685 matches
-
numai un sens demascator, ce l-ar apropia de J.-J. Rousseau și de preromantism. Parodia (Tatăl nostru parodiat), gen foarte răspândit în iluminism, și acrostihurile grecești sunt nu numai virtuozitate, ci și plăcere de a construi și de a decora. Jalba către vodă Hangerli arată, și ea, o frază bine stăpânită, cu perioade echilibrate, deși închide un zbucium sufletesc puternic; grija pentru construcție se menține chiar în împrejurări tragice. Deși lirica a rămas la stadiul de schiță a posibilităților, temperamentul lui
VACARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290402_a_291731]
-
lui Ienăchiță Văcărescu, BOR, 1897, 8; Iorga, Ist. lit. XVIII, II, 394-397; Densusianu, Opere, III, 321-323; Ariadna Camariano, Influența poeziei lirice neogrecești asupra celei românești. Ienăchiță, Alecu, Iancu Văcărescu, Anton Pann și modelele lor grecești, București, 1935; I.C. Filitti, O jalbă a lui Alecu Văcărescu către vodă Hangerli, PL, 1936, 1; I. Vârtosu, Destinul tragic al poetului Alecu Văcărescu, ADV, 1936, 14 ianuarie; Paul I. Papadopol, Poeții Văcărești. Viața și opera lor poetică, București, 1940, 9-24, 89-100; Călinescu, Ist. lit. (1941
VACARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290402_a_291731]
-
M.I. Kutuzov, „pentru oareșicare pricină a tinereților”. Iertat în 1812, este numit vel comis, apoi ispravnic în județul Dâmbovița, cu reședința la Văcărești și Târgoviște. Cum treburile isprăvniciei erau lăsate cam la voia întâmplării, amânându-se rezolvarea pricinilor și a jalbelor, era nevoie ca unchiul său, Nicolae Văcărescu, să îl mustre în scrisori, amintindu-i datoria față de țară. Este scos din slujbă în 1817, se pare pentru că intervenise, apărându-i pe țărani, în conflictul dintre moșnenii deposedați de pământ și un
VACARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
cât mai puternică și tăioasă - iată gândul care l-a Însuflețit pe Camilar, iată ideea care trebuie să-l Îmboldească a se apropia mai repede și mai hotărât de realismul socialist”. Ovid S. CROHMĂLNICEANU 35: „Romanul lui Al. Jar Sfârșitul jalbelor (apărut În Viața românească nr. 2, 3, 4) scoate la iveală de la Început un prim merit al autorului, care e Îndrăzneala de a fi pornit o astfel de muncă. (Ă). Scriitorul are sentimentul că trebuie să fie cronicarul unor fapte
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Jar avea ocazia În cartea lui să toarne În suflete această ură neiertătoare, s-o facă să izvorască din fiecare fărâmitură de pâine smulsă de la gura unui copil, din fiecare pat de armă izbit Între coaste. Ideea de Sfârșit al jalbelor este tocmai o etapă din zăgazurile pe care le rupe ura de clasă - și În funcție de vigoarea cu care trăiește În evenimentele cărții, trebuie să judecăm valoarea agitatoric-politic a cărții și deci implicit valoarea ei literară. (Ă). În cartea lui Al.
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Mascarada democratică, paravanul popular ridicat ori de câte ori o strategie sau alta avea nevoie de impunere nu Înseamnă, În cazul de față, nici faptul că, În al doilea număr, revista sus-pomenită răspunde așteptării maselor, comentând tot un roman publicat În serial: Sfârșitul jalbelor, cronică menționată ceva mai Înainte, iar după aceasta același critic literar va comenta romanul În discuție. Mascarada cu majusculă nu Înseamnă nici intervenția - deloc mascată - a redacției În stilizarea materialului. Mascaradă nu Înseamnă, la urma urmelor, nici asemănarea totală Între
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
orienteze. Mai mult, tocmai acolo unde ar trebui intransigență partinică, principialitate și grijă deosebită, se manifestă scăderi vădite și lipsă de vigilență. Progresele făcute În domeniul prozei se resimt Încă de neglijențe redacționale. Anunțând publicarea, În curând, a romanelor Sfârșitul jalbelor (Al. Jar), Canalul (P. Dumitru), Temelia (E. Camilar), În vest (A. Mihale), În armată (L. Fulga), Cimentul (O. Măgureanu) - trebuie să constatăm, totuși, că redacția noastră nu a stăruit asupra zugrăvirii În literatură a industriei grele, a oamenilor muncii, care
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
se ivească curând. Acestea au fost cele două poeme ale lui Ștefan Zidăriță care au apărut În volumul Atelier literar - culegere a cenaclului Ion Păun-Pincio. Au fost poeziile lui Gospodin Mihail, Hâncu Constantin, Gurău Alexandru, Spiridon Nicolae, Mierlușcă Adrian și Jalbă Constantin care au apărut În România liberă, Viața Capitalei și În ziarul mobil al uzinelor 23 August. Am citat și altă dată versurile lui Mierlușcă Adrian prin care tânărul muncitor arăta cum Scânteia a dus Îndemnul partidului printre oamenii muncii
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
preocuparea de a găsi și formularea clară a gândurilor sale. (Ă). Pentru că apreciem talentul lui A. Jar avem datoria să-i atragem atenția asupra pericolului unei atari atitudini, ce se resimte pe alocuri și În scrierile sale, de pildă, Sfârșitul jalbelor, O statuetă de gips vopsită. (Ă). Din cauza nerespectării sensului firesc al cuvintelor greșește uneori și Veronica Porumbacu. (Ă). Abateri de același gen găsim și la alți poeți, de pildă A.E. Baconsky. (Ă). Am văzut că formalismul duce la negarea
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
literar, Cluj, nr. 6, mai. 33. Mihail Petroveanu. - Cella Serghi: „Cad zidurile”. În: Flacăra, nr. 18 (122), 6 mai. Sergiu Fărcășan. - Despre „Negura”, vol.2 și câteva probleme ale criticii literare. Ibidem, nr. 25-26, 17-24 iun. Ovid S. Crohmălniceanu. - „Sfârșitul jalbelor” (roman) de Al. Jar. Cronică literară, I-II. În: Contemporanul, nr. 196-197, 7-14 iul. 36. Petre Granea. - Zilele vieții tale. (De Ion Pas, vol. 1-4, Editura de Stat, 1950). În: Viața românească, nr. 7, iul. 37. Mihail Petroveanu. - Țăranii muncitori
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
educație marxistă, iar celor din piesa nouă a lui N. Moraru și Aurel Baranga să jertfească totul, până și viața „pentru fericirea poporului”. El Înflăcărează masele ieșite În Calea Griviței să ceară dreptate guvernului ce a vândut țara imperialiștilor străini (Sfârșitul jalbelor de A. Jar), Înarmează grupul de comuniști de la Hunedoara În lupta contra ruinei economice (Oțel și pâine de I. Călugăru), transformă pe Costan Cimpoierul din Negura, dintr-un țăran revoltat Într-un luptător conștient, face pe bătrânul Petre Arjoca din
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
285, 345 Iosifescu, Silvian 92, 115, 116, 122, 143, 243, 347, 350 Istrati Ion 145, 187 Iureș, Ștefan 222, 271, 285 Iuteș, Gica 13, 14, 52, 222, 227, 228 Ivanov, Serghei 321 Ivanov, V. I. 343 J Jakobson, Roman 238 Jalbă, Constantin 217 Jar, Al. 12, 30, 49, 60, 65, 66, 67, 172, 173, 195, 243, 309, 346 Jdanov, A. A. 202, 219 Jebeleanu, Eugen 12, 13, 14, 30, 40, 41, 119, 120, 138, 143, 197, 198, 200, 212, 213, 215
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de clasă și spiritul de partid prin: dezvăluirea exploatării sociale, a rolului maselor În construcția istorică, prin demascarea putreziciunii burgheze și zugrăvirea chipului luminos al luptătorului progresist sau ilegalistului. Autori reprezentativi: Zaharia Stancu (Desculț, Dulăii), AL. Jar (Evadarea, Interogatoriul, Sfârșitul jalbelor ș.a.), Eusebiu Camilar (Negura), Ion Pas (Lanțuri), A.G.Vaida (Clocote), M.Sadoveanu (Nicoară Potcoavă), Camil Petrescu (Un om Între oameni), N.Jianu (Izvorul roșu), Petru Dumitriu (Cronică de familie), Aurel Mihale (Nopți Înfrigurate), H.Zincă (Ultima toamnă) ș.a. Consacrarea oficială
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Eusebiu Camilar, Cu ghiarele și cu dinții de Covaci Gheorghi, Oțel și pâine de Ion Călugăru, Cumpăna luminilor de N.Jianu, Brazde peste haturi de Horvath Istvan și romane istorice care vorbesc despre trecutul de luptă al poporului ca Sfârșitul jalbelor de Al. Jar și Zorii robilor de V.Em. Galan (...). Au fost distinse cu premii de stat două poeme mari Minerii din Maramureș de Dan Deșliu și În salul lui Sahia de Eugen Jebeleanu, precum și cinci volume de versuri aparținând
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
telegrame de susținere pentru guvernul conservator. Acestea erau expediate din orașele: Tulcea, Sulina, Babadag, Măcin, Isaccea, Chilia Veche și Mahmudia. Printre semnatarii telegramei expediate din Sulina se afla atât primarul orașului, domnul A. Petra, cât și ajutorul primarului, domnul D. Jalbă. De asemenea, telegrama expediată din Isaccea era semnată, printre alții, și de către domnul Ștefan Cardaș, președintele comisiei interimare din localitate, și domnul Zisu Psaropol, vicepreședintele comisiei. Telegrama expediată din orașul Chilia Veche era semnată de numeroși cetățeni, printre care și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
zilele trecute să se plângă ba de una, ba de alta. Samuraiul își plecă fruntea cerând iertare. De câte ori tatăl sau unchiul lui înaintaseră rugămintea de a li se înapoia pământurile din Kurokawa, seniorul le făcuse mereu favoarea de a trimite jalba lor mai departe la castel. Samuraiul aflase însă după aceea de la seniorul Ishida că oamenii tot trimiteau astfel de jalbe care se adunau în teancuri la Sfatul Bătrânilor. Atâta vreme cât nu erau niște petiții importante, era puțin probabil ca Stăpânul să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
unchiul lui înaintaseră rugămintea de a li se înapoia pământurile din Kurokawa, seniorul le făcuse mereu favoarea de a trimite jalba lor mai departe la castel. Samuraiul aflase însă după aceea de la seniorul Ishida că oamenii tot trimiteau astfel de jalbe care se adunau în teancuri la Sfatul Bătrânilor. Atâta vreme cât nu erau niște petiții importante, era puțin probabil ca Stăpânul să cerceteze aceste jalbe. Înțeleg ce simte bătrânul. Dintr-o dată, zâmbetul se șterse de pe chipul seniorului Ishida. — Dar bătălii nu vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
departe la castel. Samuraiul aflase însă după aceea de la seniorul Ishida că oamenii tot trimiteau astfel de jalbe care se adunau în teancuri la Sfatul Bătrânilor. Atâta vreme cât nu erau niște petiții importante, era puțin probabil ca Stăpânul să cerceteze aceste jalbe. Înțeleg ce simte bătrânul. Dintr-o dată, zâmbetul se șterse de pe chipul seniorului Ishida. — Dar bătălii nu vor mai fi. Naifu dorește să dezvolte orașul Ōsaka și însuși Stăpânul se supune voinței lui, zise el cu o voce destul de puternică. Samuraiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
lui, zise el cu o voce destul de puternică. Samuraiul se întreba dacă fusese chemat atâta drum doar ca să i se spună acest lucru. Poate că seniorul Ishida voia să-i arate că era de prisos să mai vină cu vreo jalbă. Tristețea îi inundă sufletul ca o apă revărsată. El însuși iubea valea aceea, dar asta nu însemna că uitase vreo clipă de pământul îmbibat de sudoarea și de amintirea străbunilor săi. Acum, când seniorul Ishida îi poruncea limpede să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
ca să-l păcălești. Însă n-o faci din suflet. Așa m-am gândit eu azi-noapte. — Matsuki Chūsaku spunea... — La ce bun să crezi ce zicea Matsuki? El spunea că Sfatul Bătrânilor ne-a trimis în această călătorie ca să pună capăt jalbelor venite din partea ostașilor care își cer înapoi domeniile de altădată. Eu însă nu cred că e așa. Ceea ce m-a îmbărbătat de-a lungul acestei călătorii a fost legământul făcut cu seniorul Shiraishi. Cred că Matsuki e sprijinit de dușmanii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
într-un moral război. * Lumea toată e-n întuneric, Deși-i lumină peste tot. Se-mpacă omul cu himeric Mai mult decât cu bine-n lot. Multe nopți la mine-s albe, Negre-s numai visele; În zadar compun eu jalbe, Moarte-s toate stelele. „Soacră, soacră, poamă acră”. A mea fost-a carne macră, Pâine rumenită scoasă Din cuptor, direct pe masă. * „La mort, ușile-s deschise”; Intră-iese doar cu vise Cine nu vede în coșciug Icoana proprie sub jug
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
mod oarecum schimbat. O ființă umană pe punctul de a dobândi libertatea de a nu ființa uman. Nu la asta voia Sammler să ajungă În bucătărie, vorbind lui Lal și doamnelor despre divorțul de orice stare umană? Să mergi cu jalbă la Dumnezeu ca să te dezlege de atenția lui? Zilele mele sunt o suflare 1. Nu voi trăi În veci. Lasă-mă. De ce mă cercetezi În fiecare dimineață, când vei Înceta să mă privești, să iei seama la mine. Lasă-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
o parte din tezaurul Alhambrei. Se afla acolo de săptămâni întregi, stăruind să vadă pe rege sau pe regină, care îl evitau, deși el le fusese recomandat de personaje de vază. Așteptând să fie primit, le adresa necontenit mesaje și jalbe, lucru care, în acele vremuri de război, nu putea decât să-i sâcâie pe suverani. Mohamed nu l-a mai revăzut niciodată pe acel genovez, însă eu, unul, am avut adesea prilejul să aud vorbindu-se despre el. La câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
amabilă și să facă două cafele. Nu părea să se sinchisească de cei câțiva care Încă mai așteptau În curte să fie primiți În audiență. Spuse că Îi cunoaște pe toți și știe exact ce vrea fiecare. Sunt plini de jalbe mărunte, de intrigi și de ifose. Amabilitatea inspectorului i se părea Însă foarte suspectă fostului său elev. La Casa de copii școlari, acolo unde se văzuseră ultima oară, relațiile lor nu erau decât cele obișnuite dintre un simplu elev și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
treacăt pe Mini, care se strecura discret, și, bine dispus, o invită în birou. Lică salută scurt. Totul era că în audiența asta Rim părea cel mulțumit. Făcîndu-și socoteala că Linei i-ar place ca vărul să aibă răgaz pentru jalba lui, nu vroi să rămână și declară că e mare amatoare de a supraveghea măiastră pregătire a prepelițelor. Rim își frecă mâinile deznodate, ca semn de bucurie pentru dejunul fain. Era așa de mulțumit încît Mini, care îl cunoștea, fu
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]