165 matches
-
populară” (apărută în patru numere la Paris). Mai colaborează la „Adevărul de joi”, „Adevărul literar și artistic”, „Analele Academiei Române”, „Anuarul Arhivei de Folclor”, „Arhivele Olteniei”, „Arhiva românească”, „Buletinul «Mihai Eminescu»”, „Convorbiri critice”, „Convorbiri literare”, „Făt-Frumos”, „Flacăra”, „Gazeta săteanului”, „Graiul nostru”, „Izvorașul”, „Însemnări literare”, „Junimea literară”, „Literatură și artă română”, „Lumea”, „Lupta literară”, „Noua revistă română”, „Opinia”, „Pagini literare”, „Păstorul Tutovei”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Revista idealistă”, „Revista literară”, „Românul”, „Steaua Dunării”, „Viața românească” ș.a. I s-a acordat în 1938 Premiul Academiei Române
GOROVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287318_a_288647]
-
Militar la Craiova, apoi Școala de Război, unde, după absolvirea cu rezultate strălucite, a predat o vreme ca profesor suplinitor. Înclinațiile sale profunde par să fi fost însă altele. După ce a debutat în 1930, sub numele real, în paginile revistei „Izvorașul” (Bistrița-Mehedinți), colaborează cu versuri, articole, interviuri, la „Jurnalul” (Craiova), „Luceafărul literar și critic”, „Conștiința națională”, „Buna Vestire”, „Sfarmă-Piatră”, „Condeiul”, „Tribuna tineretului” ș.a. A alcătuit împreună cu C. S. Nicolăescu-Plopșor și Const. Jaleș o antologie a poeților tineri olteni (Album, 1935) și
CRISTIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286511_a_287840]
-
Tudor și Valentina (fiica lui Balan Gheorghe, născut la 23.01.1932 în localitatea Negureni, raionul Telenești, și Galina), născut la data de 9 noiembrie 1985 în localitatea Telenești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Telenești, str. Izvoraș nr. 8. (1425/2006) 33. Gherman Vitalie, fiul lui Vasile și Claudia (fiica lui Spînu Vladimir, născut la 13 februarie 1937 în localitatea Mihăileni, raionul Rîșcani, și Augustina), născut la data de 7 martie 1984 în localitatea Bălți, Republica Moldova, cetățean
ORDIN nr. 788/C din 17 martie 2008 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196136_a_197465]
-
județul Bălți. 190. SP��NU ACULINA, fiica lui Zara Ion (n. la 11.01.1925 în Budăi) și Anastasia, născută la data de 8 martie 1962 în localitatea Budăi, județul Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Ialoveni, Izvoraș nr.26. 191. SPÎNU ANATOLIE, fiul lui Ion (n. la 15.05.1931 în Baraboi) și Elena, născut la data de 6 aprilie 1956 în localitatea Baraboi Dondușeni, județul Edineț, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Strășeni, str.
HOTĂRÂRE nr. 4 din 5 ianuarie 2006 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/173571_a_174900]
-
județul Orhei. 160. ZGARDAN TAMARA, fiica lui Zara Ion (n. la 11.01.1925 în Budăi) și Anastasia, născută la data de 12 decembrie 1965 în localitatea Budăi, județul Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Ialoveni, str. Izvoraș nr. 16. Copii minori: ZGARDAN CRISTINA născută la data 08.06.1988, ZGARDAN CRISTIAN născut la data 08.06.1998. 161. ZGARDAN TUDOR, fiul lui Ion (n. la 17.10.1921 în Budăi) și Ioana, născut la data de 16
HOTĂRÂRE nr. 1.370 din 10 noiembrie 2005 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171756_a_173085]
-
08.06.1998. 161. ZGARDAN TUDOR, fiul lui Ion (n. la 17.10.1921 în Budăi) și Ioana, născut la data de 16 februarie 1962 în localitatea Budăi, județul Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Ialoveni, str. Izvoraș nr. 16. 162. ZMEU ANA, fiica lui Bodrug Alexei și Irina (n. la 11.08.1933 în Condrătești), născută la data de 22 septembrie 1950 în localitatea Condrătești, județul Ungheni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Ștefan Vodă
HOTĂRÂRE nr. 1.370 din 10 noiembrie 2005 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171756_a_173085]
-
Edineț, Fetești. 88. MUSTEAȚA ALA, fiica lui Postica Iosif (n. la 10.09.1937 în Costești) și Ana, născută la data de 2 iulie 1966 în localitatea Chișinău, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Ialoveni, str. Izvoraș nr. 12. 89. MUSTEAȚA VASILE, fiul lui Fiodor (n. la 26.03.1930 în Mihăileni) și Elena, născut la data de 9 octombrie 1965 în localitatea Mihăileni, județul Bălți, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Ialoveni, str. Izvoraș
HOTĂRÂRE nr. 5 din 5 ianuarie 2006 pentru redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/173918_a_175247]
-
Izvoraș nr. 12. 89. MUSTEAȚA VASILE, fiul lui Fiodor (n. la 26.03.1930 în Mihăileni) și Elena, născut la data de 9 octombrie 1965 în localitatea Mihăileni, județul Bălți, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Ialoveni, str. Izvoraș nr. 12. 90. NEDBAILOV VEACESLAV, fiul lui - și Saragia Irina (n. la 19.04.1920 în Gălășeni), născut la data de 6 februarie 1959 în localitatea Alabuga-Voroșilovo, județul Kurgan, Rusia, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Bălți, str. Plopilor
HOTĂRÂRE nr. 5 din 5 ianuarie 2006 pentru redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/173918_a_175247]
-
Republica Moldova, orașul Chișinău, str. Cetatea Chilia nr. 5. (2.699/2003) 57. Zgardan Irina, fiica lui Tudor și Tamara, născută la data de 7 ianuarie 1987 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Ialoveni, str. Izvoraș nr. 16. (3.467 bis/2002) 58. Zgherea Viorica, fiica lui Constantin și Valentina, născută la data de 16 februarie 1988 în localitatea Brînza, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Cahul, satul Brînza. (1.269/2006) ----
ORDIN nr. 3.061/C din 9 noiembrie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/217196_a_218525]
-
Str. Griviței Str. Horia Str. Humăriei Str. Independenței Str. Ion Ionescu de la Brad Str. Ion Ionescu de la Brad Str. Ion Păun Pincio Str. Iulian Antonescu Str. Izvoare de la nr. 9 la nr. 93, nr. 12, nr. 38 Str. Izvor Str. Izvoraș Str. Jiului Str. Lacului Str. Lăcrămioarei Str. Lămîiței Str. Liliacului nr. 5 Str. Liliacului de la nr. 6 la nr. 56 și de la nr. 9 la nr. 57 Str. Lotrului Str. Lt. Drăghiescu de la nr. 1 la nr. 15 Str. Lt.
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
32 până la sfârșit Str. Industriei inclusiv blocurile 16A, 16B, 17A, 17B Str. Industriei blocurile 6A, 6B, 6C Str. Ineu Str. Inotești Str. Inului Str. Ion Creangă Str. Ion Ghica Str. Ion Heliade Rădulescu Int. Istrița Str. Izlazului Str. Izvoare Int. Izvoraș Str. Jepilor Str. Jianu blocurile A, B și C Str. Jijiei Str. Jiului Str. Juniorilor Str. Jupiter Str. Labirint Str. Lacului Str. Lalelelor Int. Lanului Str. Latină Str. Lăcăuți Ale. Lăcrămioarei inclusiv blocurile 9, și 12 Str. Lămîiței Str. Lăptari
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
aphylla ssp. hungarica din situl Fânețele seculare Ponoare Anexa nr. 8 la Planul de management - Harta cu distribuția speciei curechi de munte - Ligularia sibirica din situl Fânețele seculare Ponoare Anexa nr. 9 la Planul de management - Harta cu distribuția speciei izvoraș - Bombina variegata din situl Fânețele seculare Ponoare ABREVIERI IUCN - Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii SMIS - Sistem Unic de Management al Informației CSNR - Cadrul Strategic Național de Referință POS - Programul Operațional Sectorial ROSCI - Sit de Importanță Comunitară SID - Imagini cu baze
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
mică - Aquila pomarina, șorecar comun - Buteo buteo, uliul găinilor - Accipiter gentilis, vânturelul roșu - Falco tinnunculus, pescărușul albastru - Alcedo athis, pițigoi de stuf - Panurus biarmicus, codobatura albă - Motacilla alba, ciocârlie - Alauda arvensis, prepeliță - Coturnix coturnix, gușter - Lacerta viridis, brotăcel - Hyla arborea, izvoraș - Bombina variegata, izvoraș cu burtă galbenă - Bombina bombina. 2.3.3. Habitate și ecosisteme În situl Natura 2000 Fânețele seculare Ponoare se găsesc următoarele tipuri de habitate de interes comunitar: 62C0* Stepe ponto-sarmatice pe o suprafața de aproximativ 98,8
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
șorecar comun - Buteo buteo, uliul găinilor - Accipiter gentilis, vânturelul roșu - Falco tinnunculus, pescărușul albastru - Alcedo athis, pițigoi de stuf - Panurus biarmicus, codobatura albă - Motacilla alba, ciocârlie - Alauda arvensis, prepeliță - Coturnix coturnix, gușter - Lacerta viridis, brotăcel - Hyla arborea, izvoraș - Bombina variegata, izvoraș cu burtă galbenă - Bombina bombina. 2.3.3. Habitate și ecosisteme În situl Natura 2000 Fânețele seculare Ponoare se găsesc următoarele tipuri de habitate de interes comunitar: 62C0* Stepe ponto-sarmatice pe o suprafața de aproximativ 98,8%, 40C0* Tufărișuri de
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
puțin în perioada de primăvară. Amenințările pentru laleaua pestriță și bulbucii de munte sunt: potențiala schimbare a climatului, scăderea regimului hidric, înțelenirea pajiștii și restrângerea suprafețelor înmlăștinite, colectarea speciilor, precum și insuficienta cunoaștere a valorii lor conservative de către comunitatea locală. Specia izvorașul cu burtă galbenă - Bombina variegata, este menționată în Formularul Standard al sitului, având o populația viguroasă, cu număr mare de indivizi, viabili și reproductivi. Amenințarea majoră asupra speciei derivă din faptul că habitatul caracteristic este situat în cea mai mare
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
speciei derivă din faptul că habitatul caracteristic este situat în cea mai mare parte în afara limitelor sitului, fiind defectuos gestionat din perspectiva managementului deșeurilor. O altă amenințare o reprezintă insuficienta cunoaștere a speciei de către comunitatea locală. Harta cu distribuția speciei izvoraș cu burtă galbenă - Bombina variegata este prezentată în Anexa nr. 9 la Planul de management. Izvorașul cu burtă roșie - Bombina bombina este o specie absentă în Formularul Standard al sitului dar observată pe teren. Populația este viguroasă, cu un număr
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
sitului, fiind defectuos gestionat din perspectiva managementului deșeurilor. O altă amenințare o reprezintă insuficienta cunoaștere a speciei de către comunitatea locală. Harta cu distribuția speciei izvoraș cu burtă galbenă - Bombina variegata este prezentată în Anexa nr. 9 la Planul de management. Izvorașul cu burtă roșie - Bombina bombina este o specie absentă în Formularul Standard al sitului dar observată pe teren. Populația este viguroasă, cu un număr mare de indivizi, viabili și reproductivi. Amenințarea asupra speciei constă în faptul că habitatul caracteristic, situat
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
bărbos - Iris aphylla ssp. hungarica din situl Fânețele seculare Ponoare Anexa 8 la Planul de management Harta cu distribuția speciei curechi de munte - Ligularia sibirica din situl Fânețele seculare Ponoare Anexa 9 la Planul de management Harta cu distribuția speciei izvoraș - Bombina variegata din situl Fânețele seculare Ponoare ----
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
Tot în 1919 este înființat Liceul de fete (azi Colegiul "Gh. Țițeica). În aprilie 1919, severinenii o salută pe Regina Maria, în trecere dintr-o vizită la Paris, cu ocazia Conferinței de Pace. Tot în 1919 iau ființă "Biblioteca Populară Izvorașul", "Biblioteca folcloristică" și "Biblioteca muzicală", conduse de preotul Gheorghe Dumitrescu-Bistrița. La 18 aprilie 1920 revin la Turnu-Severin comandamentele militare românești ale "Grupului Tisa" și "Zonei Militare O (MZO)" care participaseră la zdrobirea sovietelor maghiare și la ocuparea militară a Ungariei
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
Voievozi” din Cuca, ne spune că denumirea actuala a comunei vine de la rediului Cucului, un desiș de pădure ce se află în viroaga ce pornește din spatele cimitirului bisericii și coboară la fântânile de lângă primăria Cuca. În această viroaga susura un izvoraș, cu apă cristalina la care veneau cucii să-și ostoiască setea - cum femelă cucului se chema cuca - așa cum ne arata academicianul Iorgu Iordan în Dicționarul Limbii Române, acest toponim a fost preluat și a dat denumirea localității. Această denumire de
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
de proveniență autohtonă: Mureșul de la Maris, Pârâu, Cătun, Stână, Strungă, Bradu, Vatră. - termeni de origine latină: Sat, Neagra, Seștima, Văcărie, Puntea Rogoazei, Fântânel, Arsa, Pârâul Arsița. - termeni compuși de origine autohtonă și latină: Pârâul Ursului; - termeni proveniți de la popoarele slave: Izvorașul, Poiana Drăgusului, Pârlituri. Cele mai numeroase toponime și microtoponime, provin din terminologia ocupațiilor de bază, ale românilor, care le-au practicat dintotdeauna. Evoluția acestor ocupații a fost lentă, terminologia ocupațiilor, regăsindu-se în toponimia locală: Văcărie ,La Stână, Țarcuri, termeni
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
a orașului Ștefan-Vodă. În oraș este unul din cele două monumente din țară, închinate Marelui Domnitor al Moldovei, Ștefan cel Mare, instalat în anul 1995. Printre colectivele artistice putem menționa clubul de dans sportiv „Bonton” și colectivul de dans popular „Izvoraș”. În Ștefan Vodă se organizează Festivalul de dansuri sportive cu participarea colectivelor din toată republică, a membrilor federației dansurilor sportive din Republică Moldova. În localitate activează 2 grădinițe pentru copii: grădiniță pentru copii nr. 2 "Licurici", cu o capacitate de
Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/299703_a_301032]
-
etnofolcloric pentru copii "Auraș-Păcuraș" de la Liceul Teoretic "Ion Creangă" (conducător Valeriu Dumbravă). Școala de Arte Plastice pentru copii "Gheorghe Vrabie" (director Furdui Damian) și Școala de muzică (director Anatol Ragulschi) educă calități estetice la copii, ansamblul folcloric cu titlul model „Izvoraș” și ansamblul de dans popular „Mugurel” de la casa de creație pentru copii, laureați ai celor 8 ediții ale festivalului pentru copii din Moldova. Activitatea informațională este susținută de Publicația Periodică Independentă "Duminica", dar și de TV prin cablu "Interservicii" (director
Fălești () [Corola-website/Science/302750_a_304079]
-
20,11% din populația localității . În prezent, orașul are 9.223 locuitori, preponderent ucraineni. În prezent, în oraș funcționează un teatru național, un muzeu de istorie, un cinematograf, un stadion, o orchestră de muzică populară și grupul de dans popular "Izvorașul". În piața centrală a orașului se află un monument al scriitorului ucrainean Taras Șevcenko și un Monument al soldaților căzuți în Războiul din Afganistan. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației așezării de tip urban Adâncata era vorbitoare de ucraineană (%), existând
Adâncata () [Corola-website/Science/311757_a_313086]
-
printre care Gimnaziul "Ion Neculce", cu acest statut de gimnaziu în 1990), în care se predă în limba română și o grădiniță de copii în cătunul Hlinița. Aici există un modern hotel ("Bukovinska zirka") - deschis în anul 2003, un supermarket ("Izvorașul") - cu un restaurant ("Prinț") și mai multe magazine, o bază de odihnă ("Slonecnaya dolina") - în pădurea Boianului, un parc de distracții ("Zorepad"). În sat funcționează compania "Rodnichok" ("Izvorașul"), înființată în anul 1992 de către doi boinceni, Ion Semeniuc și Nicolai Haucă
Boian, Noua Suliță () [Corola-website/Science/311756_a_313085]