290 matches
-
7244 (1736) mart 1.” Cercetez întâi de unde s-au adunat cei 5.993 lei și 4 potronici și văd că: „3.295 lei s-au luat de pre la boiari, cu 1.000 lei ce-au dat gospod precum arată izvodul cu pecete gospod, 698 lei 4 potronici s-au luat de la preuți pe 419 preuți... 2.000 lei s-au luat ot camară...500 lei ce-au dat mitropolitul și s-au luat ot camară.” Din acești bani s-au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
manuscrise. În clipa următoare, și-a ridicat ochii spre mine, îndemnându-mă din priviri să citesc. N-am întârziat să-i lămuresc curpinsul manuscrisului. Iaca ce spune vodă: „Dat-am carte domnii mele boiariului nostru, lui Moisei Cucoranul cămărașul de izvoade (arhivar n.n), să fie volnic cu carte domniei mele a stăpâni o dugheană cu loc cu tot, care dugheană este pe Podul Hagioaiei... Așijdere să mai stăpânească și un loc de pivniță din dosul acei dughene...” „Spune mi, ai
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Hagioaiei... Așijdere să mai stăpânească și un loc de pivniță din dosul acei dughene...” „Spune mi, ai înțeles de ce te-am pus să citești această carte?” Era simplu de priceput că pe lângă Curtea domnească se găsea și o „cămară de izvoade”, dată în grija unui „cămăraș de izvoade”. „ Uite că încet-încet îți reamintești de toate tainele Curții domnești. Spun că îți reamintești și că nu le afli abia acum, pentru că tu ai fost diac domnesc cândva...” Niciodată nu strică să-ți
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
loc de pivniță din dosul acei dughene...” „Spune mi, ai înțeles de ce te-am pus să citești această carte?” Era simplu de priceput că pe lângă Curtea domnească se găsea și o „cămară de izvoade”, dată în grija unui „cămăraș de izvoade”. „ Uite că încet-încet îți reamintești de toate tainele Curții domnești. Spun că îți reamintești și că nu le afli abia acum, pentru că tu ai fost diac domnesc cândva...” Niciodată nu strică să-ți reamintești lucruri despre care știai cândva și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
privind facerea „podurilor” din târgul Iașilor.” Când a fost făcută însemnarea, părinte? „Într-o zi de 13 a lunii octombrie 1741 (7250).” Caut cu mare grabă însemnarea despre care a vorbit bătrânul. Iat-o: „4 cărți de oameni și pe izvod ce-ar da Grigore bașbulbaș din Curte, de oamenii care au luat bani pe podeală pentru podurile ce să fac aicie în Iași; și să stea zapciu să aducă toată podeala deplin, și să-i aducă și pe dânșii cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
această milă și așăzări vor rămâne.” „Cred că ai priceput că domnia scutea meșteșugarii, dar nu pe degeaba.” Era și firesc ca acești meșteșugari să-și răsplătească domnul prin „meșterșugul” lor. „ Acum, te-aș ruga să citești măcar începutul acestui izvod de veșmintele și odoarele Bisericii Domnești de pe Poartă, întocmit la 23 noiembrie 1741 (7250).” Iaca ce scrie, părinte: „O Evanghelie sârbească, ferecată peste tot cu argint. Altă Evanghelie sârbească, care a fost ferecată cu 5 tăblițe de argint și dederă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
le-au dat lui fertmarșal cu cheile porții...” „ Cred că îi deajuns, dragule. Ai văzut cam cum se pierdeau odoarele și veștmintele bisericești. Și nu era o biserică oarecare, ci chiar „biserica gospod du pă poartă”, cum scrie la începutul izvodului. Ba un protopop a luat cele cinci plăcuțe de argint de pe o Evanghelie, ba mitropolitul însuși a luat moaștele Sfântului Pantelimon și a plecat cu ele la 100 ruși, ba „boiarii caimacani” au oferit lui „fertmarșal” cheile porții așezate pe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Deci pe însemnarea aceasta ce vă trimitem, să căutați dumneavoastră cu amăruntul și să cercați și să întrebați prin oamenii cii bătrâni de prin toate satile, care știu toată starea locurilor, numele locurilor și a tuturor pricinilor ce sânt în izvod. Să trimiteți...oamenii dumneavoastră să cerce, așijderea și dumneavoastră însuși,...și să aflați tot adevărul, toate pre rând, după izvodul ce vă trimitem. Și cum mai în grabă și fără zăbavă, cu zapciul ce vi s-a trimis... Ce dar
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
cii bătrâni de prin toate satile, care știu toată starea locurilor, numele locurilor și a tuturor pricinilor ce sânt în izvod. Să trimiteți...oamenii dumneavoastră să cerce, așijderea și dumneavoastră însuși,...și să aflați tot adevărul, toate pre rând, după izvodul ce vă trimitem. Și cum mai în grabă și fără zăbavă, cu zapciul ce vi s-a trimis... Ce dar, după cum scriem dumneavoastră să urmăriți. * Hotarăle țării: * Hotarul acelui ținut: la răsărit se hotărăște cu cutare ținut, lângă apa sau
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
biserica să fie mai încoace asupra casălor; 2 stânjini să fie înălțimea bisericii fără temeliia ei; 2 stânjini lungul pietrilor scările care vor să fie denaintea bisericii; 2 stânjini înălțimea acoperemântului. Dumnealui vel aga după hotărârea ce s-au făcut izvodul cu pecete gospod să să facă beserica frănțăscanilor. „Am să te întreb dacă ai fost cu băgare de seamă când ai citit măsurile bisericii și nu ai uitat nimic.” Altfel nu se putea. Dar știu de ce m-ai întrebat, părinte
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
o noutate. Citește-o, te rog!” Din cuprinsul acesteia aflu că mitropolitul poruncește preotului pus mai mare peste bisericile: „Sfeti Nicolai, și la Sfânta Vineri și la Sfeti Sava” ca pentru „copiii prostimii, din trei ani în sus...să faceți izvod, anume să margă să învețe carte, adică învățături creștinești; care ar fi de mazil, de neguțitoriu și de alte bresle de cinste să margă să învețe. Însă de vârstă de la trei ani în sus, până la 12 anii și mai sus
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
nepretențios și de atât efect. [4 iulie 1876] DARE DE SAMĂ DESPRE MIȘCAREA LITERARĂ A ROMÎNILOR ÎN ANUL 1819 Avem înaintea noastră un volum dintr-un fel de revistă românească, din a. 1820, numită "Biblioteca". Acest mănunchi conține sub titlul "izvodul cărților" o dare de samă despre mișcarea spirituală a românilor în anul 1819. Reproducem următoarele: Cei ce din[tru] dragostea cea negrăită și din râvna cea fără de asemănare cătră folosul și luminare a naționului românesc nu au întîrziat a tălmăci
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de a refuza în situația că ar fi bănuit anumite subterfugii. Prin 1698, când călugării de la schitul Dumbrăvița intră în conflict cu unii dintre urmașii lui Ștefan căpitanul, ctitorul schitului, solicitându-se prezența megieșilor în vederea judecării și soluționării pricinii, în izvodul cu răzeșii convocați la fața locului întâlnim cinci nume de la Liești, un nume din Fântânele (Bucești), patru din Dumbrăvița, iar din Umbrărești numele a șase răzeși și anume: „Gavril, călugărul din Umbrărești, Dumitru din Umbrărești, Buculei, călugăr de acolo, Toader
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sumei de mai sus, iar „răzășii de moșia Umbrărești nu numai că s-au împotrivit cu rele și neiertate răspunsuri și bătaia jandarmilor rânduiți, dar și pe noi ne-au bătut încât acum abia am scăpat”. A fost făcut un izvod (notă) de „cei foarte semeți și obraznici oameni răzăși”, în fruntea listei fiind chiar vornicul satului, un anume Anghel, posibil descendent din neamul Perjeru, din satul Salcia de azi. Împlinirea, de care vorbesc mătcașii, consta în luarea forțată a unor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Țigăneii, în care se arată că „moșia ce-i zic Țigănei, latul ei merge din Bîrloviță până în Siret și alături dispre miază-zi merge cu Sineștii, iar din sus merge alăture cu Umbrăreștii”, sate ce au aparținut totdeauna de Tecuci. e - Izvod de zestre din 1797 dat de vornicul, pe atunci, Neculai Balș, fiicei sale, Catinca, în care se cuprind și „moșiile Torceștii și Țigăneii la Tecuci, pe apa Bîrladului”. f - Planul moșiilor Umbrăreștii de Sus [...] și Umbrăreștii de Jos din anul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din secolul al XVIII-lea, în timp ce Gh. Ghibănescu face o vagă trimitere la editorul precedent, adică N. Iorga. În legătură cu păstrarea și existența actului original, ar mai fi de reținut afirmația cercetătorului ieșean C. A. Stoide, care, în studiul său intitulat Izvodul Costăchesc, face următoarea remarcă: „De la Tudosica Costache ni s-a păstrat un frumos act de împărțeală cu fratele Gavril, semnat de mâna ei”, rezultând că autorul acestor rânduri a văzut și a citit actul original, că el exista la data
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
va explica ea), după moartea surorii ei, revendică „dreptate și să se giudece pentru cele ce au rămas de la răposații frații miei ce s-au săvârșit stărpi anume, logofeteasa Maria Manolăchioae și Costantin Păladi păharnic și Nicolai Păladi ban”. În izvodul „de moșii și alte lucruri, vii și țigani și bani ce au rămas boierilor Pălădești” se arată și „Umbrăreștii și vii și țigani a logofetesii Mariei”, avere considerată susceptibilă de redistribuire. Or, nu puteau face obiectul unei astfel de acțiuni
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
țigani a logofetesii Mariei”, avere considerată susceptibilă de redistribuire. Or, nu puteau face obiectul unei astfel de acțiuni dacă bunurile respective nu ar fi rămas de la Ion Palade, după soția sa, Nastasia. E demn, iarăși, de relevat că apare în izvod numele satului Umbrărești, deși, în mod cert, numai Bozieștii reveniseră și au aparținut Todosicăi Jora, dovadă că cele două nume de sat acoperă o singură realitate comunitară. Recapitulând datele aspectului în atenție, se poate considera transmiterea Bozieștilor de Sus după
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
moștenirea marelui logofăt Manolache, prin actul de învoire și de redistribuire a părților între clironomi, reglementare consfințită și prin hrisovul domnitorului Grigore al III-lea Ghica, din 2 ianuarie 1777, în sensul că întărește „atât scrisoarea de învoială, cât și izvoadele de împărțire”, Măriuța s-a căsătorit cu fiul mai mic al vornicului Constantin Conachi, pe nume Gavril. Într-o însemnare din acest an, 1777 august 23, găsim menționate „vite ce am cumpărat pentru casă, după ce am dat vitele ce am
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
deceda în pruncie, lăsând drept de moștenire mamei sale. Anastasia, în unele documente Nastasia, se va căsători cu Teodor Balș (altul decât cunoscutul caimacam de la 1857). Data căsătoriei pare a fi fost 1796, an în care Gavril Conachi face un izvod scris de mâna lui, notând „țiganii ce-am dat dumnialui giniriului Toader Balș”. Va înceta din viață doar la câțiva ani după căsătorie. În august 1801 își întocmise diata, act de ultimă voință, din care se degajă o accentuată stare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Balș spătar, a treia parte din averea răposatei fiicii mele, Nastasica, de pe învoiala ce am făcut”, peste 45.000 lei în total. Ileana, poate copilul mai mic al marelui vornic Gavril Conachi, s-a căsătorit în anul 1802, după cum arată izvodul de zestre din 2 octombrie al acestui an, luând ca soț pe aga Alecu Callimah, „om cu învățătură și i se zicea pentru aceasta Celebi”, notează undeva N. Iorga. Primește ca zestre, printre altele, o parte din moșia Umbrăreștilor, partea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
undeva N. Iorga. Primește ca zestre, printre altele, o parte din moșia Umbrăreștilor, partea dinspre apus de Siret, ce mergea până în apa Dimaciului, în hotar la nord cu Bilieștii, iar la sud cu partea Umbrăreștilor-Răzeși, parte de moșie nespecificată în izvodul de zestre din 1802, oferită probabil mai târziu. Împreună au avut doi copii, un băiat și o fată. Băiatul a fost botezat de bunicul său, Gavril, cu numele neromânesc, „Csinofon”, după cum aflăm din diata unchiului său călugărit, Ioanichie. Fata s-
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
-o în moșia sa, Țigăneii, situată în hotar cu Sineștii și cu moșia Dumbrăvița. De adevărul că marele logofăt Neculai Balș a stăpânit tot timpul Torceștii și Țigăneii, după moartea lui Grigorie al III-lea Ghica, ne convingem și din izvodul de zestre întocmit de tată pentru fiica sa, Catinca, la 30 iulie 1795, izvod în care, pe lângă giuvaieruri și argintărie, sunt trecute ca zestre „moșia Torceștii și Țigăneii, la Tecuci pe apa Bârladului, cu mori în Bârlad”. Catinca, cunoscută și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
De adevărul că marele logofăt Neculai Balș a stăpânit tot timpul Torceștii și Țigăneii, după moartea lui Grigorie al III-lea Ghica, ne convingem și din izvodul de zestre întocmit de tată pentru fiica sa, Catinca, la 30 iulie 1795, izvod în care, pe lângă giuvaieruri și argintărie, sunt trecute ca zestre „moșia Torceștii și Țigăneii, la Tecuci pe apa Bârladului, cu mori în Bârlad”. Catinca, cunoscută și cu prenumele Ecaterina, aflăm că „s-au însoțit cu Alexandru Grecianul, marele spătar”. În
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
care am amintit. În contractul de arendă a moșiei Umbrărești din 21 februarie 1829 este menționată „via ce iaste pe moșie”, arendașii obligându-se „să o dăm după cum o primim”, deci în bună stare, făcându-se în acest sens un izvod separat, pierdut acum. Via se afla pe partea boierească și se arenda laolată cu moșia. Dar și pe partea răzeșească se practica arendășia sau, cum i se spunea pe atunci, orânda. Este înregistrat fenomenul în 1856 când un grup de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]