1980. Vezi și DIEGETIC. izotopie [isotopy]. Repetarea unor trăsături semiotice care instituie coerența unui text. În "Toată lumea era frumos îmbrăcată. Ion și Maria fură conduși la o masă superbă din mijlocul unei săli splendid decorate și li s-a oferit șampanie", se poate spune că
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Ion și Maria fură conduși la o masă superbă din mijlocul unei săli splendid decorate și li s-a oferit șampanie", se poate spune că abundența de termeni apți să evoce luxul "frumos îmbrăcată", "superbă", "splendid decorate", "șampanie" constituie o izotopie a "luxului". În accepția sa mai restrînsă, se consideră că termenul desemnează repetiția unor unități semantice într-un text (sau într-o parte a textului). În sensul său cel mai larg, el desemnează repetarea unităților la toate nivelele textuale (fonetic
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
și de experiența trăită. Punctele de suspensie din excipitul acestei descrieri sunt o promisiune pentru povestirile târgoveței de mai târziu. Analizând lexicul pentru care naratorul optează în această descriere și conotațiile pe care acesta le implică, putem vorbi despre o izotopie 270 a mândriei, a autorității feminine, a nevoii de dominare prin orice mijloace. Povestirea fiecărui protagonist chaucerian debutează cu un prolog personal, în care acesta își face cunoscute intențiile sau este îndemnat de hangiu să dea curs promisiunii făcute de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ale Americii (1986-1990). Își ia un doctorat „troisième cycle” la École des Hautes Études en Sciences Sociales din Paris (1971), cu o disertație intitulată Recherches sur les variations isotopiques, sub conducerea lui A.-J. Greimas. Ideea de bază a cărții - izotopia ca manifestare a flexibilității limbajului - revine în cartea Inflexions de voix, publicată în 1976. În această perioadă, de orientare preponderent poetică și semiotică, participă la activitățile Asociației canadiene și a celei internaționale de semiotică; se simte apropiat de Claude Bremond
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288734_a_290063]